/
Теги: istoric
Год: 1991
Текст
",. ./'
;
"
- -
-
.
, '. .
. ,
. ...
-
,
"RI I' 0
.;
,
.
" " .
1
"'I
-. "
?''- I .
"
' ,'of
....
.. -
....-
'I,
. .' ,
-- . ' ,
\: "
,
"
..
, "
.
.
. . ,
.
. ....
- , "
.
f ......
,I
. ..
.
,-.
..
, . ,
( .. '"
. ...... "
.'
. . '.
:, ...
...
., 'S "
.. , " t "
... I": ..
l ...
r " » ..'
.' " It,
, .. ...
'.. .. 'C\'
'"
-'.. ,
.
.
..
0- t
, ',," ,
,
, ,.' \
........ , \
.
t' ..
,t ,;. . "
,
.
. \
.
.
,
.
J.( , j '
,
. ..
,
.
.
0-
,
"
'"
..
.
.
'.
,
\.
.
..:
.
!
..
"
..
'"
, ,
-
,.
,.
\
.
"
.
"
-
..
. .
..
....
,
..
"
'.
....
..
,
.. .
. .
. .
.
.
or
I .
. ,
" .. ....
. " .
.:
. ,
.
l. ,
. . . .t
,
. ,
,
.
.. -
.
..
.
.
...
\
...
,
..
p
,
..
4
.
"
.
,
.
.
,
"
...
.
/-
,
"
,
.
,
'...
.;
t.
<II
",
,
, 1
;
.
t..-
'.
,
.,
.
.
1
.
, "
-
-.,'
ECHIPA REDACTIONALA
..
,...
"
, '.
.
Secretar gener 1 de redac1ie: loana Ursu
Redactori: Gheorghe David, Florentina
Doighin i loan Lacusta (responsabil de
numar). Dorin Matei. Marian $tefan
Tehnoredactorl: Anton Tanase, Theodor
Lianos JI ·
Corectu Georgeta Apr tesei, Constanta
Avram .:--
Dactilo: Floarea Dragne, Tudora'Petre
Macheta artistica: Radu Ion Popescu
Editura . Presa Libera, director ing.
Stan Pelteacu; director economic Ion
Ciucescu. Revista tiparita la R.A.1. - Im-
primeria "Coresi" - Bucur ti in sectiile
fotoculegere, offset i legatorie
.
.. "
,
<\:
.. ,
.c .....
!
.
t- .
.'
;0'
.
:10..'
''''
,
"
,
.
. -l:
,-
",
11
.-
,"
SERlE NouA
Revista de cultura istorica
Anul XXV - nr. 6 (291)
lunle 1991
. I .
..-
Director - redactor ,ef
CRISTIAN POPI TEANU
..
Bucur ti, Intrarea Minlsterulul,
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oflclul
p tal nr. 1, CasUla Pot tala 1-702,
Cod 70100, Telefon: 15.02.00, inte-
rioare 406, 917.
,
°4 »
\
-
'"'
.
. .
-
-
. .
.
.
.
.
.
.
.
. .
.
.
) .
I
f
.
j
.
\
, ,
..
, .
.
SUMAR
. .
,:'; " . 0 declaralie a pr edintelul Frantei, Fran ois Mitterand, pentru Magazin istoric .........
Mihail Kogalniceanu in co tiinla posteritalU: Ion Mamina ..............................
.. Sud-estul european - permanente (II): Emil Condurachi ...............................
\ Istorie ,I diploma'ie romaneasci (IV): Dan Berindei ....................................
,:' !v1o n umente slblene - victlme ale dictaturli: Petre Munteanu-B liu ....................
, !n Bucur ti, acum 50 ani ............................................................
In anticamera razboiului germano-sovletlc. Pasul riscant al 'contelui Schulenburg:
..
:: Serghei Gorlov .......................................................................
"Mar1l, 24 tunle, la ora 2, am prlmit un telefon de la Kremlin": Grigore Gafencu ..........
) Documente necunoscute. Basarabia in planurile lui Rosenberg: Pavel Mocanu .... .'. · · . ·
Romania in al doilea razboi mondiat Alesandru Dutu, Mihai Retegan, Marian $tefan ... · · · · . · . ·
Constanla,26 lunie 1941. Atac din larg: Niculae Koslinski ..............................
1941-1944. Ministrul Elve1iella Bucur tl transmite... (XV): Andrei $iperco ..............
1946-1954. Marl procese politice in Romania. Ultimele zlle ale marefalulul
Antonescu: Marcel-Dumitru Ciuca. Gheorghe David ...................................
Addenda la Cazul Maimuca: C ristian T roncota ..........................."..............
Dori'i 0 flQta, Mylord?: Franco Bandini ................................................
Charles de 9aulle - contemporanul nostru: Cristian Pop teanu .......................
1930-1940. In!impliri ,i oamenl din Serviclul Secret (VI): N.D.Stanescu .................
AtenJie! Biroul politic vorb te,la telefon...: Cristian Popi teanu ....................... .
Istorlcll Europei de Est, acum liberi, infrunti noi probleme: Henry Kamm (The
New Y ork Time ) ........... .... . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . · . . . . · . . · · · · . · · . · · ·
Uzinele "Malaxa": Henry Holban .......................................................
Istoria cr tinismului prlmar (VI): Remus Rus ..........................................
Cronica secreta a mongolilor - 750 ant Romulus loan Budura .........................
. Car1i soslte la redaqie . . . . . . . . . 19 . Rebus istoric . . . . . . . . . 89 . Dialog cu cititorii · · · · ·
'-
...
2
3
, 8 ,
12
18
20
.25
27
31
33
41
45
49
57
60
67
73
79
83
85
90
93
95
, : , :. }11":.<:: £:{; }::> it .
. ... . . .. . .
" ; i!' 2 y <'!\:;",iil ' '/A.
,,:ii:, ,"': L " \L',
'i · or i\:i:: ..1 t'->' 6
o DE CLARA TIE
.
A PRE$EDINTELUI FRANTEI,
FR NC;OIS MITTER ND,'
>':s' :, , ,:,\ "
-. .... . -
. ....-
:":,:: :>,:,,:':': \"
:
.; _.:.
. ".".
':," .........
. --" .-. .
;:,':: :,::: ':,'" ,',
" ..,' ,. ; ,
, ," --/.- ,-'
, ,""':< ' '.:" :':
PENTRU MAGAZIN ISTORIC
.... 0"
,:' .: '
......
. ..
. - ...-.
t
in tlmpul vlzltel pretedlntelul Fr8nlel, Excelenla 58 Franc;ols Mltterend, In Rominla (18-19 aprille 1991),
la conferlnla de presa ,Inuta la Palatul Cotrocenl, ,eful Italulul francez a nut deoseblta amabilitate de a
rilpunde intrebarll dlrectorulul reviliel Magazin istoric, dl. Crist Ian Popl,te8nu.
- Domnule pre edil1te Mitterand, am fost informa,i
ca il1 timpul discutiilor cu pre edintele lIiescu ati
evocat in mod deosebit situatia i perspectivele eu-
ropel1e. Daca proiectul duml1eavoastra il1dragit. 0
confederatie europeana, s-ar realiza. aceasta ar il)-
semna 0 turnura istorica in dezvoltarea contil1el1tu-
lui. V-a ruga. domnule pre edinte. sa ne vorbitl
despre ,elul cum vedeti de aici, de la Bucure tl.
prolectul acestei confedera,ii europene,
- Europa se organizeaza il1 mod seric;>s, realitatile
sint numeroase, vreau sa SPUI1 realitatlle europene.
Exista Comunitatea Economica '"'Europeana, cu' 12
tari i o ilioane de locuito i; xlsta urop onei
liberulul schlmb. cu cele 6 tan I cu atltea mlhoal1e
de locuitori: exista Europa de Centru i de Est. care
a suferit i ea 0 sChimbare, ie$ind de sub tutela so-
vietica, iar 0 data cu ruptura perioadei de la lalla.
aceasta face ca un ar'lume numar de tari. pril1tre
care $i Romania. sa-si gaseasca caLea spre demo-
cratie. Tarile din Europa Centrala $i de Sud-Est pun ba-
zele democratiei, tll1zind sa realizeze impreuna cu
vecinii lor europeni 0 noua alianta, il1 cadrul ur.el
structuri comune. Aceasta structura nu poate sa in-
tre de indata in Comunitatea Economica Europeal1a,
comul1itate care nici ea nu ar putea suporta toate
aceste solicitari. cum se intimpla cu cele ce vin din
Turcia. din lugoslavia. din Austria, din' aUe locuri.
Sint subif1telesuri $i sint alte lucruri spuse foarte
clar per'ltru aceste tari. probleme pe care nu Ie-am
putea suporta,. nici de 0 parte a Europei. l1ici de
aUa. Totodata, exista Conferif1ta pentru Securitate $i
Cooperare in .Europa, care a luat 0 forma organica
in tlmpul uUimilor ani, ;n special din 1990 pef1tru ta..
rile din Europa (inclusiv Albania), de asemel1ea, i
pentru tarile dir'l America de Nord (Canada i
S, U.A,), care au defil1it conditiile securitatii lor vil-
toare, semnindu-se i Carta de la Paris. La ea au
aderat tari ce altadata erau in tabere opuse $i care
acum formeaza 0 asociatie europeana. comuna in
problemele securitaJii, dar i al altor probleme, Sint.
de asemenea, locun ul1de se dezvolta teorii comune
asupra apararii drepturilor omului, cum este in Con-
siliul Europei.
,Prin urmare Europa exista, Europa se intare te in
Jlecare zi. Comunitatea Economica Europeana stu-
dlaza i ea in prezent drumul catre 0 unltate mone-
,
2
tara, economica $i politi ca. insa exista Ur) concept
care nu mi se pare loca suficient precizat: ce se va
il1timpla cu tanle care inca ,nu ,sint membre ale co.
munitatii, cil1d aceste tari vor fi atil1s 0 stare de
, dezvoltare suplimel1tara. sau chiar in momel1tul ac-
tual? Nu vor fit oare, doua Europe diferite in cadrul
acelora i frontiere. pe de 0 parte bogatia, pe de aUa
parte, saracia? Prin urmare. Europa trebuie sa se
deschida ir'l intregime $i celorlalti, care teoretic sir'lt
suverani, dar in tapt sint obligati -sa ceara - sau
sa- i cer easca chlar - de la ceilaHi drepturile.
Amlnteam de un al1samblu de 340 milioane de locui-
tori ai C,E.E., precum i de aUe tari. cum ar fi Polo-
l1ia, Cehoslovacia, Romania $.a.m.d. Este vorba il1sa
despre 0 inegalitate din start: aceste l1egocieri, tra-
tate sint bil1evenite, tara indoiala, dar unitatea tre-
buie sa fie ceva durabil Trebuie sa cOf1cepem inca
de pe acum 0 organizare care sa corespunda reali-
tatHor contil1entului nostru i care sa permita tutu-
rOr tarilor europene, in mod egal, sa S8 bucure
de ace/ea$i drepturi $i de demnitat8. sa discute
impreuna problemele, care, de fapt. sint problemele
lor comune i'care sint foarte numeroase. Sa ne gil1-
dim, de pilda, numai la mediul il1conjurator, la pro-
blema energiei, a comul1ica'lilor, la aceea a securi-
tatii, la ace1ea ale nivelului tehnologic: progresul ar
trebui sa fie comUI1, iar daca vrem sa facem acest
lucru in comul1 trebuie ca fiecare tara sa aiba drep.
turi egale. sa-$i spuna cuvintul sa-$i ap re il1ter -
s"ele, Daca este vorba despre 0 onfederatle, trebule
ca toate aceste conditii sa tie indeplinite: 0 struc-
tura comuna permanent a, competente vaste, care sa
nu fie alit de inguste ca acelea ale Comunitatii actu-
ale, dar care sa fie, in acela i timp, $i mai precise,
mai exacte decit 0 simpla coexistenta a unor tari
democratice. In luna iunie yom discuta acest lucru,
la Praga. unde se vor afla $i personalitati roma-
l1e ti. Pre edintele Havel a avut aceasta initiativa.
imi amintesc ca acest lucru mi-a pus deja ni te pro-
bleme in 1948, cind din initiativa tui Churchill, la
Haga, cu participarea unor personalitati care nu re-
prezentau, nici una. vreun stat sau un guvern -
chiar daca erau acolo $i oameni din guverr'le - Sea
lansat 0 idee, s-a trasat un inceput de drum. Este
vorba de 0 idee care va trebui sa se dezvolte la sfir-
itul acestui secol $i in secolul urmator.
...
File ne tiute din istoria unui a ezamint cultural
IH
IL
..,
...,
LNICE
G
iN C
N TIINT
...,
STE RIT
II
J
ION MAMINA'
I
. Acum, la impllnlrea unul secol de la tre-
cerea in eternitate a lul Mihail Kogilni-
ceanu, este bine sa ne reamlntlm conslde-
ratille facute de Nlcolae lorga in conferln1a
radiofonica rostita in seara zllel de 24 ianua-
rie 1935. Marele Istoric sus1lnea cu multa
convingere ca asemenea momente aniver-
sative trebuie sa alba mereu in vedere "ac-
tlunea morala comuns a de folosltoare in
orice moment din viala unul popor ,I, natu-
ral, mal ales in acelea and e vorba sau de 0
schimbare esentlali in formele el, sau de
avintul care trebule pentru ca aceste forme'
sa fie in adevar insufletlte".
Vorbind despre solidaritatea natlonala ce
a condus la Unlrea din 1859, acel 1 Istorlc
afirma ca, in ansamblul generatlel sale, Im-
plicata profund in evenlmentele maJore ale
veaculul XIX, "inainte de toate rasare flgura
Impunitoare a lul Mlhall Kogalnlceanu",
dar "fata de care - semnala el cu tristel e -
nu ne-am platit nlcl pina astazl, cit 1 de
Put in, datorla de recunOftinla". Remarca
istoricului a fost reluati tot atunci de Pamfil
elcaru In articolul Intitulat sugestlv Mus-
trari festive (Curentul, 25 'ianuarie 1935):
"Cine mal pomen te de acest uri", politic
al Unlrii ,I al infaptulrll Romanlel moderne?
Unde-I muzeul Mlhall Kogalnlceanu? Un-
de-I monumentul acestul mare arhitect al
primei Unirl - sa stea ca indemn crescator
de suflete ,I poruncitor de Idealuri? Trecu-
tul - aceasti catedrali a sufletului unei na-
tiuni - se cere impodobit de altare; ,I noi
plimbam prlvlrl triste in cuprinsul pustiu al
catedralel" .
aspunsuri la astfel de intrebari nu au
intirziat sa vina, mai ales in plan prac-
tic. Initierea unei actiuni reparatorii de am-
ploare avea sa revina insa lui Mihail I. Ko-
galniceanu - nepot al marelui barbat de
stat Dragostea pe care acesta a purtat-o
bunicului sau I-a determinat nu numai sa
pastreze cu veneratie bunurile mO$tenite -
,
,
'",
..
.
'\ 1
..
.
..
....
.
.
....
,
..
-
o impresionanta colectie de documente $i
cart i vechi, acte publice, corespondenta.
tablouii etc. -, ci a continuat sa adune $ i sa
sporeasca zestrea m tenita cu noi $i valo-
roase piese. Pentru c!l .acest material isto-
ric. de 0 valoare ',inestimabila, sa nu se im-
pra tie ori sa se piarda, el s-a decis sa-I
puna in circuit pUblic.,_ "De aceea - se men-
tiona in actul inaintat i aprobat de Tribu-
nalul IIfov la 13 martie 1935 -:., crezind ca
Dumnezeu imi va da inca zile ca sa pot, cu
ajutorul tuturor romanilor, sa maresc patri-
moniul strins de mine i sa-I ez intr-un
cadru folositor culturii neamului, m-am ho-
tarit sa intemeiez, prin acest act de funda-
tiune, aci in Bucur ti, in capitala tarii, un
ezamint de cultura care sa poarte numele
Fundatia culturala «Mihail Kogalniceanu»",
(Biblioteca Natioriala - fosta Biblioteca
Centrala de Stat -, fond Kogalniceanu, do- -
sar 631, fila 114). M.1. Kogalniceanu a deve-
nit administrator delega.t i director al noii
fundat ii.
Is-au alaturat- personalitat i ale viet ii poli-
tice $i cultural-$tiintifice, in consiliul de
conducere al Fundatiei figurind: N. lorga -
pr edinte de onoare, G.G. Mironescu -
pr edinte activ. Octavian Goga :- prim-vi-
cepr edinte, Mihail Sadoveanu - al doi-
lea vicepr edinte, mitropolitul Nicodim al
Moldovei. C.I.C. Bratianu. Nicolae Titu-
lescue" dr. C. Angelescu, dr. Nicolae Lupu.
Gh. I. Bratianu. Pamfil $eicaru - membri:
de-a lungul anilor, din consiliu au mai facut
parte: Alexandru Averescu7" Dimitrie Gusti.
Stelian Popescu, Petre Andrei $.a.
i ntre obiectivele' pe care $ i 'Ie propunea
Fundatia: ridicarea unui monument in Bucu-
r ti, menit sa perpetueze memoria lui Mi-
hail Kogalniceanu;. publica rea unei edit ii
complete a operelor acestuia, reaparit ia re-
vistei istorice Arhiva romaneasca $ i a unui
supliment - Dacia Iiterara.
Pentru traducerea in fapta a acestor
obiective, a fost -:-Iansat un Apel catre ro-
mani, cu. urmatorul cont inut:. "Alaturi de
contemporanii sai, $i mai presus de cei mar
mu i dintre ei, Mihail Kogalniceanu a pus
bazele statului roman modern $ i a fost cel
mai mare raspinditor de cultura din secolul
sau.
Se cuvine ca Romania intregita sa i"
aduca aminte de Mihail Kogalniceanu.
Aici, in Bucur ti. capitala Romaniei, tre-
buie sa se ridice un ezamint de cultura.
demn de dinsul i de contributia sa la cul-
tura romaneasca $i sa se perpetueze chipul
lui Mihail Kogalniceanu.
Adresam un calduros apel poporului ro-
man de a gasi mijloacele necesare pentru
dotarea Fundatiunii culturale ce poarta nu-
mele sau $i pentru- ridicarea unui monu-
ment lui Mihail Kogal.niceanu.
Aceasta Fundatiune va avea menirea sa
publice 0 editie complet.a a tuturor operelor
lui Mihail Kogalniceanu, sa adaposteasca
un muzeu $i' 0 biblioteca publica.
4
I
Stringerea fondurilor se va face prin
Banca Nat ionala $ i sucursalele din provin-
cie. Domnul Mihail I.a Kogalniceanu. nepot
de fiu al lui Mihail Kogalniceanu, a donat ca
prim fond pentru inzestrarea muzeului $ i a
bibliotecii Fundat iunii, intreaga sa colec-
t iune compusa din obiecte ale ilustrului de-
funct. 0 colect iune de medalii. statui, ta-
blouri, masca mortuara a lui Mihail Kogal-
niceanu. 0 colectiune' de documente vechi
, ale familiei Kogalniceanu $ i ale altor familii .
inrudite acte publice. diplomatice. scrisori
$i intreaga sa biblioteca de carti vechi ro-
mane$ti. .
" Avem credinta ca ori unde va bate 0 inima
romaneasca, apelul nostru va gasi un ras-
, puns generos. astfel ca in curind monu-
. mentul lui Mihail Kogalniceanu sa se ridice
fafnic in Capitala tarii, iar Fundat iunea ce
poarta f.1umele sau sa-$i desfa$oare activi- '
tatea, spre cea mai mare cinste a culturii ro- '
mane" (Lac. cit., dosar 7, fila 2).
.
U n monument in Bucur ti era cu atit
mai necesar, cu cit celelalte, ridicate
pina atunci, se aflau toate in Moldova (un
bust .Ia Galat i. datorat sculptorului'V. Hegel
- in 1893, alte trei, la Bacau, Dorohoi $ i
. Piatra Neamt - ridicate in 1896 i 1913;."
dupa multe eforturi. in 1911. in fata Univer-
sitatii din I i fusese dezvelita 0 statuie a lui
M. Kogalniceanu - opera a sculptorului ita-
lian R. Romanelli). Apelul s-a bucurat de 0
buna primire, indeosebi in rindurile dasca-
.: ,Iilor $ i elevnor din $colile primare, normale
'$ i liceele de pe intreg cuprinsul tarii, ale
unor organe administrative, ecleziastice.
precum $ i ale un or industria i i oameni de
afaceri. Pi na la mijlocul anul ui 1936 se
strinsese 0 suma de 1,2 milioane lei, ceea
ce a perm is incheierea unei conventii intre'
sculptorul Oscar Han $i M.1. Kogalniceanu.
in numele Fundatiei, document din care ci-
tam: "Subsemnatul O. Han, ma oblig sa
execut monumentul marelui om de stat M.
\ Kogalniceanu, in cqnformitate' cu planurile
aprobate de Municipiul Bucur ti i de" ca-
tre Comisiunea Monumentelor Publice ce
functioneaza pe linga Ministerul artelor.
Conform planurilor, monumentul va avea in .'
total inaltimea de 9 metri. Statuia va fi exe-
cutata in bronz $i va avea ina imea de, 4
metri, iar soclul in placi de piatra de Bas-
chioi [in final. s-a folosit piatra de Vrata.
mai buna - n.n.], va avea' inaltimea de 5 '
metri. Pe soclu, in spatele monumentului,
se va eza un basorelief in bronz repre-
zentind un tapt istoric din viata poporului .
roman la care a participat M. Kogalniceanu.
Conform planurilor, monumentul va fi exe-
cutat i ezat definitiv pina la 1 noiembrie
1936, cind Fundatiunea de cultura «Mihail
Kogalniceanu)) va putea face inaugurarea
lui.
Costul acestui monument, executat $ i
montat in Piata Kogalniceanu din Bucu-
re$ ti, este 800 000 (opt sute mii) lei.
..
8 iulie 1936" (Lac." cit., fond Kogillni-
ceanu, dosar 571, fila 45).., ..
5i, intr-adevar, la 8 noiembrie 1936, in
prezenta unor inalte oficialitati ale vietii pu-,
blice, statuia a fost inaugurata, dominind $i
astazi maiestuoasa cunoscuta piata din,
centrul Capita lei.
De-a lungul anilor, prin donatii (precum
cele facute de AI. Lambrino, L. Dau$, dr. C.
Z. Petrescu, A.V. Sava) $i cumparari (ca
aceea din 1943, a unei colectii de acte vechi
i scrisori din succesiunea lui Gh. Ghiba-
nescu), arhiva Funda1iei s-a imbogatit con-
tinuu. Nu ne-am propus sa prezentam acest
fond in intregimea lui. Aflat acum, printr-un
fericit concurs de imprejurari, in patrimo-
niul Bibliotecii Nat ionale. el constituie un
adevarat tezaur documentar de prima im-
portanta in cunoa$terea vietii $i activitatii
pe diverse planuri a lui Mihail Kogalni-
ceanu. Corespondenta interna din perioa-
da cind a fost pr edinte al Consiliului de
Min tri sau ministru de interne, discursu-
rile politice de dupa 1880, to ate zac inca in-
tre copertele ingalbenite ale dosarelor. 5i
aceasta in conditiile in care, sa nu uitam, nu
dispunem inca de 0 ed ie integrala a operei
lui Mihail Kogalniceanu 1 . Oar corespon-
denta ce i-a fost adresata? Bogata $i prove-"
nind de la diferite persoane de cele mai di-
verse categorii sociale. Cu titlu de exemplu.
reproducem continutul unei scrisori pri-
mita in primavara anului 1891. ultimul at
viet ii sale:
.,Mult respectabile Cucoane Mihalache,
o delegatiune de mai multi tarani, oa--
meni cu vaza, din judetul Mehedinti au venit
la mine $i m-au insarcinat a va intreba daca
acceptat i sa vi se puie candidatura la Cole-
giul al III-lea de Camera, in caz afirmativ, va
rog sa-mi spuneti daca ati fi dispus sa veniti
, aici la alegeri, iar daca nu putet i veni, $ i ac-
ceptati, sa va sustinem candidatura; din
parte-mi, va rog sa faceti un manifest catre
ategatorii tarani, tiparindu-I in 2 000-3 000
de foi volante $ i sa mi Ie trimiteti spre a Ie
raspindi eu prin judet.
, ,
Taranii de aici va au ca pe un scump pa-
rinte, caci pamint le-ai dati pamint Ie vei da,
$ i speranta Ie e numai in d-ta: in schimb, vot
sa va dea. · .
I De-a lungul anilor. personalitatea lui Mihail Kogal-,
niceanu a suscitat interesul multor cercetatori din di-
verse domenii. care i-au consacrat sinteze. monografii,
lucrari de analiza a activitatii sale. in diverse domenii
(politic. economic. literar. cultural etc.); s-au publicat
antologii de texte. volume de corespondenta $i acte pu..
blice. Au existat $i proiecte de editare sistematica a vas-
tei sale opere. precum initiativa din 1893 a lui Vasile M.
Kogalniceanu. fiul marelui om politic. sau aceea a istori-
cului Andrei Otetea, din 1946. dar ambele n-au depasit
taza unui singur volum.
Abia in 1974. prin etorturile unor istorici (Dan Simo-
nescu, AI. Zub. Vladimir Diculescu. Dan Berindei. Geor-
geta Penelea). Editura Academiei a lansat public;area
unei ed ii critice complete, din care. pins la ora actuala,
au aparut zece volume. cuprinzind beletristica. studii Ii-
terare, culturale $ i sociale. scrierile istorice.. precum $1
oratoria (1856-1883),
..
,}t:
".- .,". ..:
.... ".- ....
': . :\
"."'".;:--:
"',-
......'"
}r,
.... .
, ,
" ' " \ " ,
.: - -:'. .".:. -.. .
- ....'f...-:. .
. :: ?:.!.f
. , : ::: .
if::.:.
, . t :,' ,
- ....::...
.. .... : .
.....:
,.), " '" ,' .
: ...
'.'
"
: :. .
- '.
...- . . ... . .
.. -....
.:.. ..: : ....:.:_ .:. ":t... '. .....
. " < ,,?i; " .' ."J. '
...
<
f. - - 1f.
_..... : . .,.:..;.... '\
_. . .:::...
...... -. .- "-
: ...:....... . ......-: . .
.. . . .-': .
, ...
jo .-
:l/\i:: : <, :' ::,>: ,,'
g ! "'c</ . .' ';" ' "
. " " . :' ,, , " , ' , ' , :' " :. ,
:.. .: -..:"" .
. -....:'. .:....
.,
.;
. .:: . . .. .=.
.i ;),.
+" :": !if/" ",
:t: ...'
;,:=:r, "'. , " t\':., ::::':,
.. t\....:.
- ..'::
. ... ' .". .....
,..., "
h,
.........
.:".:. . .:
,,:, ,':,::' ":"
.- .: ...
.... yi;,...........-:.
- "':.
"',',.,
.... - - -. -
.. . ;.i ,:
.. ,
::/'), , fA' ' v: :\
..::r.; :>:: .::_..... ,.......,{ ...:.. . ."
,,;\: ..... i;;::'{i , ,;. .
::'0 . . ''':'fAr"f.
.,..'
.."
'
.. : -:..' .
.. "
;;
. : - '.
: ,'
: '...."
.
," ,,;.,
. " .... .. ..
, : :i( ' :',
....:.? (:... .
....< . ..
';:., ,to' , '. '.
...- ..:t( ... ....::
(
. ..
'':, A-:' '
.-::..-.....
.:. ..,...
..... ..-.' -
. > ;::": : :.: ;.: .)..: :.... ..
.. -,....::--:.:.;....
;:: ..... ....: .'. ..= : - . .... ... ...
-.. - ., .: .
. " ',: (',
-L. ,.... ..:......... ...,..:
, ',' " : ' ,:, ,.' ." ' .:,";$-( . ;":-'
, -',,' ::"I::y ':. :, >< ' : .? =- ,
,f, ' t >: ": ' ;: ' :; ,',', ':,,"
; -! ,', " '.)0,,: " '
, ,'" t : , ' , :,:", ,
:>:::, '" "<:::,'., \:,.:''-'
'.:: J\ :,
.. ''):":'
. .l.;: , .
; :it) ,: ,: ·
" ' : , ' . ; , ;, , , , ' > ' : : :",
, ,. .. , 1'
, :: t ;: " : .:
:. ::- .:.:.. .::....
.t :
...
, :-..
'z,-;;., ,::""
. .... . .
, :
,
, ,
Un poltlel ma; pulin cunoscul al IUI Mihail Koga/nl-
ceanu (Biblioteca NatIonals - Co/ectii speciale) $; in p 3
maiestuosul monument din piata bucuf8$leana ce po8lta
nume/e male/ui barbat de stal
tept onor Dv. raspuns, salutindu-va cu
sinceritate. ,
T. Severin 1891,
martie 3
... AI dv. stimator
Ba ile tefanescu.
proprietar i alegator
Colegiull C[amera]" S[enat)
(Lac. cit., dosar 888, fila 4)
.....
A
I n anul 1939. cu sprijinul cald $ i dezin-
teresat al unui grup de istorici $ i sub
egida Fundatiei" peisajul nostru istoriogra-
fie a inscris aparitia revistei Arhiva rQma-
neasca. De la bun inceput. ea s-a dorit - $i
de aceea a pornit la drum cu tomul III - 0 .
reluare: evident pe alte planuri. a vechii Ar-
hive roman8$ti de la mijlocul secolului XIX.
,
...
5
Daca activitatea (.Ie istoric desfa urata de
M. Kogalniceanu a marcat -, cum se arata
in cuvintul de inceput al noii publicatii'-
"deschiderea drumului ce a dus la cerceta-
rea trecutului romanesc", in noile impreju-
rari, revista i-a propus, mai intii de toate.
sa dea la lumina alte i alte'marturii istorice:
"Daca lazile cu hirtii vechi s-au imputinat.
s-au format i nsa arhive 1:>ret ioase i scoate-
rea lor la iveala din' tainitele uneori egoiste.
trebuie incurajata cu staruinta u .
Potrivit acestui. program, prin analize ti-
int ifice serioase, s-a urmarit valorificarea
materialului documentar existent in arhiva
Fundatiei pentru a ilustra aspecte i mo-
mente caracteristice din istoria politica i
culturala a Romaniei mOderne, cu aplecare
prioritara asupra contribut iei i rolului lui
Mihail Kogalniceanu.
Sint dem.ne i azi de interes exegezele
semnate de C.I. Andreescu despre familia
Kogalnicenilor, de N. Cartojan referitoare
la anii de studii ai lui M. Kogalniceanu la Lu-
neville i Berlin i despre creatiile sale din
acest rastimp, de G., Zane privind activita-
tea de intreprinzator a lui Kogalniceanu in
domeniile industriilor tipografica i ,te tila.
De asemenea. Victor Siavescu, Emil Vir-
tosu. Gh. Adamescu, Damian P. Bogdan, I.
Radulescu-Pogoneanu, C. Gane, N. Geor-
gescu-Tistu, George D. Florescu. G.G. Mi-
ronescu. Aurelian Sacerdoteanu. Constan-
tin Moisil. $erban Cioculescu .a. au infati-
at in paginile revistei un bogat material
inedit, cu' referire la momente distincte din
viata i activitatea lui AI. Beldiman, Ludovic
Steege, August Treboniu Laurian, Barbu
Catargiu l N. Sutu, C. Negri, I. Ghica, AI. I.
Cuza. Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu.
$i azi, cercetarea atenta a impresionan-
tului fond de documente Mihail Kogalni-
ceanu ne poate procura oricind surprize
din- cele mai placute. A a cum este cazul,
acestei scrisori semnate de' Arthur Gorovei:
"Falticeni, 14 ianuarie.1940
.
Stimate domnule Kog lniceanu,
Am primit vol. III din Arhiva romaneasca
i va mu umesc foarte mult pentru delicata
dv. atentiune. _
Am citit-o cu atit mai multa placere. cu cit
am avut fericirea sa cunosc personal, in ti- II
neretea mea, pe cuconul Mihalache.
Eram elev de liceu cind. in 1888 sa faceau
alegeri generale. La noi, in Falticeni, can-
dida fiul sau, Constantin i, fiind i eu ale-
gator, m-a chemat tatal meu, avocatul Petre
Gorovei. sa vin sa votez i eu.
Am avut, astfel, ocazia sa-I cunosc pe
Constantin Kogalniceanu, cu cafe puse-
sem la cale sa cQ,laboreze cu mine la un ((Al-
bum arheologic», pe care aveam de gind
sa-I i ncep.
La 24 ianuar 1888, a venit Mihar Kogalni-
ceanu in Falticeni, ca sa dea concurs fiului
I
6
\
,
.
sau sa se aleaga in Colegiul III, unde s-a i
ales, impreuna cu Vasile Vranceanu, un
prieten al tatei. care era eful liberalilor din
judetul Suceava - tata. nu Vranceanu.
Cuconul Mihalache a fost gazduit la un
cumnat al meu. Christodor Gheorghiu
pentru ca la noi era gazduita ora lui Con-
stantin. doamna Liteanu. mi se pare ca ,
atunci divor1ata. Masa, insa, 0 luau cu totil I
la noi. .
Cucont,il Mihalache i i aducea aminte, ca I
pe cind, era de 4 ani. a fost. cu tatal sau, la ,
bunul meu. banul loan Gorovei. Tatal sau
era surgunit [surghiunit). i la acest bun al
meu au fost gazduiti citva timp.
Aceste sunt amintirile mele despre Mihail I
Kogalniceanu i imi pare bine ca s-a ivit I
ocazia sa vi Ie spun. '
Primiti. va rog. stimate domnule Kogalni- I
ceanu. incredintarea celor mai bune senti- I
mente ce va pastreaz8
devotatul dv. Arthur Gorovei"
.
,
(Lac. cit., dosar 1160, fila 140).
. j
C onsecintel razboiului. noile structuri ·
politice implantate in societatea ro-
maneasca dupa cea de-a doua conflagratie
mondiala s-au, resimtit i in existenta Fun-
datiei. Activitatea sa a diminuat treptat.
Dupa evacuarea din cladirea din strada Iz-
vor nr. 110 - unde fusese locuinta lui Mi-
hail I. Kogalniceanu i unde i i avusese se- ·
diul inijial -,' mobilierul, documentele _$i
car1i1e au fost impra tiate. fiind depozitate
in diferite locuri din Capitala. Prin decretul-
lege din 15 august 1945, Fundatia a fost su- ,
pusa autoritat ii i controlului direct al Mi-
nisterului artelor. Componenta Consiliului
Fundatiei a cunoscut schimbari simptoma-
tice. La 12 februarie 1945, locul pre?edinte-
lui G.G. Mironescu a fost luat de dr. N.
Lupu. Eliminarea lui Pamfil $eicaru i Ste-, ,
lian Popescu in vara lui 1945 a fost urmata
de indepartarea, in decembrie 1947, prin 4
decizie ministeriala, a lui C.I.C. Bratianu i :
Gh. I. Bratianu. Locurile vacante au fost
completate de L. Patra canu, P. Constanti-
nescu-I i. Constantin Daicoviciu. Ca toti
funct ionarii publici, i cei ai Fundat iei de-
puneau. la 2 ianuarie 1948. juramintul catre
stat. Este interesant sa-I reamintim. caci el
invedereaza faptul ca teribila ..Iupta, de
clasa" aparuse i se manifesta i in ome-
niul culturii istorice. Acesta suna astfel:
"Jur de a fi credincios poporului i de a ,
apara Republica Populara Romana impo-
triva du manilor din afara i tlinauntru. Jur
a respecta legile R.P.R. i de a pastra secre-
tul in serviciu" (Lac. cit., dosar 693, fila 33).
Dupa destule peripetii, valorile docu-
mentare despre care am voreit se gasesc.
astazi. ca un fond distinct Kogalniceanu, in
patrimoniul colectiilor speciale ale Biblio-
tecii Nat ionale, i n teptarea cercetatorilor.
a tuturor iubitorilor de istorie, de adevar. _
.
..
.
A. D. Xenopol: "Patriotism neinduplecat"
Literator distins, istoric frunta$, mare orator $i inca mai mare om de stat, Mihail Ko- ",,' <'.
galniceanu a fost una din acele naturi alese,' ce greu incap cite doua alaturea in un
veac; pentru care timpu1 cit I-a trait a fost prea scurt, $i spatiul in care i-a fost invoit
sa se mi$te, prea neincapator, spre a dezvolta uria$a putere a conceptiuni/or, cugeta-
ri/or $ i nazuintelor lui. Puternicei firi a lui K ogalniceanu i-ar fi trebuit,' spre a sa de- ,: :
plina desfa$urare, un teatru de lucrare mare $i intins: el ar fi trebuit sa se nasca in si-
nul unei mari imparatii $i sa conduca destinele ei. Daca insa extensiv bogata lui na- . :
tura cerea 0 mai larga sfera de luerare, greutatile, prin care a trecut poporul nostru
toemai in vremea celei mai spornice a sale activitati, au dat acestei naturi geniale pu- "
tint a de a se dezvolta intensiv toata plenitudinea insU$irilor sale; $i daca Kogalni-
ceanu nu s-a putut inalta atit de sus, precum 0 merita, in istoria lumei, lucrarea lui in
to/osul poporului sau este atit de insemnata, ca fara dinsa starea, in care astazi ne ,:...
af/am, nici n-ar putea fi gindita. Daca Kogalniceanu nu ar fi pus puternicul- sau umar,
spre a urni din loc carul destine/or romane, el ar fi camas inca innomolit in balta no-
roioasa, in care parea ca' trebuie sa putrezeasca. Natura insa, in rationala ei alcatuire,
care personificata capata numele de providenta,.. s-a ingrijit ca, potrivit cu greutati/e
ce erau de invins, sa croiasca $i puterile ace/or ee trebuiau sa incinga lupta, din care
unul, $i dintre cei mai mari, a fost Mihail Kogalniceanu. Chiar din faptura trupului
sau, de 0 statura mijlocie, insa vinjoasa $i bine legata, cu capul mare, fruntea larga $i
inalta, ochii fulgeratori de sub stufoase sprincene, patrundea in atara uria$a putere a
mintii $i vointei lui. Cine a vazut pe Kogalniceanu 0 singura datii i" viata lui $i nu '$ i-a
mai adus aminte de el? Era din acele firi a lese, ce se impun prin exteriorul lor
ochiului, prin interiorul. lor mintii. Farmecul ce-I raspindea in jurul sau era fara de
se man... "
In decursyl intregei sale vieti, Kogalniceanu a urmarit 0 singura idee: inaqarea nea-
mului sau. In slujba acestui patriotism neinduplecat el puse 0 putere de cugetare, 0
bogatie de mijl9ace $i 0 incordare a vointei, cum rar numai se pot intilni imbinate in
aceea$i fiinta. In puterea acestor insu$iri s-a putut el inalta B$a de sus in sinul unei
generatiuni, pentru care iubirea de tara $i jertfirea spre binele ob$tesc erau hrana obi-
cinuita a sufl,etului. A fost un stilp al tarei, intruparea eea mai minunata $i mai carac-
teristica a mintii romane$ti, cristalizata in geniala lui "natura. Vesel $i glumet, bun $i
chiar blajin in relatiunile ale private, la treaba devenea aspru $i serios, staruitor $i
l}nergic. $tia sa faca deosebire intre omul ce apartinea lui $i omul ce apartinea tarii. -
Inzestrat cu 0 mare bogatie de idei, totdeauna alimentata prin un studiu neincetat, el
poseda talentul minunat de a se cobori cu U$urinta din stera cugetarii catre lumea
realitatii, precum $i de a inchega in idei bogata varietate a fapte/or. De aceea fu el tot
atit de mare legislator pe cit $i orator neintrecut. Desfatarea lui de munca obositoare
a earierei politice 0 gase in sfera frumosului, in cetirea autorilor mari $i in contem-
plarea creat iuni/or artei. In concePt iune, adevarul; in gust, frumosul; in tapte, binele:
iata in rezumat viata lui Mibail Kogalniceanu. .
A murit,' caci a trebuit sa plateasca birul neinduplecat al naturii; a lasat insa dupa
el 0 mare dunga de lumina, $i generatiunile viit.oare vor intilni pretutindenea numele
sau alipit de tot ce s-a faptuit mare $i insemnat, in marea $i insemnata epoca a rege-
nerarii noastre. (Disc,ursul de recep1ie la Academia Romana) .
Octavi n Goga: "Cel
organi at in
dintii creier rominesc
sens modern"
,
.
...
Ce bloc formidabil de stines, ce mare senior al trecutului; personalitataa lui se 8$-
terne dominator de-a curmezi$ul veacului, al XIX-lea la noi, ssntintele lui i$i pastrsaza
valoares axiomtJtica in gindirea omului. Privit in diversele ipostaze de indrumator cul-
tural sau istoric, ds om politic cumpsnind trebils sau urmarind ite/s echilibrului inter-
national, cu cit i1 apropii mai mult, din orics parte, la orice punct al vietii sa/a, al ci$-
tiga in fata celui mai exigent ana/ist. Pe seama unei judecati norma/e deprinsa sa
puie la cintar oameni, stsri $i lucruri cu gindul de a deslu$i /impede liniile mari ale
trecutului unui popor, Kogslniceanu ne apare ca 0 semnificars cu totul particulars.
Fiul caminarului llie de la Dorohoi, nascut la la$i in 1817, e cel dintii creier romanesc
organizat in sens modern, care prime$te $i elaboreaza probleme/e gindirii continentu-
lui din vremea lui pentru a Is pune de aeord cu interese/s nationale (din lucrarea Mi-
hail Kogalniceanu, precursor al unirii neamului).
-
.
.-
.... :
-..01"." .
- \. ':' -
i . ,J;i> :, '-:','
"
,: ''>, .
: ,
,: :--:
..: .:.
. . ..-: ". .'.:
)"
.., .
.. .' ',.'
'.,' ," t :.:
. . ..
,:":: -. .
f
....:.t:
.-' .
-..
"
...
,
:: . ::: ' ", " " : < ::: ?;t ; :.
. . . . .
. . ..
:'\
'.: . :.
. : :::<. . ..
.- -"". :. .....1. .:
- "": ::' "':
: '" ,'.'
,\;;:', ,
._x ... -...
-. .... ... '. ..:.. ..: ..
. . . ....
'..-t:-::,'
. '..
.-.: .:.
7
.
.
.
.
or'.
EMIL CONDURACHI
\.
'.
Contlnuam prezentarea, in veralune romineasca,
a Incurslunll pe care aead. Emil Condurachl
a ficut-o In complexa clvlllza,le a 8ud-estulul european,
punte de legituri intre luml ,I culturl, intr. contlnente ,I epoct.
Sud-estul
.
uro
n: p rm nente-
,
foarte mare influenta asupra destine-
. lor romanitatii balcano-danubiene a
avut-o instalarea slavilor in peninsula Balca-
nica. Spre deosebire de triburile germanice
i de cavalerii nomazi, slavii -. i aint . e
bulg rii lui Asparuch - s-au stablht deflnltlv
in Imperiu, izolind traco-romanii i daco-ro-
manii autohtoni de lumea latina a Occiden-
tului. Izolarea' romanitatii orientale in raport
cu' Occidentul coincide cu surparea unitstii
interioare a blocului roman din Balcani, care
incepe sa se scindeze putin cite putin in trei
grupuri: Qrupul, dunareal'!.' .repr.ezenta e
daco-romani - care au Sflf'$lt pnn a aSlmlia
slavii stabiliti la nordul fluviului - istro-ro-
mani, grupul sud-dunarean.. s u .balcan c,. re:
prezentat de megleno-romanl I aromanl, I
acela, mult mai restrins al dalmatilor, al ca-
ror ultim reprezentant traia inca la sfir itul
secolului trecut. I . -
in aceasta epoca, pentru prima data dupa
marea prabu ire a invaziilor ..barb are", 0
. alta unitate tocmai se cristaliza: unitatea bi-
zantina. Nimeni n-ar putea sa uite cit de pu-
ternica a fost aceasta unitate. Ea reunea
intr-o stralucitoare sinteza spiritul elenistic,
organizarea romana i intelepciunea antica
a Orientului Apropiat. Timp de mai mult de
un mileniu, civilizatia bizantina mentine 0
.
- -. - J"'.
". --
': :. ;"
.
.
y. . "-'...10-.
':':". "",;.;:-:,< ;.:: e:-:: ": ",,' ':,;; , ", , "':'- ' 'i'
. f:ll"';' '::......>iit. . f ' ." .," f'.' 4 '* '.
", ,'... ". .. ')" ',' ' ,- 4. ': ':' : , * : J..'.. , , ,'.
, . , ',. ,'. ,': ."" A ,.' O( f : ;+ >: ::'-:': .:: 'C- ..
) , . , :' , :. : r ': :, ,:;,;$" ..', .':I\ ;
4..... ...;,.: ":$' . . )0. ......", I ......
. . lI : ' $'': ' I, l I J J/ :- : i-:
. 'C. .., _ : "- =
" .
..
"
. \'
.: t<'
.
,
,
: ,...4, ,';'
" , '
." :vo'"
. .. '.
".' ".
... . -"
, '
"
.
.....
,..it" " · \
,',',... , ,' ;,' '
. .. .... .:". -' . : :..".. .. :... ""- -'I
\ .. ". '\ . .. ... ... ".. ."'x ).- .... ..
, .
:'.*:,: '
:..,
0( - -..
: . Ow
...,
"- .,,-
, , " ,
unitate de procedee tehnice i de forme ar-
tistice, de institutii politice i religioase, care
explica in acela i timp longevitatea i difu-
ziunea sa in interiorul Imperiului ca i in
afara frontierelor sale. Nicaieri in alta parte
in sudpoestul european aceasta unitate nu
avea sa lase 0 amprenta atit de profunda.
Noua Roma, inaugurata de Constantin eel
Mare la "11 mai 330, a fost unul dintre cele
mai mari leagane ale civilizatiei. mondiale,
intr-o epoca in care statele nou formate ale
Europei Occidentale de-abia i i nc p u
cariera. Acest avans se va prelungl plna In
preajma Rena terii. Prin pana lui Geoffroy
de Villehardouin, cruciatii vor exprima uimi-
rea lor in fat a unor asemenea fast i boga,ii.
Nimic surprinzator deci daca modelul bizan-
tin a fost urmat de bulgari, sirbi,.. romani i
ru i. Cele doua biserici dedicate Intelepciu-
nii divine, Sfinta Sofia din Ohrida i Sfinta
Sofia din Kiev, sint calchiate dupa patronul
catedralei din Constantinopol. Palatele bul-
gare din Pliska i Pr slav int ons ruite
dupa modelul palatelor Imperiale din Blzant.
Bizantine. sint l de asemenea, numeroasele
bijuterii i armele. d ceremC? ie;. bi.zanti
este fastul suveranllor baicantci I kleven.:
bizantin este, in sfir it, programul politic al
tarilor i despotilor care i-au organizat
statui i biserica dupa modelul i adesea cu
ajutorul imparatilor bizantini.
Din cauza originii diferite a vechilor i
V,niete cu imag.n, de v,ata cotidiana din manusclI e me-
d,evale cu larga c,rcu/at,e in lumea sud-eSlulu, euro-
pean
': , '" ""'-,.
.. ,'.' ".':-"; ,
s.., ... ,; , .'-r.s. ' 's...':C' " ',...:...:
. ..... "...
'-'0(
....' '.... . '-
, ;to>'-. ' -,. -, "':,..
,. .. .
< . ,
?". ..
, "../ :
...'
,.
-' ';', '..."....... :" I'
. ..
"
- ,
, .
- . .. .
-... . .
."" . .. ....:. ,.."w . . _ . . .I
:,' ",,:, ;' .... < " ,', :' ": ' , :... ... .
. "' ............
8
...
, :,. " ,C',""': ',""'-!-
, '
..
. t ".', - --." ,...;.
..........-:oo,' ,' ,,:""t ':; y ',.", ,.' " , :
.". ...." , : . .. .:.. ::.." ..... ."
, 9
. y,,"
..
..
, ,,.., :..
'
.... ..
. .}...:
,
'
'
. :
..... :
...--..... -
\,' ,;
, :
",;
, .,
.:
,
.\ .. - .
::i
. ,
. ... ." "
. '
00"'''''''
-:
...
'. . .
I""
. ,
':- . ...,." ._.,.. It/". '.
. ..
, "
.noilor supu$i ai tmperiului, procesul de di-
versificare nu a incatat sa se dezvolte in in-
teriorul acestei unitati. La sud de Dunare,
slavii meridionali, care trecusera fluviul la
inceputul sec. VII. impartiti in mai multe ra-
muri (bulgari, sirbi, croati, sloveni) aveau sa
schimbe in intregime harta etnografica a Pe-
ninsulei. Acesta a fost ultimul episod al ge-
nezei popoarelor balcanice, ale caror origini
urea, de-a lungul straturilor ro an, traco- iI-
lir, grec, paleobalcanic, de la epoca bronzu- '
lui i de la neolitic pina in mileniul VII i.e.n.
!
N u aste necesar sa trasam din nou eta-
pele succesive alejstoriei bizantine.
Altii inaintea noastra au facut-o, $i cu 0
mina mai sigura. Sint totu i citeva tapte pe
care n-am vrea sa Ie uitam, fie $i numai pen..
tru a intelege mai bine unitatea bizantina in "
raport. cu istoria sud-estului european $i
aspectele specifice ale decuparilor sale poli-
tice sau culturale. Puterea centrala" repre-
zentata de imparatul autocrat de la Con-
stantinopol, armata i dip10niatia bizantina,-
ca $i, last but not least, Biserica ortodoxa,
condusa de patriarhul ecumenic cu re$ -
dinta in capital a Imperiului, au jucat, fiecare
la rindul sau, un rol considerabil in aceasta
privinta. 0 stralucitoare literatu ra de cu rte
s-a dezvoltat aici: carti de ceremonie, inva-
taturi pentru viitorii con(tucatori ai Imperiu-_
lui, tratate de diplomatie $i de strategie etc.
Tradusa sau adaptata, aceasta literatura a
facut avere.
Totodata, in ciuda persistentei unor tradi-
tii, cea mai mare parte din aceste institutii'
de mai multe ori seculare s-au renovat putin
cite putin, sub dubla presiune a 'elementelor
interioare $i a primejdiilor exterioare, tot mai
frecvente. Legislatia $i dispozitiile adminis-
tratiei imperiale trebui u sa tina cont de ele:
Novelele lui Leon. cel Intelept $i Cartea Pre-
fectului reflect2i schimbarile, uneori destul
de profunde, suferite de societatea bizantina
din Evul Mediu tirziu. Artele plastice $i lite-
ratura au urmat indeaproap aceasta evolu-
tie. Poporul i$i cinta de asemenea eroii, ca
Digenis Akritas, adevarat cavaler bizantin
..fara teama $i prihana".
La rindul lor, primejdiile exterioare nu au
. incetat sa se manifeste: arabii mai intii, slavii
definitiv instalati la sud de Dunare, apoi. pri-
mul stat slav din Balcani. in ordine cronolo-
gica. statui bulgar apoi eel al sirbilor, au in-
..... -
..
cercat amindoua. $i de mai multe ori. nu nu-
mai sa cucereasca Constantinopolul. dar $i
sa-$i atribuie titlul de ..imparat" legitim ..al
bulgarilor (sau al sirbilor) $i al romanito"'.
program politic de anvergura, ilustrat de doi '. '
mari suverani balcanici, Simion in Bulgaria
.. (sec. X) $i $tefan DU$an (al carui stat atin-
1" ges Mar,ea Adriatica) in Serbia (inceputul
sec. XIV). Acestea sint circumstanteJe care
au vegheat la na$terea unei literaturi sla-
vo-bizantine. Opera lui Chiril. a lui Methodiu
. $i . a discipolilor lor i$i da use roadele.
.f.
A - .
I ntre Imperiu. devenit in sec. VII un ..im-
periu grec al Orientului" $i noile state
slave, 0 parte cel putin din urma$ii vechilor
populatii romanizate i$i urmau in aceasta
vreme modul lor de viata particular. Descen-
dentii tracilor romanizati - aromanii sau va-
. lahii - se duceau $i se intorceau cu turmele
intre Marea Egee $i Adriatica, pastrind. da-
torita spiritului lor de izolare propriu munte-
nilor, citeva trasaturi specifice. care Ie-au
ramas particularizatoare pina astazi. Mun-
teni, de asemenea, sint descedentH vechilor
illiri: albanezii. in sfir$it. descendentii da-
co-romanilor - romanii - $i-au pastrat. in
conditii extrem de dificile, limba lor neola-
tina, a carei unitate a fost pe buna dreptate
subliniata. R'omanii, la rindul lor, au suferit
atractia irezistibila a civilizatiei bizantine.
Primele .Ior state. Valahia $i Moldova. fon-
date in sec. XIII $i sec. XIV, dar p reced ate,
in sec. IX deja, e ..ducatele," romane$ti din
Transilvania - provincie care va trece sub
dominatia maghiara - au ramas fidele mo-
delului bizantin. "
Sa nu uitam, cu toate acestea. ca in
aceste timpuri coasta adriatica a Balcanilor
a intrat in zona de influenta a Venetiei. in
timp ce regatul croat a trecut la coroana
Ungariei. La fel, influentele occidentale -
italiene. in primul rind - au inceput sa se
faca simtite. mai cu seama fan arta $i litere.
Umanismul dalmat $i albanez, reprezentat,
pe de 0 parte, de Ivan Cesnicki, tlija Cryje-
vit, lacob Bunit $i Alojz Tuberon, pe de alta
parte, de Marin Barlezi i$i va datora, la rin-
dul sau, dezvoltarea acestui contact strins
cu Venetia $i Padova. Ora$ele comerciale,
ca Ragusa .(Dubrovnik). $i-au desfa urat
I chiar in acest climat stralucitoarea lor ca-
riera.
Caderea Constantinopolului, in 1453. care
..
--
..
':(II".''''''¥'-1' )l" .. ,
, , .. '1t ' ,', '
" ", .,' '... \ ::, ' \ ' "
'.J: ", " " ' , . --=..' '
l F' :' ':,:' --.-: ,- -i:'- "' "",
-"': :;'w. t -.... . ". . - . ..: _.", . .
, ' " " ',' ..
. :;;- ,>,,",:" : " .., ' :' ',= > ': ,',. .: ', "
.- . . _" 4'; ...,..... . ..
'. (
(, '
'."' ',..,'
:" .... . _-:
-. v_
, , " "'-,',"...
;, .", .y . ,':.'
'i.._. . . ;
.-", '.
',__. : 0.
-" -, J '
, ' ,J ,wI;'
, j=',
, ,-,!"
J .' ,:1 '
I< ,.,: \t)"" , ,"\
. .:. :. - ." ".
" . 0. '
... ...
.
. .: -
- ' , ::::, '
, , . .... .. :)
.
" '
.....
9
a tulburat intreaga Europa, a fost totodata
un episod simbolic. Divizarea politica i cer-
turile interne minasera forta de rezistenta a
popoarelor din sud-est,' deschizind astfel
portile invadatorului Numai romanii au pu-
tut, cu pretul unui efort considerabil, sa re-
ziste acestui asalt i sa-$i pastreze indepen-
denta, apoi 0 ampla autonomie de stat i in-
stitutionala. Aceasta rezistenta, intruchipata
... .
""
;. . .-'
, -
......
.. '..",..-
...... '.
:':'''\,. '.: '
...
'\I
, ",
,.
,._-". ."
:,
, '
' ,
, -
.' , . : '> ,
. ' -' '
...
-.:
"
"
:. , '
.,:-
. :1;r:!::.;.:;'-l f ,
.... .".
, '
:... .-
,;:. - ,'
..."
"
,
'
f
,.'" ",,( , '..,' '" '..
, ' ,\ " .": /'
, :. ',.",
'. .. ,'. . -
. ".. .-...'" . "'. ,a. '." '",:. ._.".
. ....:"" : .--
, ' 2;; ' "::, '
"" :'
t,
- .. ....-' ....
,.
,
): .... r/" ..... Y.
de Mi rcea cel Batrin $i mai ales de $tefan
eel Mare, ca $i cea- a albanezilor sub Skan-
derbeg, a contribuit in mod cert la incetini-
, rea mar ului rapid al otomanilor in cursul
veacului XV. Literatura i artele epocii sint
oglinda perfecta a acestei rezistente, ce a
dominat gindirea tuturor popoarelor sud-es-
tului european. Cintecele populare s-au im-
bogatit cu teme noi care omagiau aceasta
rezistenta. Cizelat - i transmis de poeti ano-
nimi din genera tie in generatie, cintecul
popular poate ilustra unul dintre capitolele
cele mai originale ale patrimoniului artistic
al acestor popoare.
Sa dam numai un exemplu: poemele epice
iugoslave, comparate, pe buna d eptate,
pentru dimensiunea, morfologia i orizontul
lor cu poemele bomerice. .
.
rin intinderea ' i durata sa, cucerirea
otomana reprezinta 0 etapa istorica de
o importanta exceptionala pentru tot
sud-estul european. MO$tenitori in acela$i
timp ai iniparatilor bizanti,ni i ai, califilor
arabi, noii stapini ai Constantinopolului au
inaugurat un imperiu cu caracter universal.
in vastul ansamblu al provinciilor sale, care
se intindeau de la Eufrat la Gibraltar $i de la
Alexandria la Budapesta, sud-estul euro-
pean $i-a pastrat 0 importanta fundamen-
tal a.
Prima consecinta a acestei cuceriri: sta-
tele cre tine din Balcani nu au mai exista't.
Doar roman ii, a a cum am spus deja, i-au
putut mentine identitatea principatelor lor,
Valahia i Moldova. Acest fapt explica evo-
lutia ulterioara a poporului roman i a civili- .
zatiei sale. La sud de Dunare, orice evolutie
economica, sociala i culturala a popoarelor
supuse este atinsa, adesea intr-un mod dra-
matic. Totu$i, vitalitatea traditiilor bizantine
in art a $i in.. gindire se impune atentiei ce -
cetatorilor. Intr-una din, operele sale .capl-
10
).
tale, Bizant dupa Bizant. Nicolae lorga a pus
intr-un mod magistral in lumina felul in care
aceasta stare de spirit sea prelungit in timp, '
conferindu-i sud-estului european una din-.
tre cele mai specifice trasatu ri ale sale.
S-au gasit, bineinteles l citiva aderenti care
's-au convertit la Islam. pentru a se sustrage
conditii1or dure impuse de noii stapini. $-au
gasit.. de asemenea, citiva privilegiati, . ale i
, dintre familiile grece ti din Constantinopol.
Oar, in ansamblu, evolutia popoarelor din
sud-est inregistreaza 0 stationare. La pO.'
poarele supuse. 0 oarecare uniformizare a'
paturilor sociale se manifesta, oamenii sim-
tindu-se din ce in ce mai apropiati unii de
altii in fata stapinuluf $i du manului comun.
Totu i, din aceasta cauza, artele $i meseriile
nu sufera mai putin influenta Orientului
foarte apropiat. Studiul termenilor -de ori-
gine turca intrati in limbile balcanice este
semnificativ in aceasta privinta. ..
Daca abia in sec. XIX au izbucnit raz-
boaiele de independenta ale acestor po-
poare, eliberarea Ipr a fost pregatita vreme
indelungata de 0 serie intreaga de actiuni
economice, sociale i culturale. Un oarecare
progres al econ()miei urbane. na$terea unei ,
noi paturi sociale - burghezia -. actiunea
. intreprinsa de oameni de litere au favorizat
de teptarea con$tiintei nationale.
Sa luam umanismul. Fie el de origine ele-
nica la greci sau de origine latina la romani l
ram ine una dintre sursele aparitiei con$tiin-
tei de sine la aceste popoare. slabite -
daca nu cu totul zdrobite - de puterea Por-
. tii otomane. La una dintre primele sale reu-
niuni, organizata in decembrie 1965 la
Bucure$ti, Comisia de istorie a ideilor, din
cadrul Asociatiei internationale de studii
sud-est europene sublinia necesitatea unui
studiu comparat al acestui fenomen,' comun
celei mai mari parti a tarilor sud-est euro-
pene. Comun - da, insa ou uniform, deoa-
rece aceasta prima con$tientizare de sine i$i
lua puterea din surse diferite. in functie de
originea $i evolutia fiecarui popor., Citeva
mari centre universitare - $i in primu.1 rind
Padova - au detinut in acest sens un im-
portant rol. Aceasta universitate' a dat tarii
noastre 0 J:}leiada de umani$ti. Este suficient
sa numim doi: Constantin Cantacuzino din
Bucure$ti i Teofil Coridaleu, fost elev al
Academiei Constantinopolitane.' Aristot avea
sa-$i gaseasca in acest grec erudit dublat de
un filosof pe ultimul dintre marii sai comen-
, tatori. Chiar $i in aceste timpuri, citiva eru-
diti romani, intre care Miron Costin, elev al
iezuitilor pOlonezi, faceau din originea ro-,.
manica a poporului roman principalul su-
biect al studiilor lor..
devarata de teptare a con$tiintei na-
tionale la popoarele din sud-estul Eu-
ropei este intim legata de ascensiunea bur-
gheziei. Epoca Luminilor - spre sfir$itul ei
in Europa occidentala - i-a conferit 0 noua
fateta ideologica. Oar fortele reale ale aces-
tor popoare, in" plina dezvoltare, au schim-
bat, profund insa i substanta acestor idei,
pentru a Ie adapta propriilor lor nevoL Sub ,
'acest aspect, studiul comparat al operelor
istorice, lingvistice i literare care i i fac
aparitia in sec. XVII i la inceputul secolului
'urmator este foarte instructiv. Cu ocazia
unui colocviu organizat la Paris in 1968. Co-
misia asociatiei mai sus citata a procedat la ...
, 0 prima examinare a problemei i a obtinut
rezultate revelatoare. Un al doilea colocviu,
consacrat structurii sociale a ora elor balca-
no-adriatice i dezvoltarii lor culturale hi
sec. XVII i XVIII (Venetia, 27-30 mai 1971) a
reluat aceasta examinare in comun - sin-
gura metoda ce permite stabilirea reperelor
unui studiu comparativ pluridisciplinar.
Doua aspecte diferite au fost relevate de
aceste dezbateri: pe de 0 parte, difu'ziunea,
in esenta destul de rapida, in tarile din
sud-est a ideilor aflate in curs in Europa oc-
cidentala a sec. XVIII; pe de alta parte, per-
sistenta, lor prelungita-. Intr-adevar l doar in a
doua jumatate a sec. XIX acest curent va
ceda complet locul romantismului., Acest
decalaj explica intirzierea cu care popoarele
din sud-est, mult timp supuse, s-au angajat
pe aceasta noua cale. EI exprima in acela i
timp durata acestei perioade de lupte, _ care
avea sa duca: in final l la implinirea dorintei
pe care 0 nutreau de atita vreme: libertatea,
Un al treilea aspect merita, de asemenea,
a fi pus in lumina. Oamenii politici, istoricii,
lingvi tii i, in general, oamenii de litere, ale
caror opere au inaugurat aceasta faza isto-
rica de prima importanta pentru tarile
sud-estului european, au pus puternic ac-
centul pe ideea de natiune. Din acest punct
de vedere, filosofia Luminilor, care acordase
un loc atit de important ideii omului in ge-
neral, considerat ca" .,cetatean al lumii", su-
ferea 0 schimbare esentiala, datorata'realita-
tilor i aspiratiilo'r legitime,. ale acestor po-
poare. Cauza este 'ca sentimentul national,
strins legat de ideea ca fiecare popor tre-
buie sa se bucure de intreaga sa libertate,
exprima chiar idealul legitim al acestor po-
poare sosite cu oarecare intirziere (cauzata.
cum am v8zut l de 0 jumatate de mileniu de
dominatie straina) ,Ia acest stadiu de evolu-
tie. : ·
Circumstantele particulare ale vietii lor ex-
plica deci acest decalaj:, ele explica, de ase-
menea, aceasta mut'atie spirituala. Indiciu al
timpului, literatura neo-elenica a sec.' XVIII
i a inceputului secolului urmator s-a imbo-
gatit cu un numar important de traduceri,
printre care c le ale operelor lui Voltaire se
bucura de un regim preferential. Ele au fost
difuzate in numar mare i in tarile romane,
unde Academiile grece ti de la Bucure ti i
de la la i taiasera drumul. incepind din a
doua jumatate a sec. XVIII, acest nou punct
de vedere avea sa se reflecte clar in opera
lui Eugenios Vulgaris i mai ales a unui Ri-
gas Velestinul, la graci. a unui Petru Maior,
ol,
..
r
G. $incai i Samuil L Micu, ilu tri reprezen-
tanti ai colii .,Iatiniste" la romani. in Bulga-
ria, un Paisie de Hilandar i un Sofronie de
Vrata s-au straduit sa arunce 0 lumina noua
asupra poporului bulgar. In ciuda diferente-
lor regimurilor politice ale provinciilor iu-
goslave - Serbia, inca otomana, Croatia i
Sioven'ia din nou alipite la Imperiul habsbur-
gic -, curentul Luminilor s-a manifestat aici
la fel de unitar, in liniile sale generale. Paul
Ritter Vitezovit i Gabriel, Venclovit s int re-
prezentantii sai .cei mei remarcabili. Pentru
Albania. Theodor Cavaliotti, autor al unui le-
xic trilingv, grec-aroman-albanez, se dis-
tinge prin intreaga sa activitate l deopotriva
didactica i filosofica.
rimei generatii, care 0 pregatise: i-a
urmat cea care avea sa incerce sa
aplice in fapt aceasta de teptare a con tiin:.
tei nationale; este generatia care a participat
la revolutiile nationale ale sec. XIX. Flacarile
lor se aprinsesera inca de la inceputul seco-
lului: in 1804, are loc prima revolta a serbi-
lor: in 1821, este rindul grecilor condu i de
Atexandru Ipsilanti i al romanilor: in frunte
cu Tudor Vladimirescu. Aceste sacrificii nu
au fost deloc inutile. Suferintele eroice a.le
grecilor au rascolit Occidentul filoelen. In
Jimp ce cele doLia principate romane ti i-au
largit succesiv vechea lor autonomie, serbii
au creat un stat modern, pentru "a accede la
completa independenta pOlitica in acela i
timp cu romanii, in 1878; fapt cu grele con-
secinte, pentru ea fratii Ipr rama i inca su-
pu i straini, au dobindit un sprijin care va
da rezultate la inceputul sec. XX.
Aceasta dorinta legitima de independenta
provoaca, in sec. XIX, tulburari i manifesta-
tii care au avut drept consecinta accelerarea
unifiearii natiunilor dezmembrate. Romanii.
din ce in ce mai con tienti de drepturile lor,
in ciuda diviziunii lor politice, au cunoscut
la rindul lor acest proces. Revolutia de la
1848. ilustrata de un Nicolae Balcescu in
.
.
...........
,
:.....
:--. -
, )\.-'
If" '
, . , '..'..' i
."f "
, . , ,.': ." ::
.. -:-. ,-
..
" ,. ,,:.'t
, ':--
... ' ...,
, '
.. ,
i c >
:.... ,"
,
'1 ' "
'l,':
"f
... :,".
': ...'
" '
. .
" "
. -.:.--"- -
'0, t
. ,,'=:' :: 't ..- \."' · J t
to.... " " . ", , .*. " ",-' ..
- '.. -, . i ...'trr.i.
,- JI.., . .
.... 1"
:'. ,!",.
............ '" '
, ;.;: ., :',X:'
. ...... - .
, "'.' ' """
, ..' , , ill.,.. ,'.'
-:-;, , '... .
" ' ) -yo ,
, '
-
1\." '.
:
:> -- ,.
,
. ... ......
..: ,.. ..
- "'..... .. ..
'"
Valahia, Mihail Kogalnieeanu in Moldova,
Simion Barnutiu i Avram lancu in Transil-
vania (pentru a nu. numi decit eitiva dintre
conducatorii ei) a dovedit clar deopotriva'
maturitatea programului lor politic ca i 0
vointa tenace in a-I impune l in ciuda opozi-
I
(Continuare in p. 17)
11
. '
...
. .
I
I
I
I
L
I
II
L I
DAN BERINDEI
.
.
.
.
Am vizut In numirul trecut care era ..en,a rela'llior Prlncl-
patelor romine cu arta - puterea suzerani - ,I cu Rusla
- put rea protectoare - In toati perloada domnillor a,a-zlse
regulamentare. SI vedem acum in ce misurl ele au reu,lt
si-" dezvolte legiturl ,I cu alte puterl europene ,I care au
fost mecanlsmele Instltu,lonale prln care s-au exereltat, in ge-
neral, rel.,lIle Prlnclpatelor cu alte state.
incolo d pr
ortul d
. .
SIUnl,
fi
E xpansiunea politica $i
militara rusa a creat 0
stavila in calea celei habsbur-
gice. Noua stare de lucruri
din Principate, mai ales ca
era realizata sub egida Ru-
siei, nu. convenea celuilalt
imperiu cre$tin al.. zonei.
Domnii regulamentari l la rin-
dul lor, fiind supu$i controlu-
lui exercitat de Rusia, s-au
ferit sa se angajeze in actiuni
prea vadite de apropiE]re fa,a
de Curtea din Viena. In ceea
ce-I prive$te pe Mihail Stur-
dza, trebuie spus ca intre el
$i Austria, timp de mai multi
ani, a existat 0 adevaratci
stare de tensiune, provocata
de desele incalcari ale hota-
relor Mo1dovei de catre auto-
ritatile habsburgice. Domnul,
moldovean n-a $ovait, in
1836, sa ordone inlaturarea
gheretelor de granita insta-
late incorect de austrieci, ac-
tiune pentru care a fost silit
de poarta sa- i ceara scuze,
de$i dupa aceea sultanul a
12
trimis reprezentanti ai sai
pentru a cerceta repetatele
incalcari reclamate de domn.
in 1844, tinut sub presiunea
controlului rus, Sturdza nu
indraznise sa-i scrie cancela.;.
rului Metternich II ca astfel sa
se realizeze 0 imbunatatire a
relatiilor intre cele doua
state.
Legaturile pe care le:-a sta-
bilit domnul muntean Alexan-
dru Ghica cu puternicul can-
celar al Imperiului habsbur-
gic au fost insa evident mai
bune. Dupa preluarea dom-
niei l el n-a $ovait sa scrie
cancelarului, manifestindu-$i
dorinta de "a stringe relatiile
de buna prietenie $i de buna
vecinatate U . ,in 1836, Ghica a
primit decoratia austriaca
Coroana de fier, dar in anul
caderii sale avea sa se plinga"
$i cQnsulului Timoni de lipsa
sprijinului Austriei fata de
presiunile ruse. Ca $i Ghica,
Bibescu a cautat 0 apropiere
"." .
, t,
, " : :;,
;)'. :",:J
: . . .. :-:: .."
. ... '\
. of.:
, ,
,
.. ....
.... .
':',:'" , ; -',: .. ', " .'
f.., ',' '"
:, .',-: '..>'" '
- . ". .' "" : ", :.
. .".. '-
' " , '. ','. \,' ': :: '; <
, ' . t,... , '.
( ' .,',' :;, 'i ' :. ' , '
. ","'-1', .' ;. ,: . ,: ::.c;:;';:j' ,,' " "
,,' ,, ': '.' ,-: ' ' :;, " ;' t . ,','
, /f,,' ' ',, ' ' " .- «/': , , ': , ':::: , : ",
J. .. ..... - . "I . .
':, ,:' :,; : ,,;','; :: ',: r f; ', ';:'::
1 ., " ,t, . .', ",, ,", ','
;."l' : ' ':, < : ' ,;, ; !<;£1: ' .'
- (
,.,
, ":;:'J ,;
". ".
, '
': ',' " < '
,'" '
. ,
,
-... ."
. "0. I'
.' '
,
,
::f
,° 0 .
:. °
, '
..:. ;:. .....a.
,:.. ' <
,';':';
:."11..
. -.... ..
, , '
'! f :::',: .::.'. " f --
, ,
-- "¥,
, ,
, ",:,;'),.
a...... .a.. o
. :.: .....- .
,
..' :-Et:="
" ,;:,
..,"
" t
..... --.
. :;'."
, ",: ..."-
-..-
, ,
"".
-<
".
'It' .
,.,
,-
. '..-
.-... ._,.-.... '"
, ,
1f '
- . '"
.
"
-....-.a.-::a
,."
..
, l> "
" '
d
: "
" ' :':. ,;:';, ' ,'. ',: t ?:i :'YI ,-
- :-. .....:_ '.. o.
.' > ill > _; f;J?1 f>".
.. <: : ':;::"", ,t ':,,:' \
,': ,.....'.,}:,.. , ' .. "
. .:. - .:. :.IV..:..: - . .': r . (.._ . , ' :
: . . .' .,',<.: : ".. ' "': ,,:, ' ,
'. .. .- ... - . , ... -..::)..;:.:-. : . ...
.. . '.. . .. .... .... .' :.i.: . - '\. .. -:..: :-
..,.. . --'\. ... - .
: l: u:': ii;: ): : :',:, _:.,:: :u,: :";'" '.
. .' ..
" '
'.'
. ...,.
de reticenta Austrie. in 1846,
el scria agentului sau la
Viena: ,,Austria a prea neso-
cotit de a-$i atrage prin lega-
turi de interes un popor ca-
re-i sta la u$a... U Sesizat de
Timoni, Metternich cerea
domnului putina rabdare!
Oricum, este cert ca, spre
deosebire de perioadele an-
terioare $i chiar de anii ime-
dial' urmatori lui 1848,' Austria
nu a dus 0 politica activa fata
de Principate $i nu a incercat
sa concureze prezenta cople-
$itoare a Rusiei.
Trecerea prin Bucure$ti a
unui principe \ de Hohenzol-
lern $i buna lui pri",ire de ca-
tre Bibescu au stat la temeiul
decorarii domnului muntean
cu marele cordon al ordinului
Vulturul r u, in toamna anu-
lui 1843, la mentinerea unor
legaturi .epistolare $i a unor
schimburi de daruri intre cei
doi, dar, de$i prezenta prin
reprezentanti consulari, Pru-
..' ',',' ".. " ,;',." '. '.,' , 'V" ' , ...., ,-:,..,.' "(,
, , . , : ..' .... :';' .... , ': A' "", , ; f' ': ' , ' It, '.: ;;:.c.& ,
',: . ':": :; : : ; 1s{:,,<.;: f ' '.._ ..",; Ai ," <.;" ..... "'"..: :,,*,'i:t;:;'..' i.'/." ""'.'
,': ': ,< . :;',.: ' \:.; 'c'. ..;]J),,} . '. ", > . ";.. \:i. :t' .'"," >:. ."
" ::":::'. r;:? ::.;;;;. :;.- :t;.,., .. : ,{::t- '. .., '.' . . . .. .. .'
; ::: t . ::. if;. ;/ , :;ti'i;f .,' '. .' . .:: ," , " , : : : , .,' , , ;: , .' , ' : , ,: , .. . . ' , ; , ; , . , : , :.\ , : , . , _ , : : ' , ' : " : :, : , ' : » , , , . : ; . : : , ; , : , , : , . . ' . : " ; , :, : , , , ' , . , . _ , ' " , : , ': , : ' , - " ,, -" _ . , :: , " , .; , , , : , , _ : . ' , . , ' , . , , . . , ' , ' : .. , : ,: . , : " , ' : , _ , < , ' . , , ' , ' , , . . . , . . : . ' , : , : , ; . , : , ' . ' , ' . .; ., . : ' " , ',' , , ;. , J : , : : :, , : , ' , ': _ -- : '
: :J..? : ,(' ,::.; " ' :;; ::' 4i: ':; :?' ' V " :i ::;" \ '.< . '. .' " ',,!., " ,'--: , - ' . .. '..
<'t h ;< ' J JiV;."r ' 'Cf' ': , -.., .... » : '. .'!::
" . ! 'it . .. . .. · . . ; " , :' "", ' ,., y" '\( ' . : ' , ' , ' _, " , = , , ,:: ' , . : . ,: .. ., ' ,> ' :,., . . : : , ' , , ' , . . ':,' ,, . ' , . , , ,, : , : , : : , . : <>. . _ . , , ' . , , , ' '''' ,' , : , : : ' , . , ' :, : ' , : ., . : ' , : : . , ' , ' : ' :: ' , ' , ', , ' ,:, . ,, ' , . , , ', , . ; , .. ,,:: , ' " ' : ' ''J ' ' ' . ' : . : - '-.
. . . . f1; ';\;-;:: .*.;it; : . , .!.,. ..' . . ';;',' ,
: . :. . '7 , : , , \ , " , !. , + , : , l , ; , > , . , J: : .. ,, ) , : , :\"t:;: " : , " , " , "" ?- " . , ;:': . 1 ., : " , '; ,, ' .t:i£t ,'"',",, ' :,f;;tl,:.';::::i?rtl£:; !,",' , :t >,/- ,.....,. ,.,. <' \ ' -,', ,." ,..,' ; ' ,,'. t ,'" ":.,',,:,'
. .f £ · ' . i'.\ii r .' ,..d , f.,;<'... .. : ..' . t ." . I ...... i--':i ,
, , .,; " , ' t fl.' J< 'l ;.'<', ''1';\,:" " -f ",;";-"';', ..', '''':- "''':'
'. .' .,;.'F}' ,,;'; " "'.".< {.:. : ',;\ ,; . '« ., . , .; ,'. ". .'.!.' ;':; ; ;; ' ;.?;4 ¥J .' : ; .; '; : L: ", ": :::;.
.. :""" t I ' : ,,'.: ".....; ""''- , , il>:, ," ,> -: L .. " ' 1? :\ ' ,,, .' ".-' ..', .. " ' "", L' ' , .
, ' :., -: . , ,Jft. x , ",: ' >',,', .. :f,:' :,' :', '';': " '.' ' , ' , :;of.' 1 \ ...." ,J ....
8, " " ", ,',', '.' ""..d ' ,' , ".." , .,;" " ',' .,' ' " ',,',' " ", c ' .',' , ','. . ''1''" ."
,. . .' . ....-..... . ,. .=-: . ...:"' -..":."' :". : . . _.fU....: ".... :-:.... -. .". . .-:.' :" ..' -' :", = ".
" . . ". · :, .' ..... : ..,( f" ..... '- e. i)'. ': "': 4: ... i":: t' , : ," ::'i:: ',.
. ' ,.\. ' '. ,;.,', . . ;.' :. ,,- > -t ;t,. . . .
. ( .;.,<. ' ;3' ;.. . .' : \ ::,.:Y '.. . ,'t ;> >:. '.'
' ., ;: ," ',' ,',' : ":' ._ " ";...,' , " .. , " "" , ' ,, (J . '" : , ',, . ) , ' , :' , ' , '.', . . , ....' , ", ,:,. ""
" , .., . ",<' ' ",." .., A.., ", ", , ," : :: ; ,':-,: - ,:.,. ..;: .. .,';""' ':...., "::, , "
:; ,oil' ':'", ;'" ' " , ,',."" " \'., ':,' ,,' ":::-::' "', 't . ", -', '" ','" '".-' '1.*, , ;,. '; ", ,'1 ,, , '
.l:i f ', ..:' . :':: , , , . .t: " i .;. ; ;;:;"'! t. " ' ? 1;:'< ' 'r;- ,:.' .' .. '\ ; :'".:: {:;{ i -,'tr: . .
., r ,.7-, . ..'*-...:l/, ,:,'<'J ,', ..I , ',';'- ,,'{t ,'.'.", . , , ',,':';,", t. , ,,- ',': : ,;\, ,
_ _ .. . ".. '.. .:_ . .:." "1
'. -.... ).
, " ...'.,. " , ,
'WoW "" ,.,w,;;:, , , .' " , .... . . ': ':.<;'..'... ")' . " ,. !:i --.., '. ; ='-'. ): ..; .. "
.... I"
.' .
'.
,
. ""I.,'
"
-
Receptie in pa/alu/.domnesc in onoarea principe/u; Albe(,1 al Prusiei. af/al in vizila la Bucure$li in 1843 (desen de Ch,
DOUSS8UII)
sia a fost departe de a juca h
un rol marcant in perioada
domniilor regulamentare.
Legaturile oficiale cu reti-
centa Anglie nu s-au menti-
nut decit la nivel consular,
inregistrindu-se conflicte at it
intre consulul Colquhoun i
Ghica. din cauza sprijinului
acordat de eel dintii, perso-
nal. lui Campineanu i apoi
intre consul i Bibescu, in
urma tentativei diplomatului
britanic de a se casatori cu
una dintre fiicele domnului!
Un cu totul alt rol au jucat
in mersul societati i romane ti
relatiile cu Franta. Era vorba
mai intii de un context cultu-
ral puternic, pe care iI incu-
rajase chiar Kiseleff, pentru
care limba franceza repre-
zenta limba de contact cu
clasa conducatoare i admi-
nistratia din Principate. Erau
apai un numsr de boieri ..ba-
trini" partizani ai Frantei -
marea putere latina i depar-
tata de hotare, deci neame-
nintind integritatea statelor
romane ti. ca marile imperii
limitrofe - dar $i tinerii
boieri care studiasera sau
studiau in Franta. Apoi. in-
treaga viata culturala din cele
doua tari se dezvolta pe fsga-
u culturii moderne fran-
ceze. Acest context cu Itu ral a
creat conditii favorizante unei
prezente pOlitice deseori ac-
tive. De i supu i autoritatii
ruse. domnii. inclusiv abilul i
prudentul Sturdza l au intreti-
nut relatii amicale cu repre-
zentantii consulari ai Frantei.
chiar daca uneori ace tia
s-av aratat deosebit de difi-
cUi, creind stari conflictuale.
Rapoartele consulare fran-
ceze ne dezvaluie masura in
care ace ti domni se marturi-
seau consulilor francezi. _ fa-
cind uneori chiar declaratii
care ar fi putut sa Ie primej-
duiasca pozitiile. Educat la
Paris. Bibescu a intretinut cu
ind.razneala contactele sale
cu mediile franceze, tinin-
du- i fiii in $coli franceze. in-
tervenind i obtinind de' la
Ludovic Filip primirea celui
mai mare la Saint-Cyr i fa-
cind dac!aratii fati$e de ata-
ament. In 1846 a marturisit
consulului de Nion' ca dorea
ca fiii sai sa devins "rom ani
in inima, francezi prin educa-
tia morala i intelectuals u .
Consulii Frantei, la rindul
lor l cel put in unii dintre ei l
s-au implicat problematicii
din Principate. Acest lucru
n-a fost in genere bine vazut
i acceptat de superiorii lor.
..Noi nu facem politica roma-
neasca", il prevenea pe Bille-
coq ambasadorul Frantei la
Istanbul, Bourqueney. eel ca-
ruia ii va reveni. 13 ani mai
tirziu. rolul de a introduce cel
dintii in dezbaterile diploma-
13
,
tiei europene chestiunea uni-
rii Principatelor. Luarile de
pozitie ale unor publici$ti, in
frunte cu Saint Marc Girar-
din, au contribuit in mod po-
zitiv la cunoa$terea proble-
melor romane$ti in lume. $i
totodata la incurajarea citito-
rilor lor din Priricipate.
.
L a integrarea ..eJ.jro-
peana U a tarilor romane
au contribuit $i unele. vizite
efectuate de personalitat;
straine. Diplomati $i militari,
publici$ti $i chiar printi apar-
tinind unor, case din cele mai
de seama ale continentului
au cunoscut cele doua Prin-
cipate, unii in trecere, altii
stind citeva zile sau chiar pe-
rioade mai lungi. Contele
$tefan Szechenyi, conduca-
torul societatii de navigatie
pe Dunare, care s-a bucurat
de ,,0 primire foarte distinsa&',
viitorul mare$al Moltke, am-
basadorul Portii la Paris, Re-
$id bei, austriecii Bruno von
Schwarzenberg $i feldmare-
$alul- locotenent von Appel,
publicistul Saint Marc Girar-
din, primul secretar al Amba-
sadei Angliei la Istanbul, Da-
vid Urquhardt, printul 'Dolgo-
ruki, printul Albrecht de Pru-
sia, generalu I To'dorof care a
venit la 'Ia$i i pe care Mihail
Sturdza s-a grabit sa-I vizi-
teze, publicistul Stanislav
Bellanger, ori. grupul de of i-
teri $i demnitari austrieci so-
siti in 1846 sa salute ,pe sul-
tan la Rusciuk. $i care au ve-
nit la Bucure$ti ..pentru a a$-
tepta mai putin penibil sosi-
rea sultanului la Dunare u .
Unii dintre ace ti vizitatori
$i-au relatat cal atoria $i cu
tot ii au contribuit. intr-o ma-
sura mai mare sau mai mica,
la cunoa$terea in lume a en-
. tit tii romane$ti.
In Tara Romaneasca i
Moldova au functionat, in
timpul domniilor regulamen-
tare, secretari de stat, preva
zuti in Regulamentele orga-
nice. Ei au capatat un, carac-
ter mai eficient $i mai repre-
zentativ decit in perioada
ocupatiei ruse i a pre$edin-
telui plenipotent Pavel Kise-
leff. In Tara Romaneasca,
de$i s-'au succedat doi
domni, numarul secretarilor a
fost relativ mai restrins: Gh.
Bibescu, viitorul domn. Apos-
tol Arsache, "barbat impaciu-
itor, priceput, cunoscator al
tratatelor $i drepturilor strai-
nilor" - cum aprecia consu-
lul Timoni -, dar caruia i se
repro$a ca era ..grec fanariot U
$i care n-a indraznit, in 1835,
sa se infati eze in fata Ob-
te$tii adunari de teama
..murmurelor", Constantin
\ Cantacuzino, viitorul caima:'
cam din 1848-1849, Costache
Sutu, impus de generalul Du-
hamel in 1842 lui Ghica,
.
A. Billecocq. consulul general al Frante; la Bucure$t;
. .
.:.....'.''''.'', ..... ,. "','!: " ': " . --' ,;,). " · " £f} ' '" ¥.' _'t.'r' : T"...' .
.' .. (i... . "" ...,(.#0..... .,. . -. .-.- .'" ".,-' 1 .',, ' ,.,.,..1. .. 1::-
.J: " ,,: . '-:' ' , ..: ,",:", ..." \ .'" ' , ,..,. _ ' ,t
.4: " , ' ). ., , .;,,''O:',;''': ', '., '", ';" ," , , t :'):,:'
... "c# ,......".".,.v ..,C" '..' ',' ..6
, " . . .. ,s " " .. '.;:, , 't (. s' ':', . - ' J '
,. : ' . \:y(,, t \' /. ; , ( "'l) ", - , . ', ..' ... '\
'.. :", () ' ..' r:. '1: , ,., '::: ,,'k' ' , . , ;ttl;,,(" , ,.,.... ,,' " f J
.. __ .: .....:5-.'" )..:,. r .-'( - ..t _:" .." . '(-...s:" -.. ,.." ..... - ,
" t , ",, '."o . :': .... ". ,- . -.' c..: .. . ..""'.
" " ,t' ", ',..,'... ;.. ' 'S " , ,"" , , , ,) <, "
, (I '4' ) , ' \" " ."', <": at..<, '.; .
,' I " ,.:..: . ':,:,' !.'''', , . '" ' "-' ,
, : I ,t , :' ,: . " ." :, " ,
::.;': ..;....<, -;,:'.' 'r :' tI :1
_.A . : :,', "f ,"'" .:C.. t<, "
I' ' : ;", , ,: , ' ,, ': ' :,>: { :i! , " , ;' , ::" ' .. , ' :' , : , " .,;,
, , ,, , ; , ' . : : . , . ; ' , .. , ' '" ' , ' , ' ..... .",.. r
.' :- . - , : ' it. ', ," , ,." ',,_.
';, ',' ':-/ '{: ; \' ./ ' ' :"; ') , \ .'
_.:...,:: "" ' , "S.' ....1. " '<'4 ,» ,
, ': ' ,,;; ) <t, ,.$: " ' ':'i ,>"",' ,.<; "-; :', ' ; -- '
/.,' ''::,J ::f',;, ", :,: ' ' , ",'
" "
, " i ,; :-. '
. '1' ' . , " ", ...,:. ' , " '
' " t (, " '.'"'' .C ,
, : .. ":t "/<. : ' ":<: +
, -,' ': ' I ",t' " .',
+; ::, '. r: , :' ,:' ,;.,.' 't {.
,. ., .. (
. ....." ,"
.. ..
..' -.-. .
,.;.' + '
, . ..;,<:
';-'
,
'.
.....
...'
r
- '
'\> ,,:, ,....., ...
it '
t
. ..' .:
.c"
.... " '
!..
..
,
, . ,
(,
" I ' \'
: " .' ,)-
. j -
t
)
,
;... . J
- -' . ...
\ 4,
.f. .... , '_
., . . . :... c--,.
", ,,;', , .1
, , , f, '
\ \ ' " ' ,)
'f' " ,', .'
r.. .,' ', ' "
, (, tv" .
. - .
, '
., :"
, '
",: "
f
t
.' ,1
' ,:
(t". .
,
'...'
:.s-(f ':
"
C'
'-.-
'"
, ,
: '
." ,
, " ::,
( . ,. .
." .., . .
'.
" :. ':
,
;, ,.;: .-
"
14
"
' '
>',
- .,. _ ,t;)."... . '
f' :';;; "
. ...'
:;,
, 1':'"
.. ....
,." - -'i"
" (
),:'
"
- . ".
A,:"....
'
...' ,
'"-,. .
'1#- '
..:, ,
" ' "
" 'f'
" ...C')
.I
..
'-:i
"
,
,."
,. -'I ' ..
.;(".:tc"$
,,,v:<-)l:,,
't ':,;'"
.... ,
, ' ';"t',
. -"." ).
" 6 .. ..'
, .)
'1 " ,<
..... .... '\
" ',,)
. V -'.. "6
..p
,
,
';), '
, ',> ,'
" J'1'
'I'" ,
. .....
: ' .
: . . . -
,
, .
.
. . ..
...
,'"" ' ,
..
,...
""'" '"..
'"
" ,
I. ...:,
\
.
Emanoil Baleanu i Constan-
,tin N, Filipescu, care avea sa
fie unul dintre mini$trii regi-
mului revolutionar muntean.
din 1848, in Moldova, secre-
tari de stat au fost: econo-
mistul' Nicolae --"Sutu - 0
lunga perioada -, Constan-
tin Catargiu, lipsit de compe-
tenta dar sustinut de.
consulul rus, Nicolae Sutu
din nou $i apoi i fratele sau
Gheorghe Sutu, Teodor Bal ,
Grigore Ghica, viitorul domn,
din nou Teodor Bal$ $i
Nicolae Mavrocordat.
Domnii regulamentari au
avut capuchehai la Istanbul,
dar ace.$tia, respectiv Nicolae
Aristarchi i $tefan Vogoridi, "
n-au fost desemnati de ei, ci
de Poarta otomana. ..Boierii
- comenta un agent consu- "
lar la 13/25 iulie 1834 - mur-
mura impotriva acestei nu-
miri [de catre Poarta), care ar
depinde de domnitor, dupa
vechile obiceiuri". Nemultu-
mirea era accentuata de' fa -
tul ca cei doi erau fanarioti.
Agent ii desemnati, indeosebi
Vogoridi, nu s-au multumit
sa-$i indeplineasca. sarcinile
fire$ti. Vogoridi i-a pretins lui
Sturdza sume importante de
bani - in schimbul sprijini rii
candidaturii sale $i, totodata,
aproape I-a obligat sa se ca-
satoreasca cu fiica sa (chiar
Sturdza scria din Istanbul lui
Kiseleff ca era "obsedat zilnic
prin propuneri de casatorie U ).
Dupa ce domnul a cedat, Vo-
goridi a devenit intr-adevar
sprijinitorul sau, consolidind
pozitia lui Sturdza pe linga
dregatorii otomani. La Viena,
a existat un "corespondent
impus domnului Valahiei de
Ambasada Rusiei in Austria'a.
cum remarca consulul fran-
cez Billecocq; este vorba
despre - diplomatul german
Philippsborn, utilizat ma; inti.
de Sturdza, apoi $i de Ghica
i Bibescu. La Paris Sturdza
a folosit la un moment dat
serviciile batrinului Beleval,
legat de Principate inca din
primii ani ai' veacului!
Legatura cu agent ii se des-
fa ura 'cu unele greutat i , mai
ales la inceputul domniilor
regulamentare; in octombrie
1834, Sturdza, de exemplu,
nu avea "ca inainta$ii sai cu.
rieri pe ruta Constantinopo..
\
lului" $i primea $tirile din Ta-
rigrad doar de doua ori pe
luna prin pO$ta obi$nuita.
Zece ani mai tirziu, Philip-
psborn, scriind lui Bibescu, ii
arata ca era "Iipsit de mij-
loace pentru a comunica cu
siguranta" $i ca era pus in si-
tuatia de a incredinta unor
calatori "rapoartele ce sint de
o natura delicata $i proprii sa
de tepte luarea-aminte, a sta-
pinirilor strai ne u .
umarul..reprezentanti-
lor consulari in Princi-'
pate a cunoscut 0 cre$tere in
perioada domniilor regula-
men tare. Neindoielnic, in si-
tuatia data 0 pozitie precum-
panitoare 0 detineau repre-
zentantii Rusiei $i mai ales
consulul general rus de la
Bucure$ti; in afara acestuia,
Rusia mai avea un consul la
la$i $i un vice-consul la Ga-
lati. Austria era reprezentata
printr-un consul general la
Bucure$ti, un cons.ul la la$i,
altul la, Galati $i un vice-con-
sul la Braila; Franta a.vea un
consul general la Bucure$ti,
un consul la la$i $i un agent
consular, devenit apoi vi-
ce-consul, pentru Galati $i
Braila; Anglia era reprezen-
,. tat a printr-un consul general
la Bucure$ti, un consul la
la i, un vice-consul la Galati
$; altul la Braila. Prusia era
reprezentata, initial, de Con-
'stantin Sachelarie, succeso-
rul lui Kreuchely, care func-
tiona la Bucure$ti fara plata,
ocupind tunctia de consul $i,
'de asemenea, e un vi-
, ce-consul la la$i. Incep ind de
la 31 decembrie 1842, a fost
nurnit consul general, cu re-
$edinta la la$i, Neigebauer,
care a functionat pina ..in vara
lui 1844, iar din septembrie
1846 consul general a fost
Richthofen, acreditat tot la
la$i. Mai era reprezentata
consular Grecia, printr-un
consul general la Bucure$ti,
un consul la la$i $i un vi-
ce-consul la Braila. In 1836
'rapoartele consulare mentio-
na apropiata confirmare a
unui anume Gherman in
'unctia de consul al Serbiei,
ceea ce, p,ina la urma, nu s-a
Jletrecut. In martie 1843 era
acreditat in functia de consul
I Belgiei in Principate, cu
sediul la Bucure$ti, un
anume Bischopp; intre 1836
$i 1839 a functionat la Bucu-
re$ti, ca vice-consul al Sue-
diei, Honorius Gaudi $i, de
asemenea, in aceea$i pe-
rioada a domniilor regula-
men tare, functiona la Galati
un vice-Consul sardo Oricum,
in comparatie cu perioada
anterioara, numarul repre-
zentantilor consulari era sen-
sibil mai ridicat. ·
Printre consulii marcanti ai
p'erioadei s-au remarcat, din-
tre rU$i, ...Minciaki, Ruckman,
Da$kov $i Kotzebue, austria-
, cui Timoni, englezul Colqu--
houn, . prusianul Neigebauer,
francezii Cochelet, Chateau-
giron $i, mai ales, Billecocq
$i de Nion. Reprezentantii
puterii protectoar. exercitau,.-
ca $i ceilalti reprezentanti
consulari, presiuni aproape
permariente, incercind sa do-
bindeasca pozitii care, de
multe .. ori, puneau in situatii
umilitoare pe unul sau pe al-
tul dintre domni. Astfel, un
incident destul de grav a avut
loc intre consulul Colquhoun
$i Alexandru Ghica, cind
agentul britanic s-a opus
sanctionarii nui protejat al
consulatului. In tapt, la baza
incidentului stateau relatiile
tension ate pricinuite de
amestecul lui Colquhoun in
actiunile conduse de $eful
"partidei nationale u , Ion
Campineanu. Oricum, relati-
ile au fost intrerupte pentru 0
lunga perioada de timp, dom- .
nul, fiind obligat sa-$i ceara
scuze prin reprezentantii sai.
Acela$i consul englez a fost
in relatii proaste $i cu Bi-
bescu, cum am mai amintit,
din pricina refuzului domni-
torului de a-$i da acordul
pentru casatoria uneia din .fii-
cele sale cu diplomatul en-
glez.
in primavara anului 1846,
atunci cind se anuntase deja
rechemarea sa, lipsa mini$tri-
lor munteni, cu exceptia ma-
relui postelnic, la sarbatori-
rea regelui Frantei, Ludovic
Filip, I-a determinat pe' con-
sulul Billecocq sa coboare
. steagul $i sa rupa relatiile cu'
guvernul Tarii Romane$ti,
ceea ce a reprezentat 0 suc-
cesiune neplacuta pentru ur-
ma$ul sau de Nion. Dind do-
vada de comprehensiune,
ambasadorul francez la Istan-
bul a intervenit, aducindu-$i
contributia la aplanarea con-
flictului $i de Nion, primit cu
afabilitate de Bibescu, a re-
luat relatiile oficiale rupte de
predecesorul sau.
C onsulii au continuat sa
beneficieze de 0 pri-
mire solemna la inceputul in-
trarii lor in functie, sa pri-
measca felicitari cu prilejul
zilelor monarhilor lor $i sa se
bucure de atentia domnitori-
lor, care ii invitau la mese so-
lemne ori ii luau cu ei in ex-.
- cursii. Marchizul de Chateau-
giron, consul general al Fran-
tei, a intreprins, impreuna cu
Mihail Ghica, fratele domnu-
lui, 0 excursie arheologica la
Severin iar in 1840 Alexan-
dru Ghica a invitat in calato-
ria efectuata pe Dunare pe
reprezentantii consulari ai
Austriei, Frantei, Rusiei $i
Greciei. Reprezentantii Rusiei
pretindeau un drept de pre-
seanta (prioritate) la manifes-
tari oficiale, negind dreptul
celui mai vechi in post dintre
colegii lor sau pe acela recu-
noscut de Poarta - al
consulilor francezi; in 1847,
de Nion s-a retras de la un
bal, deoarece a avut impresia
ca era lez.t de la dreptul de
preseanta in favoarea consu-
lului rus Kotzebue.
Serviciile pO$tale erau aus-
triece sau ruse, ceea ce pri-
mejduia secretul corespon-
dentei trimise de consulii al-
tor puteri. Fata de aceasta si-
tuatie, consulul general Cha-
teaugiron s-a decis in" 1837
- deoarece exista "cva-
si-certitudinea ca toate depe-
$ele dv. $i ale mele s int citite
la pO$ta austriaca lC - sa ci-
freze chiar $i detaliile. Un de-
ceniu mai tirziu, un alt consul
general francez, de Nion, ra-
porta ca avea nevoie de ,,0'
cale mai sigura decit aceea a
pO$tei austriece U , ceea ce
arata ca situatia semnalata in
1837 se mentinea.
Un reprezentant consular
francez recuno$tea cu since-
ritate ca ..dreptul de protectie
a dat prilej celor mai mari
abuzuri u . 0 lupta surda s-a
dat permanent intre auto rita-
tile. locale $i consulatele
"
15
. ,
straine, acestea din urma fi-
ind interesate in a proteja -
in afara supu$ilor lor - cit
_ mai multe persoane, care re-
fuzau sa accepte statornici-
rea unui regim de egalitate
intre supu ii i protejatii lor,
pe de 0 parte, i munteni $i
moldoveni, pe de alta i pu-
neau toate stavilele posibile
atunci cind se ince.rca extin-
derea asupra supu ilor $i
.. protejatilor straini a unor sar-
cini fiscale sau de alta na-
tura, de i aceasta nu sa in-
timpla decit atunci 'cind res-
pectivii beneficiau de ace-
tea i drepturi cu autohtonii.
In am indoua tarile s-au intre-
git pe cale legislativa dispozi-
tiile din Regulamentul orga-
nic privind naturalizarea.'
Chiar la inceputul domniilor
Tegulamentare Sea obtinut un
firman ai, Portii destinat sa
- impiedice achizitia de pamin-
turi de catre straini sau exe-
cutarea comer1ului. cu ama-
nuntul fara a plati taxele cu-
venite; 9-a interzis strainilor a
fi vechili sau hotarnici, Sea in-
cercat sa se interzica practi-
carea arenda iei de catre
ace$tia $i mai ales a fost data_
. 0 adevarata "beital ie" in do-
meniul fiscalitatii, unde opo-
zitia reprezentantilo r consu-
lari Sea dovedit a fi fost cea
mai inver$unata. Imixtiunile
consulare cele mai evidente
- $i nu numsi cele ale repre-
zentantilor puterii protec-
toare - au fost cele exerci-
tat.e..ln...QDmeniul justitiei. De
fapt, nvocindu-se 0 abuziva
'extindere $i asupra Principa-
telor a capitulatiilor incheiate
de Poarta cu diferite state, se
cauta staru itor de catre
consulii straini sa se evite su-
punerea supu$ilor $i a prote-
jatilor straini justitiei locale.
Erau $i cazuri cind un consu-
lat incerca sa se substituie
justitiei locale. Oricum, de$i'
s-au inregistrat unele pro-
grese in, acest domeniu, da-
torita in parte i modernizarii
justitiei $i administratiei, care
nu puteau sa nu fie luate in
-seams de reprezentant ii
straini, problemele integrarii
pe plan institutional a straini-
lor in societatea moderna ro-
maneasca ramineau mai de-
parte deschise. -
(Va urma)
-
16
.
,
CENTRUL MEDICAL
DE
FONOAUDIOLOGIE
I CHIRURGIE
FUNCTIONALA
. ...,
O.R.L.
PROFESOR DOCTOR
DORIN HOCIOTA
.,
Mai mu i cititori (D.C. din
Oradea, D.M., P.U., R.A, din
Bucur ti) ne-au solicitat, sa '
Ie spunem daca este adevarat
ca ministrul sanatatii a hota-
rit sa. se atribuie numele prof.
Dorin Hociota clinicii con-
struita i creata de, acesta in
Capitala. Le raspundem in
cele ce urmeaza:
Vineri. 22 martie 1991 la
orele 11.00 0 discreta solem-
nitate reunea la clinica O.R.L.
de pe oseaua Panduri, pe
Ii nga special tti i personal ul
spitalului, 0 serie de persona-
litati din 'umea medicala.
Dezvelindu-se placa de
marmura alba ce eternizeaza
memoria intemeietorului mo-
,dernului. a ezamint medical
(disparut din viata la 19 mar-
tie 1990), domnul 'profesor
doctor Bogdan Marinescu,
ministrul sanatat ii, a dat citi re
ordinului sau din 14 martie
1991 pri n care la propunerea
colectivului clinicii respective
(director cont. dr. Romeo Ca-
I a u, director tiintific dr.
Valeriu Dumitrescu) se atri-
buie spitalului numele Cen-
trul Medical de' Fonoaudiolo-
gie $i Chirutgie 'functionalfl
O.R.L. profesor doctor Dorin
Hociota.
Vazindu-i dezvelind placa
de marmura pe Horia (6 ani)
i Cristian (5 ani) Hociota,
m-am gindit ca e bine ca
trai m" intr-o tara care ;$ i res-
pecta din nou va/orile. 1 ar
medicii nQ$ tri fac parte dintre
ele.
-,
I.U.
MAGAZIN ISTORIC
.
o carte de istorie
.
Magazin Istorie exista din dra '
gostea cititorilor sai! .
lata un adevar pe care nu "vom
conteni sa-I facem public, dragi ci-
titQri, caci din dragost&a dv. pen-
tru istorie $ i revista noastra por-'
nesc intelegerea cu care -aU pnmit '
modificarile .succesive de pret din
ltimele luni impuse de scumpi-
rea permanenta a costului hirtiei
(de aproape 7 ori din ianuarie
1990), al operaliilor de tiparire $ i
difuzare etf. , Incurajarile cu care
ne sustineti in eforturile noastre
perseverente de a va oferi revista '
I n forma publicistica indragita de
dv. $i mereu reinnoita. Acestea.
toate constituie pentru noi cel mai
important sprijin $i indemn de a
ne continua munca. Sinteti de fapt
(cum am mai spus-o) vitali pentru
existenta $ i continuarea eforturilor
noastre, Dupa cum - sintem de
asemenea fericit i sa 0 spunem -
dialogul continuu pe care-I sUStl-
neti cu. noi, .aprecierile ce ne par-
vin zilnic de la dv. ne confirma ne..
cesitatea pe care 0 aveti de a ne "
citL "
A$a cum am facut-o $i inainte.
dar mai .ales in cele 17 numere ale
noii serii a revistei, am. intrat in
subiecte istorice cu totul noi, ofe-
rindu-va mereu a1te $i alte docu..
'mente, marturii, in1'ormatii inedit€ .'
din esentiale lone de interes avind ,
autori din tara $i strainatate de
mare autoritate $tiintifica. Un bo-
gat $ i nou material ilustrativ
alb-negru $i color va este pus t
dispolltie. Pentru a pastra revista
la formula ei publicistica cunos-
cuta am fost obligati sa apelam.
de asemenea, la reelama, ment i-
nind $ i pe aceasta cale indepen-
den1a Magazinulul Istorle $ i reu-
$ind sa nu marim mai mult pretul
de vinzare.' ,
Eforturile noastre, permanente $ i
deosebit de mari. de a va oferi 0
revista interesanta. atractiva $ i
accesibila sint incununate de apre-
cierea care revine constant in scri-
sorile primite de la cititori: Maga-
zln Istorle - 0 adevarata earte dE
istorle.
o CARTE DE ISTORIE iNSA
LA U PRET ACCESIBJL, DE 25
LEI, IN CONDITIILE IN CARE
TOATE CARTILE, ASTAzl,.
COSTA MULT MAl MULT.
Asigurindu-va, ded, continuita-
tea colect iei. dv. Magazln Istorlc,
sinteti, totodata, beneficiarii unei
veritabile biblioteci istorice.
Dec;; nu uitatt Magazln Istoric
- 0 carte de istorie pe care, lunar,
v-o oferim la pretul doar de 25 lei.
-
,
DACO-ROMANIA ANTI QUA
(Urmare din p. 11)
.
tiei marilor puteri, care preferau existenta
..omului bolnav" trezirii natiunilor cuprinse
de idei liberale.
Din pricina acestei opozitiil romanii au
trebuit sa a$tepte anul 1859 pentru a reuni
intr-un singur stat cele doua principate du-
narene. Bulgarii - a caror revolta din 1876
fusese pregatita in Romania de Hristo Botev '
$i tovara$ii sai - au obtinut 0 independenta
partial dupa Congresul de la Berlin, in
1878. In sfir it, independenta albanezilor nu
a fost, fapt implinit decit in 1912. Atitea de-
calaje i intirzieri au avut aceea i origine, i
anume nelini tea crescinda a marilor puteri
in fat a tinerelor state. Oar, 0 data pornite pe
aceasta cale, nimic nu putea obliga popoa-
rele balcanice i sud-est europene sa 0 ia
inapoi: trebuiau prin forta lucrurilor sa ac-
ceada la independenta i unificare. lugosla-
vii $i romanii, dintre care un mare numar
erau supu i Austro-Ungariei, s-au manifes-
tat in mod clar ca cei mai dinamici in
aceasta privinta. Totu$i, numai dupa primul
rAlboi mondial ei i i vor desavir i unitatea
nationala.
Independenta cucerita in cursul secolului
XIX, chiar daca partiala, urma sa permita
popoarelor sud-estului european sa se an- '
gajeze pe calea modernizarii. Venite dupa
cinci veacuri de dominatie l rezultatele obti-
nute merita a fi subliniate. invatamintul su-
perior, tiintele i artele au facut progrese
rapide. Marile curente ale gindirii europene
- romantismul, realismul - s-au afirmat cu
vigoare. Lista numelor i operelor ce au
ilustrat aceste progrese ar fi prea Iunga pen-
tru a fi reprodusa. Ea nu ar trebui sa omita
pe cei ce au deschis calea cercetarilor inter-
disciplinare i interbalcanice: un Vuk Karad-
zie la' iugoslavi, un Hasdeu la romani, mari
istorici ca cehul Jirecek pentru bulgari i
,
sirbi l Paparrigopoulos i Lambros pentru
greci, Zlatarski pentru bulgari, A.D. Xenopol
i Nicolae lorga, ..gigantul Dunarii' la ro-
maniA Este de ajuns sa adaugam ca inflori-
rea colilor nationale ce s-au format in
aceasta perioada se explica inainte de toate
prin faptul ca ele i-au extras vitalitatea $i
originalitatea din viata insa i a poporului.
Numeroase locuri de onoare in formarea
culturii europene moderne $i contemporane
revin de drept citorva oameni de tiintal
scriitori i arti ti din sud-est.: Sa amintim aici
numele dalmatului Mestrovi i al romanulu
Brancu i, sau dous premii Nobel pentru lite-
ratura: Georges 5eferis i Ivo Andrit, ilu$tri
reprezentanti ai noii poezii elene i ai prozei
iugoslave. -
in romine," de
Marla .. florentine DOLGHIN
,-- "'"
" "'" '\. ,
-- . ........
.. ...,........
-,.;- .
....1\. .....,
-......
,
Ub
"
--'
:
C' '
- io/.
.f... 10... & .:.'-"'
".. - ..
f; ; P
_......--::
f..;...,-::...>P -fl
\::' :"b , oC" _!IIL - ': __-;,
CO" .-'
c , . '''"'- -
.. ",..
_""' t..... ........ '
.- -
. -;.-
_. ...
. 10
, ..----
,_t"'
",:( ..
....
,
I ' -
..
..
.,..-. .......,.".
'--- ---- - -.. .
::
..-
-
-
..
,
" 'J
',... -... " - ,
_ J. .... __
. ...'1" . -
- ..... ..
t:. -. --.r;;;;::-
. --- .-..-- w
- - .: ,"!--..
.; --: -
..:.. -- .. . . -
J#"'''" ,,... - ....
. .. ...' .. .- ....
" .'
0_.. ,"; "
.
. ;....:-' ,
r-- -'.. .. - _'0#...:
- .
....
........
: .-..
---
,.
A,
-"- "":..
r;"Cr4t-
, .
\.
"
.Zarul este aruneat", ar Ii spus lulius Caesar atunei cind a treeut. in anul49 i,e.n.. Rubieonul. riul dineolo de care nici un
general roman nu avea voie sa pa$eaSea in fruntes armate; sale. Sintagma a intrat in istorie. sub forma eorupla ..zarurile
au fost aruncate". Ultima oara ne-a fost dat sa 0 auzim eu oeazia eonl/ietului din Golf. Oar eum de la episodul roman
s-au scurs stitea seeo/e, carieaturislul revisle; pariziene L'Histoire $;..a perm is 0 reprezentare vese/a a momentului
..
.
. -
.
17 i
ONU
..
ENTE SIBIENE
VICTIME
,.,
ALE
DICT
TU RII
PETRE MUNTEANU-BE$LIU,
Muzeul Brukenthal
t
<
..
,
:":- :.....; "''': . .
',., ,,:, '
. . .". .". _:- ..- .
"0 . ".:.".
-
..
(: '
:::,-
.. "A
-,: . -.:;. "" ........
I' ,.. '.
-:1.._ :.:.
"'"-.-.:'
.
's,
.".. , .-.. ,
.. . - . . ".' " .,
.... -:. ."
--",,-.-
".'. ......
" ;: . .
"
.....
" .
. :: . . ..:.. ..- . ::<- .>': . ..-....., . >. .". .....;..}
:.-.-. .". =:.' .... '."." . : -'.-. .
-.. - .,:". ..
>-' ;'
;.
,
"
'
,
-:0- . ":'.'
< :
_.':"." : 0" -", ."
... .. .
, '
". '-
" ,
: i','
" ,
- , .'"0 .
- ,'"., .'"
" f "'. . . .'-"
, '
.... .. . '. '"
"", '
...... ;.
. .":-:-
"
..
, ...:.> )..;:,:: ',:',:'
." . -:." "
, ' '
. .. .
.;.". ('.,;',"., ,,::,;';": -) :.','::;:':,{ .\::::::",:,' ,
: ','
, ...., ,(.."
\h','.:,
. ,
. .: . ....... . 0(. '-.-
-". ." '. ,- .
": .....
::...: ::
.:':;;
, , ',,' ',:',:: ' ,': "
- . ) ':'.
_.,;,..... ".
.' .'
........
,, -
,
.....
,.<=::,'#":,, ':'
fc.':': \" -. .
. . .. . .-:
? :. .. -:"':- ,-
'''- .:.,-'. .:: .
.... ..
,, . - .
A_ ... .00\0
'.
. .. :.,,: -"". ., . :.;.. ... .' .
:" '" :: , : ;
":
..: :-::= ....
::.:::;.
- . ; .'. . :::>"'-:.. .
1""
--
-.-... ....
":'''::''':'':::::' ",
. ': ;. :.,.,..: - ': :;;."
,':' F,;;; .:'
..... -. - ..-
..... ......-..
. ' '
<:.::.... . ......... - 1".. : '. ..
:: :: ;.;- . .
- .....:0
'. . '. ""
':.: - :., ... . '. .
, '.
... --...
.;:::. . ..;' ..
, ' 1:::
.'. ,, .:' .'. -.. :t: .: ::...: '::: .
--'. ..'
:- ... ..(., . . ;:.:
- , ... ....:« .....
" '
. . ".:..i;:_:.-:.:::' :
:: _ :-'. i.: -
.,; "?Z
,:'" ' ;: '::
.'
-, ,
.= ;<.... '.' ..
.... ;? ....
"
rri
:'"
'.. .. ..
.... ,. \0 .. ..,
. -.- .., .. .: .
. . ..,
. .". ",..
- , ....
"01;' '..,
, .
. :":- ,.
.:..,. ......... '': , , , ' " . , .:... , . :: t , .:;: .::. - -. .. '''-'.. . . .
:' :: .' ' :' ' , ','.,:'",': . "::', , ,,:" - . " . " , " , ,' ,:' ','. .. , >"-' :" :; ": :: <::,; ':' '.,' : ' " y :;'; "
,:. ., ........ ... . .. -.... .... . .,,' .A.. . ' > , -..... ......
. .. .:' ,.. .:... .:. :-. . - :: ... ......_.... . .....
:';%4: : .. .'....... .. .., \:. :.:c,,:; {: .. ;f ' ::'",7 1 ,. " .'.>:;.' ::L;:' ,. : . .:;::, " :U ::.:if;'J./i"
- "1"_. - ....... .
.. . ....... ." . . .' ...
-.;1:'>- ':., T::. 1:t..;:::. :
.........-.. ....
,,' '.
.: .7... ....
.
"
, ». , :
;..
"
.'
Biserica minorili/or din Sibiu. ina;nte de definitiva 8; distrugere
18
.'
Epidemia sistematizarii,
porn ita din aberanta concep-
t ie a dictaturii ceau iste de
uniformizare arhitecturala a
localitat itor patriei, a cuprins
in ultimii ani i ora ele' din
jurul Sibiului, Sibiul insu i - '
cunoscute ca depozitare a
unor valori arhitectonice deo-
sebite. Planul dislocarii i,
mai apoi, al distrugerii struc- ·
turilor arhitectonice tradit io-
nale, specifice or elor me-
dievale, a fost motivat de ra-
tiuni edilitare, de necesitatea
asanarii unor cartiere sau
.cladiri - "insalubre". Au fost
distn.Jse urme materia Ie, do-
vezi ale istoriei romanilor, sa-
ilor, ungurilor l toti traitori pe
mult rivnitul i primitorul pa-
mint de la Dunare, Mare $i in .
inima Carpatilor. De doua
dintre aceste monumente -
victime ale dictaturii - ne
yom ocupa in cele 'ce ur-
meaza.
'i nceputul primaverii anului
1988 i-a gas it pe constructo-.
rii blocurilor de locuinte din:
Dumbraveni, or de pe ma-
lul Tirnavei Mari, in fat a fun-
datiilor din piatra, masive i
rezistente, ale unei biserici'
despre care nici cei mai in"
virsta dintre locuitorii or u-
lui nu- i aminteau. .
Constructo'rii au anuntat,
muzeul, dar. presati de ter-
menele de construct ii , nu au
intrerupt lucrarile. 1 n chiaro
timpul cercetarii arheologice
s-a continuat spargerea fun--'
datiilor. Pina in iarna mai ra-
masesera din' ele citeva frag-
mente cercetate cu minutio-
zitate abia in vara lui 1990.
S-a stabilit astfel ca groapa
de fundatie a blocului ce
urma sa fie "blocul de linga'
p carie" (cum ii spun local-
nicii) a distrus cea mai mare
parte din substructiile unei
biserici ridicate la sfi itul se-
colului XV sau la inceputul
celui urmator de catre mem-
brii familiei Apafi. Ei i-au
stabilit r edinta in satul de
pe malul Tirnavei Mari, unde
au ridicat un impunator palat
i 0 biserica ciudata, devenita
un fel de "or al mort ilor".
Latura de nord a bisericii a
constituit axul unor cripte
a:?ezate pe trei nivele iar la
fiecare nivel, au fost amena
jate trei n e. Intrarea se fa- '
cea printr-un coridor din in-
teriorul bisericii. in interiorul
. - #It. _ _
navei se afla 0 cnpta Incapa-
toare unde au fost gasite
cinci schelete. Criptele erau
sigilate. dar - inexplicabil -
tara inventar! Evenimentele
revolutionare din decembrie
1989 au fost de bun augur
pentru monument. intrucit
s-a renuntat la construifea
blocului. Proiectantii $colii ce
se va ridica in locul acestuia
doresc sa integreze zidurile ,
pastrate in noul ansamblu ar-
hitectonic. T otodata, primaria
ora ului a promis ca se va in-
griji de turnul casterului din
Dumbraveni.
o viata mai lunga dar 0
soarta vitrega t , a avut biserica
minoritilor (ordin de calugari
ce etori ce traiau, indeosebi,
din mila publica) din Sibiu.
N u se $ tie cu exactitate ci nd
a fost ridicata. in anul 1300
exista la Sibiu 0 comunitate a
calugarilor minoriti, dupa
cum precizeaza un testament
din acel an,', dar, de buna
seama, existenta acesteia era
mai veche. .
Planul initial al constructiei
era acela al unei basilici cu
trei nave, a cum se con-
struiau bisericile transilva-
nene in a doua jumatate a
secolului XIII. in forma finala,
dupa ce din motive de eco-
nomie se ridicase doar corul,
biserica a avut doar doua
nave.
in locul navei laterale, nefi-
nalizate, pe flancul sudic a
tost ina at un turn cu funda-
tiile late de doi metri. Bise-
rica devenea, in acest fel, un
element" constituent al fortifi-
catiilor or ului medieval, .,iar
calugarii minoriti aparatori ai
comunitat ii civile. I ncursiu-
nile otomane din secolul XV,
atacurile indreptate asupra
Sibiului i-au adus pe calugari
in prim-planul evef1imentelor.
in urma asediului, nava bise-
rieii a fost distrusa, posibilita-
tile financiare ale calugarilor
minoriti fiind modeste, corul
a devenit, ca la inceput. ca-
pela de manastire. Dupa apli-
carea Reformei, calugarii au
_ fost alungati din Sibiu, iar
· cladirea s-a pustiit. Ea s-a
- past rat intr-o forma modifi-
cata in secolele XVII-XVIII,
. pina in anul 1987. i nconjurat
de camere mai joase. tencuit
$ i mansardat. corul bisericii
minor ilor i-a ascuns mult
timp identitatea. Nu s-a putut
feri insa din calea sistemati-
zarii. Monumel'}tul a fost ex-
clus de pe lista bunurilor de
valoare na1 ionala $ i in prima-
vara anului 1987 darimat, fara
a se putea face un studiu se-
rios al zidurilor din piatra,
pentru depistarea unor even-
tuale urme de pictura. Cerce-
tarile arheologice - atitea
cite ne-au mai fost ingaduite
de autoritat ile municipale,
grabite sa execute dispoz iile
de sistematizare a Sibiului -.:..
nu au rAai putut face altceva
decit sa departeze urmele la-
sate in pamint de acest mo-
nument odinioara atit de ves-
tit al Sibiului. -
Din fericire, aceste actiuni
brutale impotriva monumen-
telor sibiene ($ i . ale tarii in
general) apart!n, de acu_m,
trecutului. Daca Ie semnalam
este pentru faptul ca zest ea
istorica l vestigiile arheologlce
scoase la iveala in decursul
recentelor cercetarj de teren
din Sibiu: la Primaria Veche.
la cladiri din vatra istorjca a
or3$ ului sau cercetari arheo-
logice de salvare prilejuite de
lucrari de canalizare. sint atit
de bogate $i diverse incit im-
pun conjugar a . eforturilo.
.unor special tl din domenll
distincte - (istorici, arheologi.
istorici de arta, arhitecti, fizi-
cieni, ctiim ti, biologi) pen-
tru -studierea i salvarea lor.
Numai in aceste conditii, in-
stalatiile metalurgice ce au
functionat pe linga primaria
ora ului medieval Sibiu, ur-
mele unor constructii din
lemn din secolele XIII-XIV,
ceramica dtn secolele
XIII-XVIII, fundatiile cladirilor
laice sau biseric ti, toate
descoperite in urma cerceta-
rilor arheologice din ultimii
ani, se vor putea valoriza in
cuno terea istoriei reale a
Or8$ ului Sibiu. .
$
.
,
.
.J]
I .
-
. 'MIRACOL
Nr. 1. Decembrie 1990,16 pp.,
gratuit: prim 1 numar al . publlca-
,'ei, subvent'onat de Minister ul
culturii, prezlnta n r-u.n fotomo,n:
taj 237 eroi martin al Rev lutlel
din decembrie 1989. un omaglu ce-
lor ce s-au jertfit pentru libertatea
noastra.
. Crlstln. Nlchltuf, Fr8flcisc
Munleanu - ..IARNA TINERETII
MELE". ..L'.INVERNO DELLA MIA
GIOYENTlr.
Editura Societatii de p'resa
..Mileniul trei'" Cluj. 199<l 156 pp.t
35 lei: 0 poveste adevarata d spr,e
destinul tinerilor care s-au Jertfl
in numele unui ideal national $1
european. in decembrie 1989.
. Nlcolae Baclu - Y AL T A $1
CRUCIFICAREA ROMANIEI.
Editura Europa. Roma, 1983.
298 pp., 165 lei.
. AGONIA ROMANIEI. 1944-
1948. DOSARELE SECRETE
ACuzA.
Editura Dacia, Cluj-Napoca:
1990. 390 pp.t 82. Ie!: . doua ,carJl
accesibile acum I cltitorulul din
Romania, in care I$i expune auto-
rul concept ia sa privind trag icele
gre$eli savi ite de .pr edlntel.e
american .Ro sevelt $1 p'nmul. I-
nistru bntanlc Churchill pnvlnd
sferele de influent a postbelice,
gre$ eli ce au av t tr glce conse:
cinte $i asupra Istonel PDPorulul
roman
. Constantin Bilieeanu-Stol-
nlei - CELE TREI SAGETI.
SAGA BALAcENILOR.
Editura Eminescu. Bucure?ti.
1990. 380 pp" 39. lei: estif'!
uneia dintre cele mal vechl famllu
romane$ ti (Magazin istoric. nr. 2-
4!1 ),. ale carei ,origini ar cobori
pi na In Jurul anulul 1241.
. Andre Glucksmann - BU-
CATAREASA I MiNCATORUL
DE OAMENI (traducere din limba
franceza de Mariana Clolan).
Editura Humanitas, Bucur ti.
1991, 208 pp.t 75 lei: eseu al unui
fost maoist despre raporturile
dintre stat. marxism $i lagarele de
concentrare.
. CAIETELE LABORATORU-
LUI DE STUDII OTOMANE,
YOL. I (coordonator: prof. un!v.
dr. Gheorghe I. lon i; lect. unlV,
dr. Mihai Maxim).
Tipografia Universitatii.. Bucu-
r ti. 1989. 35.05 lei: cupnnde co-
municarile prezentate in cadrul la-,
boratorului..n anii 1985-1987.
19
Cronici mirunti
...
. Revista romana. director Z.
h.n. StMcu, publici In nr. 2, fu-
me 941, ltudtullu' K.H. Zambac-
elM Un mare contemporan .,-
pictorul G. Petr cu. 1n car. evl-
denllazi .. vaao... excePllon81i a
art" IuI Petnlfc.... . ..prlmul artist
plasti c m embru .. A cadem let Ro-
min.....
Serle ZambKCian: ..Ctnd, prin
8CH lnexorabili soarti, not nu
wom mal fI print,. cei vII ,I capo-
doperete lui Petr8fcu vor Irona
senln ,I gray pe almezel. unul
mire! muzeu national. pe care-l
dorim cu t li, urrnatii coleqiona-
rlior de ..lizi If' vor cia mal blne
seama ce mare plctor a clnstlt
arta romini pe Ilmpurile aces-
lea At .
. in acel8$i numar al revistel
amintile, Alexandru Clorinescu iI
evod pe Nicolae lorga: "Istorla
culturll romin.,,'1 cuno8$ te, desl-
gur, a 1 oameni cu preocupirl la
tel de enclclopedice. E de alUelln
firea oamenllor not tn, exp I I.
patru .. nturl ,I I nvit at' sa se bl-
zule doar p. ei t",, I, de a avea
mal muh de ° sigeati I. arc.
Nicolae ilescu ,I DimJtrie 'Cante-
mlr, Budai Deleanu ,I [Bogdan]
Petrieeleu Hasdeu 51 nt membrl al
aceleiatl tamilil. Nlcl unul 'nsa n-a
atipinit cu aceeaft' plenltudine
derurt ,I mijloace la lei de diverse
.. ,i n-a adus neamului sentell Is fel
de crud rasplitlte. Soarta lul
Nicolae lorga amlnteft. pe aceea
e lut Iron Caetln. Dar personell-
tatH lul Intuneci pe acefea ale
m rtlor Inainleti ,I .e profileazi
pe ortzontul cuhuril ca a celul mal
cirturar ,i a uneia dlntre
ml",lIe eel. mal 'umln e din die
a ,tiut sa nasci bitt1nul nostru
pamint rominesc". .
. Se confirma ,tlrea ci 8Clualul
minlslru plenlpotentlar hallan de
la Lisabona, Bova Scoppa. va fI
dese mnat min tru plenipotentlar'
la Bucur I In locul lul Pell
grlno Chtgl. -
20
arcurgem. in continuarea retrospectivei noastre istorice
consacrate evenimentelor din urma cu cinci decenii, a$a
cum s-au oglindit ele in presa vremii, ziarele bucure$tene ale lu-
nii iunie 1941 $i 0 intrebare revine staruitor: Oare chiar nu S-8
'$tiut nimic, pina in 22 iunie 1941. despre pregatirea $1 declan$8-
rea atacului germ an impotriva Uniunii Sovietice?
A$8 cum se deruleaza 'aptele consemnate de ziarele de atunci,
nimic nu lasa sa se intrevada ca, pe zi ce trecea, se apropia tot
mai mult momentul atacului. Dar, repetam, oare chisr nu s-a $tiut .
nimic? . ' ,
Documente de arhiva facute publice abia in ultimii ani atesta,
fara nici un dubiu, ca mai multi conducatori de state $i lideri de
part ide, inclusiv cei ai U.R.S.S., Stalin personal erau la curent -
prin zeci de semnale - cu pregatirile hitleri tilor de a declan$a
ofensiva asupra Uniunii Sovietice. Astfel, la 18 noiembrie 1940,
cel mai important agent secret sovietic din perioada interbelica,
Richard Sorge. transmitea din Japonia 0 prima informatie referi-
toare la un posibil atae al Germaniei impotriva Uniunii Soviet ice.
A continuat sa avertizeze despre aceasta, la 20 decembrie 1940,
la 1 $i 5 martie 1941. EI este primul care a transmis data exacti a
atacului germane Inuti!. Stalin nici nu vroia sa aud,!. Nu a fost
luat in seam a, cum nu au fost crezute nici alte surse (agent i se-
creti, oameni politici, militari, diplomati, inclusiv personalitat i
straine), care in zilele de 3, 4, 19, 20, 22, 23 mai $i, respectiv, 1,
11, 13, 14, 17 1 19, 20 $i 21 iunie au transmis spre Moseova ace-
lea$i staruitoare semnale. La 21 iunie 1941, Susloparov, ata$at
militar sovietic la Vichy (Franta), comunica Moscovei: ,,A$a cum
afirma agentul nostru Gilbert, ceea ce bineinteles eu n-am cre-
zut, comandamentul Wehrmachtului a terminat transferul trupe-
lor sale spre frontiera sovietica $i, miine, 22 iunie 1941, ele vor
ataca pe nea$teptate Uniunea Sovietica lC . Comunicare pe care
Stalin a pus urmatoarea rezolutie: ,,Aceasta informatie este 0
provocare engleza. Stabiliti cine este autorul acestei provocari $i
pe epsiti-IIC.
In imineata zilei urmatoare, Germania ataca Uniunea vie-
tica. In cartea sa Triumf $; tragedie, generalul-colonel Dmitri Vol-
kogonov relateaza astfel momentul in care Stalin a primit aceasta
veste. ..Secretarul general 8 ridicat receptoruf: - Vs_ scult...
Dupa cum l$i amintea dupa razboi, Jukov i-a raportat ca, aviatia
inamica a bombardat ora le Kiev. Minsk. Stavropol, Sevastopoll
Vilnius $i altele. Apoi I-a intrebat pe Stalin tjacs acesta I-a into..
las . .. " .. ' , ... '" , ... .
. ..#.. ."-""11II{ ..
. .-. ...., .. .,
Secretarul general respira' grel:l $i tacea. 0' grEJutate parali-'
zanta. colosala. fantastica ii cSzuse pe umeri $i intrebarea lui Ju-
.
. I
"
"- " .. ...
.,:. .: ,..
" "t' :, \" '; , "" '
, "' : ::'-:,<' :' - ',' .....
. . -=
.,« . .x.
. c .. :..:: c- :(
-- - ,.
.. .....
.-:.-'. .. :.'\ .
....
i:-
"..
', ,
#"
..
,,.
.,.., ' 'f
,.
,
'..
.
'...
'-¥
¥ '
:I' " t
"
"
.,
:-,.
(
....:.
. -
..
.... ":
c'
.
'! ';, '; "
.
1סOo
.
... .....
.. -. ......
:
. '. . . .".(,. .
....:
: ' , ","; ',: :,:.... .
, "'::;",'
.. "..
,
"';,
. . ....
'..
;.;
.>"'.
. ..
". ......
..> . .\
V' ;',;<,:':"., '
> 4', ,.'
. ......: . : .
. ..,,:.. .
.__: .r." .......
".... .
..
,
.
kov a fost in,eleasa cu greu. S-ar putea ca in mintea lui Stalin sa
fi revenit textul telegramei de felicitare pe care i-o trimisese Hi-
tler cu oeazia aniversarii a 60 de ani (21 decembrie 1939]: -Dom-
nului losif Stalin. Cu ocazia celei de-a 6O-a aniversari, va rog sa
primi,i din parte a mea. cele mai cordiale felicitari. Cu aceasta
ocazie va transmit i cele mai bune urari. Vi urez multa sanatate .
dumneavoastra personal, precum $i un fericit viitor popoarelor
Uniunii Sovieti et prietene.... Stalin tacea. - Tovara Stalin,
m-a,i in'eles? In fine a inteles. Zeii tere$tri gre$esc, iar pretul
gre$elilor este fantastic de mare.
Era ora patru dimineata, in ziua de 22 iunie 1941".
rMr sa vedem ce informa'ii intilneau bucure$tenii in press
unii iunie de acum 50 de ani $i ce puteau ei afla despre
razboiul germano-sovietic in care intrase $i Romania (0 prezen-
tare mai ampla a evenimentelor de atunci - in paginile 33-40 ale
acestui numar). Nici un indiciu -din ziarele. vremii nu sugera citi-
torului ea ceasul razboiului batuse $i pentru romaniA Un secret
bine pilit? Ramine ca viitoarele cercetari $i studii sa 0 lamu-
reasca. Cert este ca (a$a cum rezulta $i din insemnarile lui Gri-
gore Gafencu de la pp. 27-30 ale prezentului numar) nici minis-
trul roman la Moscova n-a $tiut ca tara sa intrase in razboi. A tre-
buit s-o afle... de la autorita,ile sovietice $i de la colegii sai ita-
lieni $i germani din capitala sovietica. .
11-12 iunie. Conducatorul statului intreprinde 0 v!zita in Ger-
mania. unde are convorbiri cu Hitler $i Ribbentrop. "In convorbi-
rile de la Munchen - scrie Viara din 14 iunie - au fost dezba-
tute toate problemele care privesc prezentul i "viito ul Roma-
niei u1 . La rindul sau, Timpul, din acee i zi, titreaza: ..I ntrevede-
rea d-Iui general Antonescu cu Fuhrerul Adolf Hitler. Convotbi-
rile de la Munchen sint de 0 mare insemnatate i au decurs intr-o
atmosfera ,cordiala". Presa germana subliniaza rolul determinant
pe car.e I. Antonescu iI are in "orientarea Romaniei spre Puterile
Axei i incadrarea ei in frontul Noii Europe".
15 iunie. Timpul rei a un comunicat al Agentiei "TASS", care
dezminte zvonurile despre "un apropiat razboi intre U niunea So-
vietelor i Germania". 17 iunie. Pr edintele Roosevelt dispune
.JnghetareaU imediata a bunurilor puterilor Axei din S.U.A. 21 iu-
nia. Cu ocazia incheierii pactului germano-turc. yon Papen, am-
t Pentru a ura lectura, nu am mai marcat cu puncte de suspensie intreruperile
de text la extrasele preluate din ziare $ i din celelalte surse. Precizam. de asemenea.
ca in redarea acestor ext rase am pestrat. cu unele exce ii cerute de normele orto-
grafice. actuale, scrierea din original. Conform uzantelor de atunci ziarele apareau
antedatate cu 0 zi, Noi am pastrat aceasta datare de epoca,
..
'.
.
,\
'"
, -
"
.,
...
,
.
'.'
.
....
,
"
. . . . :
"
.
. -
. - . -
. ' . -
. .' -
. .
.'
"'..
...
Cren ... mirunli
. Prof Horia Hulubei HIe nu-
mlt rector a. Universitilli din
BucurettL ..AukM . Ie 40 III-
crirl de e, tipirite in
majorttatea lor In revlatele strim.
- serle VicCa -. KtlYitatea d-IuI
prof. Hulubel a cuIIninM prin 1m-
port.m. dncoperire" in 193&. a
elementulul ce poarti numele
.'omle 87 In slstemul pe riodk ..
elerMn telor. pentru cant d.. Hulu-
bel . propus n umele de Maid.
vium. A udem la Rominl, aprecl-
Ind aceasli rodnlci Kttvltale a
luI Hulubel. I-a _ In 1937 ca
membru corespondent at eI, in
sect lune. ,tiInt1fica. D.... m ure
membru cores pondent .. Instilu-
tulut Frantei. .. Socielil de chI-
mie fizlci ,I .. S ocietit il de ftzici
din Parts, precum " membru
sodeti'lor de tmci din Bile [Ba-
sel] ,I Chaiottenburg-. .
. Pentru prima dati In IImba
romini - traducer.. operel celui
tnal mare islone aJ antlchititii,
Tucldlde, Razboiul peloponeziac.
esle public:ati fa Editura Casei
,eoalelor de profesorul i8$ean MI-
h ;. Jakoti.
. 0 noua revisti I B",ov-
Tribuna literara.. scoasi de Oem
$utut lu ; prtntre coIaboratori Lu-
ci 81ap.
. f n Revista fundat iilor regale.
Vasile Net serie pre lost'
Vulcan, la 0 suti de ani de Ia nat-
terea cirturarulul. Intemetelor ,I
conducator, vreme de peste patru
decenii. I revisl Familia
. i n acee i rew 119 Otilia Cui-
mlr evoca peBOnaIitatea ,i adivi-
tatea m rtl e ene Agi
Pruteanu 9 I Ii duke minune
a noastri. a de la I I - tit'
noastri cum n-a mai fost
taU .
. t n partea de TransilYanie
.flati sub stipnirea harthysti
are un calend r - c *co.
de proto Emil H leganu., cbrecto-
rul Iarului dujean T nbuna Ar-
dealulul
.
"
'.
:,.
.
...
:
"
.
..
21
','
.. ,
. . ?
"
1,
'. ,
-,:
"
+ '
, -4,,:
...
. ",
. 11'41 H [ . .....
$::,:".:...:.;, ;,:, ,,' ., , : ,<' :'\:\"
" 1 -., , : '
: ., .." ....:. . ;;..,_. ..0."
..:" ': ' ' ',:"-1:,,?:-'1, .'
.." :'." lit> . :. ...
.. "iI.
; ,: }" ,
,::/> ::",:" ': ' , '
.' , ' J.,
- . Or' - ",
'.- ..'-.'-
It
'>': "
f"', .
. . .... we ""
....
- ,
.. ":."':- ....
..
,-
'.
",,-'
.. ..,...
'V
.'
"
.
- ' I',.. ,', \c ,', ' ,.
,.'"
,, ,:
.\
, ....
.
, , ,
..... . -
"
... .
..
.. . -
. .. . .
, "' , __ I "
> .. ' :
,-
, "
....
.,.
.
-- , .
" t ",
, ,
. '
: (
'" '
, ,
" ...
. ' '
-.: , '"
A;' " '. "' .,
. . ":) . . ,...
t'." .. . . - "'" or: : f
.;:- ....
:' ,,+,
:
..'"
)(',' ,
.. "..v'
,
.- ,t , ' "'" :', j . <#,. ,
w. .-..,.:,. ... .-'.;..
, ", .;" " , , ..' .' ',. '3i . , . ' ", ' .......
".:-0 -. .,-" ..: , r{ . .. - .,. -, 0",:. . ,,,....
"" "' ' " " . ..., . " \w
': ,.. " ',':, . ' ';',;:;' :",.'=.... :',: " ' : ': '. ' f ; : .. r , :-.. ; '-:-.
- . ( : ' .., >' ....' '..,.. " ...'... , ,.,:..' '
, ,. '.. '0 '. .. ""'.. .. .. _ to
. ..AI...... :.... . ... '1/'. ..,.
. ," ".. : .' . . - ,.:: .. " ., , ........ ...
' '.' ."", ' ' '... ,.' ,
:'. , ' , " , :: "", '.,.. '.. '
. .
.
.
. .
. .....;}. .- -
. .'
. .-. : . :
, 1,
') ,
..,
.0"- "."" .
.....::(:: . ."
." -' . "'
,
...
.. ...
-.:"'.
,"
- . ' ';" ....:.
Cronies mirunti
. Petru Comarnescu despre re-
eenta e.pozltle de picturi a Mag-
dalenel R idulescu: t.C. atmo-
sfera, compozftiile sale au ceva
din bogitla ,I vraja vldrll, In care
se inllnesc cal nizdravani din
basme orientale, flgurl din s.ampe
perslane, chipurl hlerotiee ,I luxu-
riant. C8 In mozaJcurile bizantlne,
femei In atitudini decorative ,I cu
ochi haluclnantl ce in I,esee'. ro-
mine t08te aceslea exprlmate
prin colori co", tlente, I.mnale,
pllne de levi ,I ..rllue.re, dlspuse
uneo,1 in lup,afete mat marl. al-
teorl Imblnale ca pletrele unut
mozalc Icllpltor. Pr.'erim Ii nu..
mlm acest tel de arU, surprlnzi..
lor de em lonanti ,I falclnanti,
atil prln Insu,lrlle formale, dt "
prin contlnutu-I sufletesc, pictura
fantastlca.
. Revls's Leipziger Vierteljahr-
schritt fur Sudosteuropa publici
doui tudll cu tematlei romi-
neasci: unul consacral Influentel
cueerlrilor otomane asupra co-
mer1ulul Prlnclpatelor dunarene,
din sec. XV ,I pna 18 1878; a.tul
des pre reteaua de drumur. din
R omanla Mare "cu dale Istorlce, .
statistlce ,I tehnlce deoseblt d
co",tllneloase, cu hirt' lIus'ralive
prettoase". noteaza Revista funda-
t iilor regale.
. Apare un nou volum din R
vista de preistorie i antichitat i
nat ionale. de sub conduce,ea
prof. I. Aodrl8f8SCU de la Faculta-
tea de IItere ,I fllosofle a U nlvenl-
tit ll din Bucurf!9ti.. Prlmul numir
81 publicatlel a apiirut in 1937, cu
prlleJul celui de-a' XVII-lea Con..
gres Internet ion81 de antropolgie
, i arheologie prelstorici t organl..
zat la Bucur ti.
. Radu Vu1pe publici In revista
Cetatea Moldovei studlul lIirii i
formarea poporufui roman,
. Cosmograful Italian din sec.
XVI, Lorenzo Anania, din Taverna
(Calabria, Italia) , des pre romani:
10M ult Ii zboinicI, mer nd tot I pe
22
basadorul Reichului la Ankara, declara: ..pnn acest acord. Ger-
mania i tarile care lupta alaturi de ea pentru construirea unei
noi orinduiri pe baza de justitie. se obliga sa recunoasca telul
principal al politicii externe urmarite de Turcia, i anume inde-
pendent a sa".
22 iunie. Germania ataca Uniunea Sovietica. Armata romana
este angajata in operatii militare dincolo de frontiera stabilita in
baza ultimatumului U.R.S.S. din iunie 1940. Este dat publicitatii
Ordinul catre armata al generalului I. Antonescu: ..Ost i. v-am
fagaduit din prima zi a noii domnii i a luptei mele nationale sa
va due la biruinta: sa terg pata de dezonoare din cartea neamu-
lui i umbra de umilire de pe fruntea i epoletii v tri. Azi a sosit
ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stram ti i a bi-
sericii, lupta pentru vetrele i altarele .roman ti de totdeauna.
Osta i, va or don: Treceti PrutuU U Este publicata, de as menea
Proclamatia catre tara a conducatorului statului. ..
23 iunie. Regele Mihai I, intr-o telegrama catre I. Antonescu:
..Va sint recunoscator, domn.ule general, pentru ca numai prin
munca, taria i staruinta domniei voastre neamul intreg i cu
mine traim bucuria zilelor de glorie strabuna, iar ost iloJ n tri
bra vi Ie urez sanatate i put ere ca sa statorniceasca pentru vecie
dreptele granite ale neamului lC . Generalul Antonescu preia co-
manda trupelor germano-romane de. pe frontul romanesc. Este
dat publicitat ii primul Comunicat al Cartierului general al Co-
mandamentului frontului germano-roman. Sint publicate, de ase..
menea, declaratia lui Hitler, catre poporul german i nota lui von
Ribbentrop catre guvernul sovietic, in care se arata ca Germania
a pornit la lupta ca sa ..salveze tot universul ciyilizat de primejdia
mortala a bol evismului i sa creeze Europei viata unei adevarate
ascensi u n i sociale".
,24 iunie. Ziarul Universul informeaza des pre alocutiunea radio-
difuzata a primului ministru britanic, Winston Churchill, din seara
zilei de 22 iunie: "Guvernul britanic nu are decit un singur tel, i
anume de 'a nimici pe cancelarul Hitler. Toti cei care lupta contra
sa sint prietenii Angliei. iar toti cei care lupta ling a el sint vrajma-:
ii Angliei. De aceea, a incheiat primul ministru englez, guvernul
britanic este hotarit sa dea Uniunii Sovietice toata asistenta posi-
biia lC . De curind (1990) fostul pr edinte al S.U.A. Richard Nixon
amintea ca metaforic batrinul leu conservator lansa aceea i idee
in urmatoarea formula: "Daca Hitler ar invada Infernul, cred ca
a gasi cuvintele potrivite pentru a evoca Diavolul in Camera Co-
munelor".
25 iunie. Se preconizeaza semnarea unui pact anglo-sovietic.
Din ..slJrsa londoneza ciemna de incredere se afirma ca Uniunea
.
.....
,}..
,
-0.":..-
, , '. , , ,
. .
, '.'
, ..' .. ..',
_ ':or . 'l';'f: i,
, 'J\ f, : :,:. ".".-
"."..- .
, r..,...,
)' - '
;' :":: ... ::'. .i:t '
, 'I , '. , ..'., ' ,
p ..., :
'; - :'" ..,' .
' '
. ," ',"" :- . ,::, ;'" " ',.: ,'.._... :: ' ..
.;i " : :: H'.; :. 't: i" ' :, ::.+;. :'. ';'
": " ,: :;, : ¥'; , :' k ':' ':, '. ' ,:' ; I ,' ,
... . . 'A"of\. ". . 0( -. _". -. &.. 0" I; . ....
. . . .".. . . .-' - 1'. .' _ ....:: _ )f>. ".". '" .:. ".' :( «;, -\..$ "w
'k' ' '- ;,':y , ' ':'),','
-'. ..
,
"0 '.'
, ,....
, -
." '.
" ...
. ",..'
, '" - "
,
. ............ .
";..F ') ;.:
, ,
J:': , "
'.. .....
-' '
. .; ,
,,-
. :... ........ - '".F
...... '\. :: : ..:;.:. '. ,,:. :"
': "" : +':;:' ':; :'::: ':'
, ,
" ,' --"Y"
, "
.
t ,, ,'
. ...."...#: ""'
,"""
-.- '':'":0" .:. -:.':;:.-:/ ... - .'
. -
. .. .
.
. .
Sovi telor ar fi acceptat oferta engleza cu privire la as is tent a
economica $ i militara". Turcia se declara neutra.
26 iunie. Decret privind instituirea pedepsei cu moartea ..1 n
timp de mobilizare ori stare de razboi, a urmatoarelor infractiuni:
tilharia, furtul, incendiul, violarea de domiciliu, inlesnirea evadarii
$i evadarea arestatilor, savi ite sau incercate pe timpul alarmelor
aerierie sau in timpul atacului aerian" precum , i furturile savir-
$ite sau incercate, in cladirile ce au fost evacuate de locatarii lor
din cauza atacurilor aeriene".
27 iunie. Noi precizari privind aplicarea pedepsei cu moartea
pentru cei care "taie comunicatiile telefonice sau telegrafice",
punerea in functiune de catre persoane neautorizate a sirenelor
de alarma. Sint pedeps i cei care nu respecta masurile de camu-
flare a locuintelor. Comunicatul nr. 2 al Cartierului general: ope-
ratiile terestre s-au desfa$urat potrivit planului stabilit, inamicul a
bombardat Constanta, Sulina,- Galati. Tulcea, Braila $i la$i: au
fost distruse avioane inamice $ i au ,fost pierdute avioane ale
noastre; ..focot. aviator Agarici Horia luptindu-se singur cu 0 es-
cadrila inamica a doborit 3 avioane". Senatorul american Clark
(democrat) declara ca razboiul germano-sovietic a creat ..0 situa-
tie paradoxala", S.U .A. fiind nevoite sa se alieze cu dictatura co-
munista. 0 delegatie militara britanica pleaca de la Cairo la Mos-
cova.
28 iunie. I.. Antonescu hotara$ te ca ..t01 i evreii care locuiesc in
comunele -rurale din Moldova sa fie indepartati. Acel i regim se
va aplica $i altor tinuturi". Sint date publicitatii masurile pdvind
cenzura p tala. Puternic bombardament germ an asupra Lenin-
gradului. Zvonuri despre un eventual acord militar intre Anglia,
S.U.A. $i China, '
30 iunie. Decret-Iege privind casatoria militarilor in timp de
razboi. care ..se pot casatori fara ca viitoarea sotie sa aiba dota
prevazuta de legea asupra casatoriei militarilor". La Patriarhie $ i
I in toate bisericile tarii se oficiaza parastase in memoria ost ilor
romani cazut i pe front.
iarul Universul reproduce la 19 iunie.o scrisoare a savantu-
lui italian Gino Lupi, din Milano, in care acesta combate
asertiunile rauvoitoare publicate de revista italiana L 'Europa
Sud-Oflentale intr-un articol,. sub titlul Opera ungurilor de latini-
zara a romani/or. Cu argumente etnografice. istorice, culturale,
autorul milanez evident iaza continuitatea romanilor in Transilva-
nia. ..Nu se poate. vorbi de patrie maghiara pentru locuitorii din
Transilvania, deoarece majoritatea populat iei este romaneasca,
.: ow". . .: .:. «. -:{: ...::;}>::::.. ',::
, '
/".if'::.' "::,": ':,",::";.;:',':',;::,:,:' '", "
-,
:/.
,",
..-.' '" -.
, ' 't ,,'
-. i:.',;" ,":' :: '}/:':::';: ! ','::':'
-, ',,' -' .,',
-
_ ". 'w.
..... .' ..: .
." . . .
,,' .. ::;: t ,,;
.... .-:"
..;.....
....
..... ..' .
'. ..,1,
. -- . - ...:
- ,'.'
"..;
." ".. ."
-' .... .
"
..
f
. ':',<'.? ;".
, ' .
)..... . . ;.. '..::::'
ri : ;i. ..
,"(' :::<::' ,'.
. ,,-:'
, ,
.' '..
" . " :' '<,:
"
:.
"
.
Cronlci mirunti
cal. carora II desplci nirDe; de
aCMa .uporti l ortdl ar fl de greu.
o zl Inlreagi fir. a .e obosl.
Poarti ca .teag un cap de bou
impodobll de 0 eoroani, eu 0
lance ,I 0 .Iea deasupra...
. "Poetul Teodor Murifanu -
serle zlarul Dacia - evod in
emotlonante cuvlnte fiplura de
floare a bI....lcll romanefll din
Borsee, azl preficuti In cenUfi.
Dutmanul ne dirtmi pe rfnd alta-
rele. CI .ufletul rominesc prins In
aclnctme de acele locurt nu poate
II ucl.. EI va rimlnea cte-a. pururl'
acolo, purtlndu...1 durerea peste
ele. ceRominll din Blcaz - cum
.pune ..a 'rumos poetul - tree
prln partea loculul eauti urmel.
lie., ulul de i nchlnare ,I-I si ruti
cenuta». Din rugul aprin. al bl....
rlcll romin II d'n BorsK. tumul
inall .lirul. mustritor pe cerul
Pat rieL Dar in molna zilelor de
acuma. numa' poelul iI vede".
. Geologul " pa'eontologul
prof. I. Simionescu a fost ales
preted'nt. al Academlel Romine.
"E.te 0 alegere ferlclli - .crle
Timpul - care incununeazi rod-
nlea munci pentru culture ,I cal-
dul exemplu de lublre de 1ari, dat
tuturor de profesorul I. Simlo-
nescu.' .
. Acel i zJar semnaleazi 0
noui apar le editorlala: antice ti-
gan ti.. de Miron Radu Paraschl-
vescu, "poeme de dragoste, de
nebunle, de chel ,I de moarte,
desprln.e dlntr-o lume alit de pu-
tin cunoscuti: lumea zlitarllor, a
spo.torllor, a 'aurarllof'.
. C.C. Giurescu publici studiul
Populatia judetului Putna la 1820.
in care prezinti manuscrlsul 330
de la Blblioteea Academiel Ro-
mine, cuprlnzind rezultatele unul
recensimint cu date prlYlnd de-
mogran., admlnlstr8l1a. eeonomia
,I cultura Judetulul respective
. ..Bun de imprimar', ce se di
de Servlclul centra' al Cenzuril
presel din B ucuret tl, elt ,I de ce-
.,
,
23
'
\"
", \.,
. I .
.,
Cranlci mirunti
..
.
lel8lte ser-fldI de cenzuri de pe
Ingi preled urUe de..... ci"lor,
brafurilor " dlferttelor lucrirt Ie
. alabil 60 ztle. Eclturlle re war
con La.en i 8ce.... lunl M
lac de senctlonare.
. La 8 iunie M In8ugureazi II-
nia de ....lbu t Intre Rominla "
Bulgaria. respectlw Inn pofturile
Glufglu ,I RUidulL
. Inlre 9 ,I 15 lun .. Radio,
se orgMIzeazi dduI de conlertn-
1e Marginile neamului romanesc.
Conferenliazi: Em. Bucuta - Ro-
manii de dincolo de Dunire; ,I.
L up.. - Romanii de Ia miaza-
noapte ,i &pus; SilYiu Dragomlr -
Romanii din Sanat; $1eIan Cao.
banu - Romanii de Ia Rasarit;
Th. Caplda11 - Romanii din Ma-
cedoni8
. In aula Aca demlei de inatte
Sludli Comerciele ,. tndustriale
din Bucu ti lac ,edlnt. de
consUtulre. Institutulul de cerce-
tiri economic. ,.Profesor Virgil N.
.dg........ Penonalttatea saYan-
tuluI, asnin8I de leglonari Ia 27
noIembrie 1947. est eYocati de
tree. VulcilMtscu, subsecretar
stat Ia IIlnisterol de flna e. in
asistenti: luliu M.n I. Mihala-
che, L Riducanu, D. Gusti, C.
Stoi cescu , F. FIIottI. C. Vlf0i8nu,
Pan Hal ippa. S.bIn Uanuili. Gr.
MIadenatz.
. Istoricii Scariat Llmbrino ,i
Constantin U. l'Inacu tint nurn I
diredorl at Ior romine de Ie
Roma fi. respectlw, Paris.
. Dupi clat... prellminare ale
recensimlntulul gener.t al
iei, Bucureftli .u .tlns cl-
Ira de un milion de oamenI; pe 10-
cui urmitor - letl. cu 111 000
Iocultorl
. Elena general Pertlcarl-Davll.
doneui Academ iel Romine ..-
hiva t Go leseu (corespon-
i, man uscrlse felurlte, foto-
gralii. tabIourf - 'nlre C8nt, I por-
trelele lut Dlnlcu GoieKu ,I
N IcoI_ Golescu).
"
.:
I,
..
'-;...
...
' -
"
'\0-
.-
I
"
,"
.
J'
. '
.'"
"
24
'-
-.- . - .
.... ...
.:..." . .
, ::. .f:
':':£< '- ¥;\.:,":
":/ :.' ,':
, ,"
':" -° 0 .. ' -; ...: ..
. .......:."
, '..::b<':
, .
-.............
"... ...
...... .
-- ).;'-':: ';.'
";- ......
.... ".' .w ;.
.,< ,.. ;,> : ':,' t
: ' ' ,,;.. ,.t. , ' ..:- , ,' ':,
, ': : '.-: ' tf: ;." " :
, ,
",. "",: ; ,: : :'
,. , ;r..., "
:', , ,' , :" , :, ' ..' .- .,' ,,'
. .. _w' :" ."
<
.
"
y
.. " :
" t, '
. <. : ::: .-. : . \
') . '" -':.'
,,.
. . .
"
. =.... "':\.-:'."
. ii:S"
,': -,/: :;;:::, , ::::
,: ",
-.;....:
".. '"0' ...
...,':' ;'::, : '::' <
." -=-.... , L. ( :..;:"../ ,
,...;..::. ,
,. ", .'_, "$:\ , ' , :; , :':':; , , t " , l
:'- "'::)" .":.-
',' :' , ' :' . .
. (' - ' ''': :>,:=:-,
.' i ' ;' :i ";'l: ;"" .
. .
..
'.'
V,'
, ..
......
- -
.. . .
.
."" -
... . -
.'
. ... . ;:;..
'\ "-' ;...
<::( -.:'
.: -
. ' :. :
',;. .
. .';
. : : - ...:
<i
x
, '....:
.' .
iar romanii se gaseau aici inainte de venirea ungurilor (in anul
1000).
Transitvania - subtiniaza Gino Lupi - nu este leaganul natiu-
nii maghiare, iar secuii nu sint rasa maghiara cea mai pura. Prin-
tre ei - cum aste natural intr-o' regiune de granita - se afla
multi romani, precum reiese din numele i religia ortodoxa pas-
trata de ei. Am constatat personal acest lucru, petrecind citeva
tuni in' mijtocut acestei populatii u .
in incheierea scrisorii sale, savantul italian precizeaza: "Este 0
prostie sa se sustina ca -Romanii au ratacit secole de-a rindul
prin intunericut stapinirii bizantine-, deoarece acest -intuneric bi- .
zantin- n-a existat niciodata: romanii, descendenti ai dacitor i
romanitor, au fost totdeauna acolo unde sint i astazi.
, Nu P<>ti of ens a adevarul istoric - conch ide G. Lupi - fara a
n\J fi pedepsit, pentru ca el sa razbuna totdeauna".
.
R evista COflvorbiri literare publica studiul rrei fluvele isto-
. rice de Asach; $i crorlicarii mofdovefli, in care, prin compa-
rarea textelor din Grigore Ureche i Miron Costin cu creatiile lui
Asachi. Ruxafldra Doamfla, Svidrighelo i Elefla Moldovei, se evi-
dentiaza fapt 1 ca scriitorut ie?ean cun tea indeaproape vechile
cronici mOldovene$ti, aflate inca in manuscris la data cind i i al-
catuia et povestirile. De alUel, ins pi rat din cronicari, Asachi a rea-
lizat 0 serie de desene cu subiect istoric (publicate i de revista
noastra in nr. 8, 9/1988) mult pretuite in epoea. Se p re ca aces-
tea se vindeau chiar i la Paris, caci iata ce-i scria M. ogalni-
ceanu (aflat la studii la Luneville) tatalui sau, in 1834: "Ma rog.
babaca, intreaba pe aga Asachi in ce loe se vind cadrurile mol-
doven ti: Caci tiu ca este un librar la Paris care Ie are insa nu
$tiu numarul casai. lar 'aga Asachi tie foarte bine, pentru ca eu
ifls i cind eram la am v8zUt scris acasa la d-nealui pe un ca-
dru ca sa vind la' Paris la madam Martin. insa am uitat numarul U .
in alcatuirea acestor ncadruri" istorice, Asachi i-a urmat cre-'
zut sau afirmat in 1829 intr-un articol din Albilla romalleasca:
"Moldova inca n-a fost lipsita de epohe stralucite in care au sta-
tut printipi iroi in razboaie, iar in timpuri de pace facatori de bine ...
patriei i supu ilor sai; deci faptele acelora sa cuvine a fi cunos-
cute i cu serios mirare p8strate in aducerea aminte i in inimile
tuturor compatriotilor". -
Rubrlci reallzati de: loana URSU, loan LAcusTA
'"
In
.
antlcamera
p
rizboiului
. .
germano-sovletlc
SUL
RIS
NT
L C
NTELUI
SCHULENBURG
.
" .
Dupa cum se tie, incepind
din prima jumatate' a anului
1940, pe canale diplomatice
- i nu numai - Kremlinul a
fost prevenit despre pregati-
rea Germaniei pentru 0 agre-
siune in Rasarit 1 . Lu na de
luna, numarul tirilor in acest
sens a sporit. a a incit in pri-
mele ase luni ale lui 1941
Moscova a fost real mente
bombardata cu un uvoi, de
.asemenea informat ii2 . in
, aceasta "torent iala" de sem-
. nale de alarma un loc aparte
iI det ine cel "tras" de amba-
sadorul Germaniei in
U.R.S.S.. contele Friedrich
Werner von der Schulen-
burg 3 , repre zentantului pleni--
1 Reproducem acest articol, intr-o
forma prescurtata, din revista sovieti-
ca Novoe vremia,
2 Revista noastra a prezentat pe
larg cond iile de pregatire i declan-
are a razboiului germano-sovietic,
incepind de la alcatuirea planului
..Barbarossa" (in decembrie'" 1940)
pina la operatiile din noaptea de 21
iunie 1941 (Magazin istoric. nr.
5/1973, 1/1987, 5/1989. 5/1990).
3 Contele Schulenburg s-a nascut
la 20 noiembrie 1875. in familia unui
of er prusac. A studiat Dreptul, apoi,
in iunie 1900, a imbrat i$at cariera
consulars in Ministerul de externe de
la Berlin, A funct ionat 0 vreme la Bar-
celona, Lemberg. Praga i Napoli i.
din 1907 pina in 1914, in Rusia tarista
(Ia Va ovia i Tiflis), ca viceconsul i
consul. De la inceputul anului 1915,
pina la sfi itul primului razboi mon-
dial, Schulenburg a fost tot consul,
dar - in calitatea lui de cunoscator
al Caucazului - in Orientul Apropiat,
in teritoriile dominate de Turcia.
aliata Germaniei i Austro-Ungariei
impotriva Rusiei taris.te,
In iulie 1919, Schulenburg a fost
chamat in Departamentul politic al
Ministerului de externe din Berlin,
A$a a inceput cariera sa diplomatica:
SERGHEI GORLOV
potent iar sovietic in Germa-
nia, V.G. Dekanozov. aflat in
acel moment la Moscova.
Marturii indirecte despre
discutia dintre cei doi amba-
sadori exista de mult. Astfel,
din memoriile' consilierului
Ambasadei germane la Mos-
cova, Gustav Hilger, se tie
ca la discu1ie au luat parte
numai Hilger i eful sectiei
Europa Centrala din Comisa-
riatul poporul ui pentru afa-
ceri externe al U.R.S.S.. Vla-
dimir Nikolaevici Pavlov. Hil-
ger mentioneaza ca, inca de
la 'mijlocul lui aprilie 1941,
Schulenburg a plecat la Ber-
lin pe tru a-I convinge pe Hi-
tler de pericolul unui conflict
militar cu Uniunea Sovietica.
La 28 aprilie, Schulenburg a
fost primit in audienta la Hi-
tler, dar discut ia s-a incheiat
fara nici un rezultat. Numai la
sfi it, cind i-a luat ramas
bun d la Schulenburg, Hitler
i-a spus: ·
- $i 'inca ceva. conte
Schulenburg, n-am de gind
sa.. ma lupt cu Rusia!
I ntors la Moscova. la 30
aprilie, Schulenburg i-a de--
clarat lui Hilger:
- Zarul este aruncat, raz-
boiul cu R usia este hotarit !
Ambasad orul interpr tase
insarclnat Cu afaceri la reprezentanta
germana dn Persia (din 1922); minis-
t r u pie nip 0 ten t i a r I a B u cur e ti
(193 -1934),: ministru extraordinar i
plenlpotentlar al Germaniei la Mos-
cQ.va (1934-1941),
In urma participarii sale la complo-
tul impotriva lui Hitler. din 20 iulie
1944. contele Schulenburg a fost exe-
cutat, in noiembrie acel8$i an.
,
....
".
fraza lui Hitler in felul urma-
tor:
... - M-a mint it cu buna ti-
i nt a!
Convins ca razboiul cu Ru-
sia va avea consecinte dezas-
truoase pentru Germania,
Hilger a depus mari eforturi
pentru a-I obliga pe pruden- '
tul Schulenburg .,sa-i previna
pe ru iu. Atunci s-a hotarit
Schulenburg la acest pas ris-
cant. EI I-a invitat pe repre- '
zentantul plenipotent iar 50-
. vietic, care indeplinea tot-
odata i func1ia de loctiitor al
comisarului poporului pentru
afaceri externe, pentru un
mic dejun, la r edinta sa.
Era 5 mai 1941. Schulenburg
i Hilger (conform marturiei
celui din urma) i-au comuni-
cat de la inceput lui Dekano-
zov ca au facut acest pas din
proprie initiativa, fara tirea
conducerii de la Berlin. Apoi
au precizat chiar data exacta
a agresiunii germane asupra
U.R.S.S. Totu i, Dekanozov
- mentioneaza Hilger in me-
moriile sale - a continuat sa
intrebe cu incapatinare: spun
ei toate astea din insarcina-
rea guvernului lor? .i n caz
contrar. el n-ar putea tran-
smite aceste declaratii con-
ducerii sovietice...
in cartea sa, Hilger, medi-
tind la motivele unei aseme-
nea atitudini a diplomatului
sovietic, scrie ca, judecind
dupa comportarea lui Deka-
nozov, Stalin considera .actiu-
nile lui Hitler un bluff i ..din
acee8$i cauza. el a respins $i
25
";:j' ;A -
..
. :J=.
-....;
-.: .... .
.. . -.
-. , ..
-. "."
-:r
..": : .:
. :.
. (it'; f\.
...
"' : '
- .:g......
,:" ,,
",
.......
...
1
- :: ':
.._. ....
.-=--" ."
:..:::: . ' '..
:'v: .,'.;..... ".. .
..:. '" J: -- .
.. "." ."' .
." ..".
: ",...,;,
..... ........ -..,;.:. -
oW .. ". .
.. . '.
1(: -
....... - :., ..
.............
, .
.. ..... .."
.. ':, .... ":,,,:..' ,;, .,,'...', ',.;' ,
.. .. - ......._".
'::,:r'
: t.
, ": ::'"
..,1:
"'£:"
:.." ;::: ,;, -< '::':'''':,
g . -..:-,.;:, ,:,' ,
. .. .: : .:" ., : . .: ". : -, '
v : ,:,:: I:\" ...' ,....
. . :,;i hi , ' . . : . , ; , '; . : . . . , 1 , , , . . t . , : , , : " " : :x , : : : , , , : , ' , : , ::
, , :t : ,:t,:: :,.. ....' J, >, .<,
': Mt:,' '., -=:' '. .,: ':j;': ;:< t:tt '
Ei > ,', t::': ::) ': ': I : : i;e :i: ::, ,:::: .
.-. :": . .: .. : ;:v..>.:"t: . .: : _ -ow . .::.::: :> : : :. .
.. 'f..:" '«t ,» ' "''')5' ,.... '
{" :::; fl: i , U': ,.::\ ;# :: :t::::::4: »>' ":,,::' ':::: : ','
.;- ;' ,, )../if;",...,>:, " ""S":""''''''' : ::: . ",,".
f:' ; : M,..,,; ::r t ::{ } ::: t \1fS'f. ' ' , , ,
:":;' 1 -"
0.- ...
. :.:"-0 <::::....:"0
":.. . . .
"
:::$':: ",.
. ;w':'r: L}t. , '.
, ., ,
......::,.
V, G, Dekanozov paraS8$ te cance/aria Reichu/ui dupa inminarea scrisori/or de
. acreditar8
alte semnale de. alarma,
foarte numeroase. Numai
faptul ca toate aceste preve-
niri indicau una i acee i
data i tot ar fi trebuit sa-i
trezeasca banuieli, in sensul
ca germanii urmareau pre me-
ditat sa creeze un bluff cit
mai veridic".
Oar multa vreme nu a exis-
tat 0 confirmare documen-
tara a acestei discutii. O i
istoricul sovietic G.A. Kuma-
nev a ment ionat relatarea lui
A.1. Mikoian despre ea, infor-
matiile date de Hilger nu fu-
sesera autentificate. $i iata
ca - a cum se intimpla
uneori - "absolut intimpla-
tor' in Arhiva de politica ex-
terna a U.R.S.S. a fost desco-
perit raportul despre aceasta
intilnire,' intocmit de V.N. Pav-
lov, care a participat i el,
ca traducator permanent
al conducatorului Comi-
sariatului poporului, pentru
afaceri externe V.M. Molotov
(textul complet al notei a
fost recent publicat de Vsst-
"ik M.A.E. al U.R.S.S.). Con-
form acestei note la discutie
a luat parte activ i Hilger.
Raportul lui V. Pavlov men-
t loneaza ca Schulenburg i-a
relatat in detaliu lui Oekano-
zov audienta sa la Hitler, din
28 aprilie. Hitler era vadit ne-
multumit de actiunile guver-
nului sovietic, avind in vedere
i ncheierea tratatului de prie:-
26
tenie i neagresiune dintre
Un iunea Sovietica i I ugosla-
via, din 5 aprilie 1941 (pe 6
aprilie Germania a atacat lu-
goslavia), i alte demersuri
ale U.R.S.S. in Balcani. Schu-
lenburg a spus ca el -a i ncer-
cat sa-i schimbe opiniile lui
Hitler, "ceea ce nu i-a reu it
suta la suta". Apoi ambasa-
dorul i-a mai ment ionat lui
. Hitler ca "zvonurile despre
razboiul iminent dintre
U.R.S.S. i Germania", ce cir-
cula insistent la ,Berlin i in
toata Germania. inca din ia-
nuarie 1941, ingreuneaza
munca ambasadorului la
Moscova Hitler i-a raspuns
ca "el, in lumina amintitelor
actiuni ale guvernului sovie-
. tic, a fost obligat sa intre-
prinda masuri de prevedere
la gran ita rasariteana a Ger-
maniei". ;"
La intrebarea expresa a lui
Oekanozov privind sursa zvo-
nurilor, Schulenburg a ras-
puns ca "asta nu are nici 0
important a acum. Zvonurile
trebuie luate ca fapte reale".
Se poate ridica intrebarea:
la 5 mai 1941 putea sa tie
Schulenburg data exacta a'
agresiunii germane asupra
U.R.S.S.? Evident, da. La 24
aprilie 1941, ata atul militar
al Germaniei la Moscova, cpt.
de .. rang-ul I Norbert yon
Baumbach, a telegrafiat la
Berlin despre zvonurile ce
circulau la Moscova, privind
iminenta, chipurile, a unui
razboi intre Germania i
U.R.S.S. $i, mai departe:
"Conform consilierului italian
(L. Masha), ambasadorul en-
glez (S. Cripps) "avanseaza
data de 22 iunie ca zi a inca-
putului razboiului". Astfel, la
'Ambasada germana inca din
aprilie se vorbea despre 22
. .
lunle.
Conform celor povestite de
A.1. Mikoian istoricului G.A.
Kumanev, Schulenburg a in-
dicat data agresiunii germane
asupra U.R.S,S.. spunind ca
"Hitler a luat hotarirea ca la
22 iunie sa inceapa razboiul
impotriva U.R.S.S. Va intre-
(Continuars in p. 30)
,
Conte/e von der Schulenburg (x) /a t< remlin dupa semnarea tratatulul
sovieto-german din augost 1939
: r '
, ,
:: . :
, ,
. . ,}'" .."
it)';':
ir t '
'\ ;0:: ".
. .. :.":." .:<:: -." 0"
.- . :; :;-:......... .. . ,,".
.. '.:
...- .
:": : . ":.".
;: , x;:: :,:::': ;:,..: ' ,.-'
.' ,. ,}"C : :, " , '
,..,J'. "" '" ..,'
x.x . ,'0! ;A >
'c* " :":; ,'.
,::,:'f:?? : ) ; :: "',:: '
' , ,' : ' :', :':c, ': '
. ... "£{f it r ";:tih
, ','< : ::h: i : : : :(
. " ' . ',' ". ,...;.;
.. 4:'$.=:::'.'::':' : ',,' '<.
: , ; '",' : " "
. : :¥ , '.}:- :::. ". .' : :'" -" ".
:v
:',.'
, ,
':;I:: .. "
..x: .- ..." . .
: :: .
,': ';.:,'
-...... ".
....... ";., ....
.. .:....' ".
..... "'"
.... ....
..... ",-
"": ',,',',
',. "-So:
.;'. . :: .
. :; 1t
.. ,1, -, .
:;:i :::: ?::::i: :
"0 . _
.: '. 0". .-:;-.1".","
t: -. .-.:.:- _." ::: .: _,,:""
;.: .... - ". ....x...
::',' ,:::K ,,-
.. "
.. 0.. .
, -' ,,". ". -
.:- ........... .
)\ :- > :t;; f.
'v", ".. , '...
,,::i\> ;;..:¥ .},
. . -::: . . .
'; ,;:: :;-, t >,' j
': t :
,"
-. --,
." .'..
'::; :;:? f ;' ,
.. . ::,: - .::,;::. .
: ,;:-' :, :.? '
.
..(. ....
,:.:.- l
', , -, .. ;': . ,.,::,.;::<;,: ", :';' , '. . '::. '. ':
.,:':; . , . :.: . if!; .;: ;;: ,.
, " . "'),V" ' '" J ..., ',., '$" ":: ::
!.:., ... :L'j:;Jf i' :: ;';' :>
, ' : ..,.,', ';.- .- ;.-' " ' .','",', ' ,",': ...' ,,' , ,H:: .::':" : .
:0 '. ;.. - . ".-. :-.... . .. . .." -: 'J "-:'. . .. :\:o
: :::) :,,:.: :,..il:: ,: ,' ' .: :i .7t.:i-.: :"::,:;::,: : "t :/ ',::
, ::> : ;", : :.z :;,' ,( :,:'::>:;,'<}t ; , :/::::: : #: % :
=: : .....
- .: :: .
- . ::..
..' . :.-......w.. ;-
-.... . - .
" .
.- ...
.. ..... .... .
.....:- ..
','
.: .: ..... . . -
-- ..: ."-':,:' .
. . . (..._. .. . . : : <i:> .... .. _::. ... : .. .. .:.
... .. ... . I''X' ...... ... ..
... J' ...::': , ; ,. ' " ," , ..=-- ,, ; , : ,, ' ,
. :. .:.) i :.'.: : .. .: . :". . . .;-
":'.., "':,; .:;-; :", ::: {'"", , :: t: , ,,:,::
;. .:' ". .: ':? .'-<""".'..:..:-
..". " .
. :
:.'. :...
, ,
'.
" '
, "
. : :r.
,
"
,
RTI, 2
IUNIE,
L
,
PRI
IT UN
TELEFON
'-
...
DE
L
RE
LIN"
GRIGORE GAFENCU
,
'\ -."
;-."+>"
..-..:'
iC' , :' rt.,, ,
.. .. . . .".." """
:-==:-
- "... :'
.'. ...; ."
. .....'" ".
..: .......:...
........V".. ."
, ,:
,:t (-'
...: .
......
.. :::... ::
. ." . ,,'\ .
.". . :-
: ".--' : .
, '
'"
:
.',
.;:....
,."
#I-
, '.
. "..:-.
',"<
<- \;:,
. 0" . .
.. -......
, ..
.",--.
;,
..'
, .
'\ ....
...".. "",'
. . : '':)'''-
, ,
" .- +i{? ::1 , ;' , ":: :.. :'." :
.' ,', :$, "' . ' , ...
- . .<.:. <:' ..:.:' ;":'. . 0:. . .: .". . ';. ".
incepind din lulle 1985, in ,apte numere
consecutive (7-12/1985 ,I 1/1986), Magaz n
istoric a publlcat ample extrase din Jurnalul
lul Grlgore Gafencu 1 . Din motive lesne de
in1eles, selectla operata atuncl a lisat de-o
parte paglnile privitoare la finalul mlsiunil
sale ca mlnistru al R omaniel in capltala
Unlunll Sovletlce, inceputi la 10 august
1940 ,I inchelati dramatic in contextul iz-
bucnlrU rizboiulul germano-sovietlc ,I al an-
treniril armatel romane in opera'Ule mllitare
decla"fate la 22 iunie 1941. a cum rezulta
din Jurnalul sau, G. Gafencu ceruse insis-"
tent, cu mult tlmp inalnte, informa,n ,llarnu-
riri de la Bucur tI, dar telegramele sale ra-
maseseri firi rispuns. "Zile de 8f teptare ,I
neslguran'i", "De la Bucur tl nici 0 Infor-
. ma'ie ,I nlci 0 Instructiune", "Bucur tii nu
lelegraflazi nicl un cuvint U , consemna el in
17, 18 ,I 20 lunle. Izolat ,I lips It de orice In-
forma'li, la 22 lunle a aflat despre i nceperea
razbolulul de la... ambasadorul Itallei la
Moscova, fari a prlml 0 comunicare oflclali
de la Bucur tl. Pentru oriclne studlaza eve-
..
I Cititorii sint familiarizat i cu principalele date despre
viata $i activitatea cunoscutului om pOlitic roman. at;'
din articolele publicate de Magazin istoric (nr, 12/1971,
8/1979. 11. 12/1981, 1, 7/1982), cit $i din alte studii $i lu-
erari aparute in ultimul timp. intre care retinem prezenta-
rea fondului arhivistic Grigore Gafencu. in Revista arh,-
velar. nr. 1/1990. pp. 73-84.
.. '
"
- -=;::
, , '
. '
'"
-.:.' . ..:
"....
....
... . .
'" . ....
:
::,. ;" ..:...
..:.;,
.:
',.
. .".
, '
;: .
. ":r
.::. ::;'
"." . .
.. .." .. .
....;:...... .. :.-.
-."." "
(,
J," ::::::t },
' i
'<":ttl; : ;<
. . : . : :.
, :;
,
'<
'".., ,', ..'
.=-::
..
.",.
<.{::
,",
'" .. :.
,.....
nlmente de 0 asemenea Importanti ,I gravi-
tate - in cazul de fa1i pentru Istorla po-
porulul roman - procedeul apare. aproape
neveroslmll ,I el cade excluslv in rispunde-
rea guvernulul Antonescu, care nu a gaslt
de cuvllnti ca - intr-o formi sau alta, chlar
post factum - si-,. avertlzeze sau sa-ii in-
strulasci dlploma'U in mlslune in 1ara cu
care Intrase in rizboi. Deslgur, problema se-
cretului milltar dlctati de Interesele pistriril
factorulul surprlza in declal1farea razbolului
de catre eel de-al III-lea Reich, aliturl de
care generalul Antonescu hotirise si anga-
jeze tara in vlrtutea aliantel cu Germanla,
acopera pat1lal explica'ia. Dar numai partial.
Dupa cum rimine un fapt Istoric ci aceasti
angajare a fost ficuti de catre guvernul An-
tonescu cu incuviintarea factorului constitu-
110nal - regele -, dar fara nici 0 alti con-
sultare alit na,lonali cit ,I a fOf tilor condu-
catorl pollticl ai Romanlel (Consiliul de Co-
roani, f II ,efl de partide, f tl ,efi de gu-
v.ern sau capi al blserlcll).
La 24 lunle, Grlgore Gafencu a fost Invitat
de V.M. Molotov la Kremlin; doui zile mal
tirzlu, impreuna cu personalul Legatiei ro-
mane, a piraslt Moscova ,I la 28 lunie a
ajuns la Mlclurlnsk. Aiel, la 4 iulie, Sea intil-
nit cu Sir Stafford Cripps, ambasadorul Ma-
rii Brltanil la Moscova, deplasat cu un vagon
."
27
special pus la dispoz ie de inaltele autorltat i
soviet ice, ,I cu scopul de a-I determlna pe
Gafencu sa nu se intoarca in Romania, cl sa
mearga direct la Londra, in acest scop fiin-
du-I aslgurate toate mijloacele necesare.
"Cuvlntele lul Crl ps ma tulbura adinc -
nota el in Jurnal. Iml dau seama ca sint in
fata unel hotirirl care va cintarl..greu in vlala
mea, poate ,I in Istoria tarfi... I ncerc sa la-
muresc aceste fralt1intirl de co", tiinta lui
Cripps... Vreau sa-ml inchel mlsiunea la
Bucur tl, sa spun lul Antonescu ce am de
spus, sa-ml fac dator'a pina la sfil1it". in fi-
nal, a refuzat oferta" lul Cripps. In zllele' de
6,7 ,I 8 lulle s-a. deplasat pe ruta Ros-
, tov-Grodny-Baku-Tlflls-Leninakan, lar la 13
. iulie 8 trecut granlta Turclel, a doua zl aJun-
, gi nd la Istanb l. De aiel a pl cat la B ucu-
, ,
;.1
, ..
.
r ti, unde, la 1 august,' a prezentat guver-
nului roman ultimul sau raport, inregistrat
sub nr. 59 240. -
Evenlmentele la care se refera in acest
document au mai fost relatate de Gafencu ,i
in alte lucrari (Jurnal, Misiunea mea la Mos-
cova. 10 august 1940-22 iunie 1941, 'ambele
ramase in manuscris ,I cunoscute'doar unui
cerc restrins de speclalifti). Reproducem in
continuare textul integral al raportulul ofl-
clal (aflat in Arhlva Mlnisterului de externe)
prln care dlplomatul Grlgore Gafencu i,1 in-
chela mlslunea sa la Moscova. Din Informat ' -
,lie pe. care Ie de1inem, acest text vede pen-
tru prima oara lumina tlparulul; completarile
,I expllca1i1le noastre Ie-am marcat cu pa-
ranteze drepte. .
,
. -
,
....
" , T in sa inchei seria , ra- .... . Simbata" dimineata, ,am tri-
. poartelor pe care le:-am mis toate doamn,ele legatiunii .
trimis. din Moscova prin ur- cu cel din urma avion care a
matoarea dare de seama des- parasit Moscova la Berlin. in
pre cele ce s-au intimplat nu- cursul zifei, am distrus arhi-
maidecit inainte i dupa iz:" vele secrete i unefe cifruri.
bucnirea razboiului. Duminica, 22 iunie, la ora 6
V-am informat prin cele din am fost chemat de dl. yon
urma telegrame ale mele des- Walter de la Ambasada ger-
pre nervozitatea care s-a ras mana, la telefon. Am aflat ca
pindit in cercurile politice i trupele germane au trecut
diplomatice din capitala hotarele Uniunii Sovietice i
Uniunii Sovietice in cursul lu- ca Ambasada germana a pri-
nii iunie. Aceasta tensiune mit ordin' din Berlin sa se in-
nervoasa nu se bizuia pe nici grijeasca de soarta noastra.
o informatie, precisa in afara - Ati primit vreo .instruc-
de tirile din Romania i din tiune din Bucur ti? m-a in-
Finlanda despre concentra- trebat dl. yon Walter. .
rile de trupe la hotarele. ru- - N ici una.
- se?ti. Am motive sa cred ca, - Atunci cereti numaide-
nici chiar Ambasada Germa- cit, deoarece nu va putem lua ,
niei [de la Moscova]. nu fu - ... cu noi daca nu exista 0 noti-
sese informata cu precizie ficare facuta de Romania
despre iminenta conflictului. U niunii Sovietice cu privire la,.
La 20 iunie, pregatisem de ruperea legaturilor diploma-
mai inainte 0 masa la legatie tice dintre dvs.
pentru contele Schulenburg, Am telegrafiat numaidecit
dl. Rosso [ambasadorii Ger- la Bucur ti, direct i prin
maniei i Italiei la Moscova] ambasadele Italiei i Frantei,
i alti diplomati ai puterilor pentru a primi lamuriri i in-
Axei. Din pricina situatiei structiuni cu privire la atitudi-
care mi se parea foarte incor- nea tarii noastre. Am aflat
d a t a, am de com and at insa ca chiar: in cursul zilei
.
aceasta intrunire chiar in di- toate comunicatiile cu tarile
mineata zilei de 20 iunie. europene au fost intrerupte.
Contele Schulenburg mi-a Nu am mai avut prilejul sa
trimis atunci pe yon Tippels- stabilesc un contact cu Am-
kirch ca sa ma intrebe daca basada germana care ne fa-
hotarirea mea ar fi fost influ- gaduise sa ne aiba in grija ei,
entata de vreo tire "alar- de arece duminica, .Ia orele
manta" primita din Bucur ti. 6,. toti membrii" Ambasadei
Raspunsul meu negativ a germane - dlplomati, func-
avu darul sa lini teasca pe tionari i auxiliari, in numar
d-nii . de la Ambasada ger- de 240 -. au fost inchi i la
mana. Am dedus din aceasta ambasada i izolati. Nimeni
ca nici ei nu 'aveau informa- nu a mai utut comunica cu
1 iuni precise cu privire la cele ei.... .
:e ,trebuiau sa se intimple. Legatiunea noastra, ca
28
J
....
Marian TEFAN ".:
.
Ambasada It,aliei, Legat iune
Finlandei, Legatiunea Unga-,
riei i Legatiunea Siovaciei
au fost lasate libere inca trei'
zife. Pot1i1e au ramas des-
chise. Telefonul a functional.
Am pastrat un contact zilnic _'
cu ambasadorul Italiei. Am
strins pe toti membrii misiu-
nii romane 'in numar de.17,
la legatie. unde au locuit cu
mine din ziua razboiului pina
in ziua evacuarii noastre. Am .
avut timp sa ard toate dosa-
rele secr. te i toate cifruJile.
M arti, 24 iunie, la ora 2.
. dupa-masa, am primit
un telefon de la Kremlin, ca
dl. Molotov ,dor te sa ma
vada. La ora 4 fara un sfert
am fost primit la Kremlin l cu
acela i ceremonial ca la vi-
zita cea dintii pe care 0 facu-
sem acum un an d-Iui Molo-
tov. Un of.it er ma B$ tepta pe
. peron; se prezinta, imi
stringe mina. ma intovara-
e$te pin"a in apartamentul de
primire. Sint introdus in bi-
roul cel lung cu u a deschisa
al vicepr edintelui Consiliu-
lui Comisarilor Poporului.
Molotov vine spre mine, pare
obosit, imi intinde mina cu
un gest simplu i lini tit. i mi
vorbe?te apoi pe un ton do-
mol, cu indurerare, cu voce
scazuta:
- vrea sa $tiu, domnule '
ministru, care este si,tuatia
dintre noi. Traiam J?ina: mai .
ieri in pace Azi trupele dv;'
par sa se fi asoci t la ta,cul'
banditesc al nemtilor impo-
triva noa tra. A$ vrea sa $tiu.
.. d ca imi puteti da.o lamurire '
i ..- in aceasta p ivinta?
-... .. I....
- Domnule vicepr edinte,
nu am primit nici 0 informa-
tiune.. De altminteri, tiu ca
de doua zile legaturile telefo-
nice c!J tara mea si nt i ntre-
rupte. I mi inchipui ca legatiu-
'nea dv. din Bucur ti a tre-
buit sa va dea lamuririle cu-
venite.
- Legatiunea noastra nu
cuno te decit faptele: parti-
ciparea dv. la agresiunea im-
, potriva noastra. Din partea
guvernului nu am' primit nici
o i tiintare, nici 0 cerere,
nici <;.> declarat ie de razboi.
- In cazul acesta, trebuie
.. sa ne lamurim dupa faptele
,pe care Ie cuno tem. Aceste
" fapte implica 0 rupere a lega-
turilor diplomatice dintre 1a-
rile noastre. Sint convins ca
membrii Legatiunii sovietice
din Bucur ti vor primi toate
inlesnirile pentru a parasi Ro-
mania. La rindul nostru, v-8$ i
,'fi recunoscator daca at i da
dispozitiunile cuvenite ca sa
ni se remita p apoartele.
Dupa citeva clipe de ta-
cere, dl. .Molotov a adaugat:
- Romania nu avea drep-
tul sa rupa pacea cu U.R.S.S.
$tiji prea bine ca dupa dezle-
garea prOblemei Basarabiei,
nu mai aveam nici 0 pretent ie .
, impotriva Romaniei. Am de-
clarat in mai multe rinduri, in
termeni categorici, ca do-
ream 0 Romanie p nica i
independenta. Vointa noas-
tra, pe care am dovedit-o ·
prin fapte. era sa. intatim ra-
porturile dintre' t noi. Cind
Germania v-a dat a-zisa
garantie [Ia 30 august 1940,
dupa dictatul de la Viena).
am protestat impotriva aces-
tei garantii fiindca presim-
team ca e menita sa tulbure
raporturile dintre U.R.S.S. i
Romania. Aceasta garantie
insemna sfi itul independen-
tei dvs. At i intrat sub depen-
denta Germaniei. Citeva luni
mai tirziu, ati fost ocupati de
tapt (aluzie la intrarea Misiu-
nti militare germane in
Romania, la 10 oGt. 1940]. Nu
,
el1i insa nevoie sa v asociati c
:s
la agresiunea banditilor tm-
potriva noastra. Sintem siliji
sa tragem toate consecint ele ...
in urma acestor fapte (Molo-
tov repeta de mai multe ori .
cuvintele ..bandit'" i ..band i-
tesc" - de altfel fara nici 0
.
.
,
R aspund ca nu' mi se
cade in aceste clipe i
in aceste imprejurari sa intru
intr-o discut ie de politica ge-'
nerala. Viltoarea razboinica L ovitura cea dintii, care
in care sint atrase toate po- a zdruncinat temelia
poarele unul dupa altul, este unei asemenea Romanii, che-
atit de uri a, masele ce i i za ie de siguranta i de pace,
stau fata in fata, cu interese acoperire fireasca i aUt de
puternice i vrajm e sint atit folositoare a unui hotar intins
de numeroase. incit pare' sa i insemnat al Rusiei, a fost
fie 0 trista fatalitate ca nici data, din nenorocire, de gu-
un stat mic sau mare nu vernul sovietic. Cele ce se in-
poate sFapa de urgia raz- timpla azi sint urmarile aces-
boiului. In ce ma priv te, nu tei nenorociri care a dus
pot avea' fata de evenimen- ,..... acum la un razboi intre doua
tele de azi, pe care istoria Ie .popoare care niciodata in is-
va judeca, decit 0 atitudine toria lor nu au luptat unul im-
de diplomat. adica de soldat potriva altuia.
al tarii mele. Sa-mi fie inga- Molotov a ascultat in ta-
duit in aceasta calitate sa-mi cere traducerea interpretului
exprim parerea de rau ca apoi. cu acee i lini te. cu
prin politica lui urmata in acela i" glas potolit. pU1in mai
timpul din urma. guvernul so- apasat dar i cautind, in mai-
vietic nu a facut nimic pentru multe rinduri privirea mea, a
a impiedica intre tarile noas- declarat:
tre durerosul deznodamint de - in ce priv te Basarabia,
azi. Prin brutalul ultimatum sa-mi ingadui sa am parerea
din anul trecut [din 26-28 iu- mea. Cred ca s-ar fi putut
nie 1940;. Magazin istoric, nr. ajunge la 0 dezlegare a aces-
6/1990], prin ocuparea Basa- tei chestiuni pe alta cale
rabiei. a Bucovinei [de nord] daca s-ar fi procedat mai din
i chiar a unei parti din ve- vreme (Molotov nu a vrut
chea Moldova (tinutul Herta]
- despre care am avut prile-
jul sa vorbesc d-Iui Molotov
in mai multe rinduri, prin in-
calcarea teritoriului nostru,
pri n actele de forta care au
intervenit pe Dunare chiar in
timpul negocierilor pentru
stabilirea unei linii de demar-
cat ie, Uniunea Sovietica a
distrus in Romania orice sim-
tamint de siguranta i de in-
credere i a trezit i ndreptat ita
teama ca insa i fiinta statului
roman este in primejdie. Am
cautat atunci un sprijin in F
alta parte. Nu am fi avut ne- i
voie de acest sprijin i nu
I-am fi cautat, daca nu am fi
fost lovij i i daca nu ne-am fi
sir.rt it amenintati.
I mi ingadui sa amintesc
aceste fapte l fiindca am avut
prilejul ca mini'stru de 'ex-
terne al tarii mele sa atrag in
mai multe rin.duri, pr.n dis-
cursuri l declaratii publice,
atentiunea . guvernului sovie- ·
tic, fata de care Romania a
urmat totdeauna 0 politica
porn ire i pe un ton potolit -
de cite ori pomen te de
agresiunea germana).
;
,
leala de pace i de buna ve-
cinatate, ca: ,,0 Romanie in-
dependenta in cuprinsul ho-
tarelor ei neatinse este 0
cheza ie de siguranta pentru
U niunea Sovietica, ca pentru
toate statele vecine".
in ... p, 27: 10 august 1940 - Grigore
Gafencu ($i sOlia) sosit in misiune di-
plomatica la Moscova, este intimpinat
de V,N. Barkov (dreapta), $eful proto-
colului Comisariatului poporului pen..'
., tru afacerile externe
, -
,.Molotov a ascultat Tn tacere traduce-
rea interpretului,....
":,:, ,"'.. , - ,'\"i.. 1 ;- ", :l - , '.. - - i£-: - . - ' -:-
. y.........." .. ""'. .'\,. .:..," ......
" \, , ', ; " :,,:":',,' ::: ":':;r:, ",,::3
;_. -- "..,. .. . 'T" .., ,
, :*" , " , , , . , : , . , :: ) , , , : : : . "\,' " <'« ")? ft " , : " , , : . } , ' , : " , , ' "J,"
, :,,:",. ,:" ":'" , . ,, ": :, : :, , ' , . : : ' : , , ' :, '"
.... :;;:: : .::.} ::: ::: ':: :r;.
< k ; : : ;;::.. · :: , 'l
. . .: _ {:'X .':=-
.: : ;. : .. ':-. . . ... . :". ...... . ,....'-: :.:.: :;"
.:.:......:.
.. -..
.' -"J ". . :.. ;.,. '
, ,
;_..
: :f::.. : : ...-.
.":- -;,- - .1''' - .
, : :.::'::/: ::::/':: \ ," :" .,,' .' .
", < /': "t:":""" '. ?'-
J' .
.".." .r
--." ."
. .: -. ..
-... .".
.
'...
""
'"
sa-mi dea nici 0 alta lamurire
in legatura cu aceste cu-
vinte). Azi, , insa, problema
este alta. Va ginditi la teritorii
$i nu va dati seama ca este in
joc indepen,denta $i insa$i fi-
inta dvs. de stat. Noi nu v-am
pus niciodata independenta
in primejdie. Dimpotriva. am "-
luptat odata pentru ea. Am
contribuit prin jertfe la crea-
rea statului roman indepen-'
dent [aluzie let razboiul ru-
so-romano-turc din
1877-1878]. De atunci pina in
zilele de. azi v-am asigurat
necontenit ca sintem hotarit i
sa va respectam tara $i nea- ..
tirnarea. Tot i v-ati supus
nemtilor V-ati lepadat de in-
dependenta dvs. V-ati alatu-
rat atacului banditesc. Va veti
caL Germania a dovedit cu
prisosinta cit ii pasa de fiinta
$i vointa statelor mici. Nu vad
ce puteti tepta $i nadajdui.
Chiar in cazul unei victorii
germane, pe care 0 cred $ i 0
$ tiu exclusa, sintet i pierduti.
Apoi, sculindu-se dupa
scaun, se indrepta spre mine.
se inclina or $ i imi intinde
mina. Ofiteri in uniforma de
campanie, deosebit de curte-
nitori, 'ma intovara$esc pina
\
.
..
PASUL RISCANT...
(Urmare din p. 26)
I.
bat i de ce fac asta? Si nt edu-
cat in spiritul lui Bismarck,
iar el a fast intotdeauna un
adversar al razboiului cu Ru-
. II
sla...
'Sa ne intoarcem la nota
Pavlov-Dekanozov. Hilger,
care a intervenit in discutie,
"a declarat ca, dupa parerea
lui. trebuie, poate. facut ceva
in sensul contracararii ulti-
melor declaratii ale guvernu-
lui sovietic". Schulenburg . a
adaugat ca aceasta problema
"trebuie dezbatuta intr-o alta
intilnire a ambilor ambasa-
dori". Oar aceasta intilnir nu
a mai avut loc...
Ce -a intimplat mai de-
parte? I n document nu exista
nicr 0 mentiune nici despre
trimiterea rapartului. nici
despre vreo rezolut ie. T otU$ i.
conform relatarii lui A,J. Mi-
koian, dupa discutia cu
Schulenburg, Dekanozov s-a
Qrabit sa mearga la Molotov.
30
.
la portile Kremlinului.
Miercuri, 25 iunie, port ile
legatiunii noastre, u fost ,in-
chise $ i telefonul taiat.
Joi. 26 iunie, la ora cinci $ i
jumatate, legatiunea a fost
"evacuata ll , iar noi am fost
porniti spre Miciurinsk.
Cind am intilnit, doua sap-
tamini mai tirziu, la i irea
din U .R.S.$,.I pe contele
Schulenburg, am aflat de la
el cum a. decurs cea din
urma intrevedere a ambasa-
dorului Germaniei cu vice-
pr edintele Consiliului Co-
misarilor U.R.S.S:.
Simbata, 21 iunie, la ora 6
seara, dl. Schulenburg a fost
la Kremlin. Molotov ii' che-
mase pentru a cere lamuriri
cu privire la zvonurile despre
o iminenta ruptura a raportu-
rilor germano-sovietice.' "Nu
tiu nimic, a raspuns dl. von
Schulenburg. Nu am nici 0
informatie $ i nici 0, instruc-
t h! n e del a B erl in" . :
In timpul nopt ii l instruct iu-
nile au sosit. A fost primit
[in 22 iunie] la ora 6. "Sint
insarcinat sa va in tiintez, a
spus ambasadorul d-Iui Mo-
lotov i ca din pricina presiunii
de nesuferit a armatelor ru-
In acee8$i zi, Stalin a convo-
cat pe membrii Biro lui poli-
tic i, comunicindu-Ie semna-
lele de alarma ale lui Schu-
lenburg, a declarat: "Socotim
ca _ dezinformarea a ajuns
pi a la nivelul ambasadofi-
10 r ll . ..
Lipsa datei fatale de 22 iu-
nie in raport poate fi exp'li-
cata astfel: este conforma cu
, 0 practica diplomatica, potri-
vit careia $eful ii indica su-
balternului pe ce sa puna ac-
centul in intocmirea raportu-
lui $i despre ce sa nu amin-
teasca. Este foarte posibil ca
Dekanozov sa-I fi instructat
in sensul de mai sus pe tina-
rul diplomat Pavlov (26 ani).
La 7 decembrie 1940, el i-a
remis lui Molotov traducerea
unei scrisori anonime in
limba germana, primite de re-
prezentantul plenipotent ia'r,
in care era clar $ i pe larg
descriSa intent ia lui Hitler de
a ataca U.R.S.S., in iunie
1941 .
La scrisoare, Dekanozov a
....
se?ti la hotarele tarilor ocu-
pate de armatele germane.
guvernul ,german a fost, ne-
voit sa dea trupelor sale" or-
dine de a incepe operatiunile:,
militare" .
"Ne-am dat. seama, a ras-'
puns dl. Molotov, ora ele
Kiev $ i Mipsk- au $ i fost bom-
bardate. I nseamna aceasta
razboiul?"
Contele Schulenburg, care
nu primise instructiuni de a
face 0 declarat ie de razboi
formala, s-a' marginit sa re-
pete declarat ia pe care fu-
sese insarcinat sa 0 faca.
Atitudinea d-Iui Molotov.
dupa - spusele contelui Schu-
le.nburg, a fost ca $ i . in au-
dienta pe care mi-a acordat-o
mie, . lini$tita $i indurerata.
Comisarul a tinut sa marturi-
seasca ca dupa pOlitica de
prietenie urmata [de
U.R.S.S.] fata de Germania.
nu se (i$tepta la un asemenea'
deznodamint. '
Am crezut de interes istoric
sa adaug $ i aceste informa-
tiuni la raportul meu (Arhiva
Ministerului afacerilor ex
terne, Fondul nr
71/1920-1944 1 U.R.S.S., volu-
mul 95, filele nr. 409-415). .
anexat aprecierea datelor co'
municate de at(i$atul militar
al reprezentantei, Skorniakov,;
care Ie gasea total plauzibile.
Molotov a scris urmatoarea
rezolutie:
"Tovara$ului Stalin, spre
informare 24.XII.40. V. Molo-'
tov" .
Prin transmiterea acestor'
documente Dekanozov $i-a
atras nemultumirea profunda
fostului sau $ef, L,P. Beria.
In rapoarte catre Stalin
acesta I-a incondeiat tot tim-
pul pe Dekanozov.
ConteJe Schulenburg a pri-
mit comunicatul de razboi ca
pe 0 tragedie personala. in:..'
, tors. in Germania, a devenit
unul dintre comploti$tii' din
20 iulie 1944 1 $i, la 10 noiem
brie acel(i$ i an, a fost execu.
tat. -
'\.
in r6man te de:
Florentina. DOLGHIN
..
1 Magazin istoric. nr, 12/1976.
,
. ,
... . :-, ,«' ' 'i ,,' . -:;:. ,'1 .
. . ' , ' ,;.1;" "! , .
c.p. I' . .£ " ..' t -
-.. .... '7 . ....-J '_ '" .....
. ...-, .'''.1 - . ... . ".
. ..'.. k ' E'";,, 'Y , '':i
, ...' : , ' '": " ,
>, .. co, ,"
.. .J..' , ' ..... ,"' .
, . JOY r.... _: ,....; t- ,
;. -¥.' fJ....'T. - ' a..;'f'
, .:. ' - . ' ,." "
.. .. '-
.- - . . .
: GRUTtR
_ FINLAND
. '\!i ,..I... ........._-1
. " ?
.; .
: : t ' Baltic Se! tf}
' (" , 0- : :, ;
',' ;\. -...;. ' "
:', ." '- '\,... '-
. - R'{'" ... ' .-
:;. -.: ,- ...} :-.
. WaIY ".. ' o.,
M=. . i<') * \'
. ',' ..'...... '"s. ,yo · A.-:
'} 'l '
<s;,.....': , ({-5'
" ,.. "i#
' , " "
.
, '
i
\ ,
- . . . .
':, 8Jack '
, . ".. ' .'
, -'.".. ;
\ ..-
.' ..
. .
A GERMAN PLAN FOR THE PARTITION
OF THE SOVIET UNION 1941
In the montt1S betore,the GermAn invasion of Russia. the Nazi
leaders di soissed many plans for the future of
conquered1erritories.'The vision of Geff-.,any being able to
obtain almost limitless grain from the Uk'raine. od from the
Caven IS . raw materials from the Urals and coal and
cotton from Turt<estan stimulated Hall terrilorial
speCulation. This map Shows one such plan, drawn up IPJ
the Nazi ideologis t -Alfred RosenbeIg
i
.
I f
l
i-{
URAL c,, ,"'-,_L
K&un J ' ---
OeINbiMk
ilia- ( ii
',./
.
.
')- -
llJ
1(1""
\ ' ,.-'
t ': ,.,
, , , I
': .......
.. .,
500
I
,
KMagMda .
_.TU:UTAN f{
-r" s..
,.,t .' AJmI Ala.
. I,
T....Mt .
Em Germanyin1941
. Territory which under Rosenbeftis
pa.n would e:ither be amexed to
Germany 01 Controlled directly
from Berlin
I:J Propos ed independent slates to
be under c German control.
and int ended to form a
cipk)matic. economic and
1riIi -wall Musco¥y-
Proportd R.l$lian national
territory. cIIpriwd 01 K<:es$ to
the BattIC or Ba.ckSea
Jed Gennan Unlnisltatiye
en... lor' ,the whole usfem
region
-...
()
INDIA
lata continutul explicatii/or americane la aceast harta, Sus dreapta' ,.Un plan german pentru impar1irea Uniunii Sovie-
lice, din 1941
in luni/e dinaintes invaziei germane in Rusia. liderii nazi$ti au discutat numeroase planuri privind viitorul teritorii!or ce
urmau sa Ie cucereasca. Ideea ca Germanis aves sa poata obi ine griu in cantitat i practic ne/imitste din Ucrsina. petrol
din Caucaz. materii prime din Ursli, car.bune i bumbac din Turkestan a stimulat speculatiile teriloris/e ale nazi$tilor.
Harta de mai sus ;nfat eazs un asemenea plan, trasat de ideo/ogul nazist Alfred Rosenberg I.
Jos. in dreptul sigle/or. indicind impartirea teritoriilor tsri/or din rasiJritul Europei: ..Germania in 1941: Teritoriul care.
potrivit planului lui Rosenberg. urma sa fie anexat Germaniei sau controlat direct de la Berlin: State propuse sa riJmina
mdependente. sub controlul strins al Germaniei, i care urmau sa alcatuiasca un «Zid in jurul Moscovei». diplomatic.
. economic i mi/itar; Viitorul teritoriu national rUSt lipsit de -scces la Baltica sau Marea Neagra; ViitortJl centru administra-
tiv german pentru intreaga regiuf'e estica U ..
.
Documente necunoscute
5
R
BI
iN . PL
NURILE
.
,
LUI
R
SENBERG
Protocolul ad ional secret
al Pactului Ribbentrop-Molo-
tOY din 23 august 1939 preve-
dea la punctul 3 urmatoarele:
.,In ceea ce priv te sud-estul
Europei, partea sovietica su-
bliniaza interesul U.R.S.S.
pentru Basarabia. Partea ger-
mana i$ i decla ra dezi nteresu I
politic total fata de aceste re-
giuni U (Magazin is tor ie, nr.
12/1989).
o afirmatie care apare cu-
noscatorilor relatiilor interna-
t ionale foarte stranie. Chiar
daca a fost redactata de par-
tea sovietica iar germanii
doar au acceptat-o, ea nu
....
.
pqate fi deait derutanta.
In realitate, Germania a
manifestat totdeauna un inte-
res constant i activ fat a de
Basarabia, mai ales fata de
Basarabia de sud de fapt
fata de in'tregul litoral nordic
al Marii Negre, fie $ i numai
daca ne gindim la coloniile
31
nistriei funct ionau deschis
birouri de recrutare ale UPA,
organizatie nationalista ucrai-
neana "care actiona fati sub
lozinca "Od Dunaia do Pri- I
peti, samostiina Ucrain.a" (de
la Dunare la Pripet, Ucraina,
independenta). Ori auto rita-
tile roman ti n-ar fi admis
niciodata ca pe teritoriul sau
national sa activeze 0 organi-
zatie politico-militara straina
care sa declare fat intentiile
sale de a smulge 0 parte din'
pamintul romanesc (ce alt-
ceva poate sa insemne 0,
Ucraina la Dunare decit in-:
corporarea Basarabiei de sud
in Ucraina?).
N i se pare clara sugestia
ca a dupa cum Tratatul de
neagresiune germano-sovie-
tic din 23 august 1939 a fost
probabil considerat de am-
bele parti drept 0 ..cacialma ll
istorica reciproca, tot astfel
semnarea de catre Germania
a Protocolului aditional se-
cret nu fusese decit 0 abila
manevra diplomatica sub
care se ascundeau planuri
privitoare la 0 noua impartire
teritoriala a Eu ropei de est, -
conforma exclusiv intereselor
strategice naziste in aceasta
parte a continentului.'.
Ceea ce ocheaza studiind
aceasta harta (publicata i de
Izvestia, din 4 mai 1990) este
faptul, ca, in 1941, cind
Romania era deja angrenata
in politica germana din Rasa-
rit, Reichul nazist uitase de
"deziriteresul politic total II
fata' de Basarabia, deoarece
din harta lui Rosenberg se
vede clar ca acest teritoriu
urma sa fie TUpt din trupu -
Romaniei i, impreuna cu
Bucovina de nord, Transnis-
tria, Crimeea i Polonia
orientala (actualmente
Ucraina apuseana . i Bieloru-
.. sia apuseana). trebuia sa
constituie o. entitate statala
separata controlata direct de
Germania. 0 confirmare con-
creta a acestor intent ii este i
faptul ca. dupa ce armata ro-
mana a trecut Prutul la 22 iu-
nie 1941 i pina in 1944. Ba-
sarabia. Bucovina de nord i
Transnistria. d i oficial erau
considerate ca facind parte
din statui roman, au fost or-
ganizate sub forma de guver-
naminte (asemanatoare. cel
put in ca denumire. u guver-
namintul Va oviei). In aceste
guvernaminte, subordonate
oficial Bucur tiului. autorita-
tea guvernului roman era re-
lativa. 0 doved te faptul ca
in guvernamintele Basarabiei,
Bucovinei de nord i Trans-
germane rasfirate pe tot lito-
ralul pontic. incepind cu nor-
dul Dunarii i pina in Cri-
meea. Sudul' Basarabiei, i
anume judetul Cetatea Alba,
a inceput sa fie coloni2,at de
catre germani inca din anul
1814, la numai doi ani dupa
incprporarea Basarabiei in
I mperiul rus. Atunci au sosit
primele 1 443 familH germane
in judetul respectiv. Coloni-
zarea a continuat in anii
1816, 1817, 1833. 1834 I 1836,
1842. pentru ca in jurul anu-
lui 1900 statisticile sa indice
in sudul Basarabiei 0
populatie germana de circa
50 000 suflete. Coloniile i
fermele germane erau puter-
nice din punct de vedere
econ 0 m i c. b u c u ri n d u-se,
pina in preajma celui de-al
doilea razboi mondial, de
substant iale credite venite
din Germania.
De curind, printre copiile
americane ale documentelor
celui de-al III-lea Reich, tra- .
duse in limba engleza i
aflate la Biblioteca Congre-
sului din Washington. s-a ga-
sit 0 harta anexa la planul
elaborat de Alfred Rosen-
berg, unul din, principalii ide-
ologi ai Germaniei naziste,
. cu privire la impartirea terito-
riala a Europei de est dupa
invazia asupra U.R.S.S.
"
Pavel MOCANU
-'
-
-
-
-
c-
.
GX!) Marturii ale artei i C . ilizatiei din tarile sud-estului european, intre care s-au dez- '
voltat stn nse legaturi culturale. 1 Pandantiv din aur i argint. batut cu pietre preti ase, din
insula Patmos (sec. XVIII), proba il de factura venetiana, aflat in prezent la Muzeul Beraki,
din Atena. @) Ferecatura de carte din anul,1755 cu placute batute in filigran i incrustatii din
pietre retioase. aflata in coleqiile Muzeului bizantin din Istanbul (Daco-Romanla antlqua, p. 8)
. Veche piesa de cult cr tina: giulgiul Sf. Lazar (detaliu, reprezentind un cavaler),
brodene de la inceputul sec. XI executata. probabil, in atelierele arabe din Almeria (Spanja) i -
pastrata 'in catedrala din Autun (Franta) (Istorla creftlnlsmulul prlmar, p. 90)
@ in sec. XIII. triburile mongo Ie, sub conducerea lui Genghis han. au pus bazele unui
vast imperiu, din China pina in Europa rasariteana. Miniatura persana din cronica lui RB$id.
ad-Din, infat indu-I pe Genghis han primind oaspeti (Istorla secreta 8 mongoillor, p.93)
...
I magini din secolul trecut din Sibiu. or care va implini 800 ani de la prima sa atestare '
istorica: '
(j) Poarta Elisabeta (sus. vechea sterna a or ului) '
\2) . poarta , Sag (sus, stinga). pasaj linga zidul Cetatii (s s. dreapta) i poarta Burger (jos) '.
Turnul pielarilor (sus) i strada Cetatii in doua perspective '
@ Vedere din or . de Heinrich Trenk: imaginile din pla ele G> (2) (3) sint realizate de
Johann Esooel (Monumente slblene-vlctlme ale dletaturll, p. 18).
32
. :::!-
-
-
-
-
---
..
.- .
"
.
- .
--
--
--- ... - :-
- .-
...:.. -
.-
-
.
-
---
--
-
----
.---.-.
-'
--
,.,..
.!o
..
"
..
."
-.
---
,
..
"<I-
"
.'
'.
.
.
*
.
...
, . :a
-- '
.
"
..
"
,
. .
..:
'"
,
,
\
,r't
. .
..
,
,
I "" ' /
.;'
T
"
I'
,"
.' ,
...
"
,.
, ,
.
.. .
,..
\,
i'
f
.
..
-
.
..,
,
..
.
,
1
.
"
._
.. - -- ...A
-r -
. =- -
.,-;:. - ........-
--. -
-
---=-..:.
J
.
r:::=
---.
:.:; - ,
--. . '
.
-
, -
......-- .
-. . - ...-
-,
-
,.. - ":S"\ :
, ... ---...
.
.
.. w.. \,
...
.
.
.
. ....
"
..
, r
Po
"
"t
.
.....
.
,\
,
....
\r,.
..
.
...
.... \ '. i, ·
'f
'.
..
'"
.. .,'
- - ... ..
, ',.
\ I
.
. ,
1 .
, - ,
"
"
...
,
..
, .
.,
I .
'"
'I. -\
, ,.
....
.
"
j
\
,
)0
-.
'"
.
9'
"
..
.
, ..
I' .
..
..
.1 f
'. '
" ..
t . . f
. .
, ,
- ...
" '\ -;
. , . .
t , . ,
. .
"\, a
"
..
..
10
.
....
,
I..
,
.
L
...
.
,
....
,",
t.
, .,
\,
-,
t
'"
.
"
..
..
.
f'
"I
..
.
"
\ '
. ..
M ,
..
, -.
"
..
..
..
..
..
, -
..
.
...
...
_ 1 .
..
,
, .
«
f
.
-oe-:
\
,'to
\ '
.. ..
\
\ ", ,
" .
,
I
."
.
-I
.
, .. "
ir
..
.. to & , . t
-
t . .
, ..
:'t-
.
.. ' .
:. ,
.. .
,
" "
,
" r I.U pil' t If
.' ...
, ,
, t l . " 11,1,1 1 1 ,
:
, . r
'., .
.
l .
, ,
a. ,;
..
1
.."
t
,
.
..., "
'It
.
',..
,.,
..
..
"
...
.
.\
'..,.
,
:..
"
'"
_--t
.,
"
"
'J'
-.
"'- 0"
A
..
,
', '
.. .
..
-. ,'"
...
",
....
.
..
, ,
"
.
,
"
.
:....
.'
, .
II- :. "..
,
.
t '
"'-
.
1
-.
"
.
> .
"\
\.
"
, .
....
",
.
.
....
"
,
'.
,; ,
'-
"
. ,
':
.r
"
"c-
..,
=-
\ l:
, -
"
, ..
. " '"
" ' '1 .;..
, , i' ,
,'"
, . \....
,i-..
,
,
:
...
'..
.
\' :
'...
,
..
.
.
.
\.
.
.
\,
,
"
;, ,
"
.'
.v..
,.
.",
...
-, ,
. '
,
'}
'..
6. ......'
. >
".".... ..
...
'. .
,
" ,
.'
\'. .
- ..
'.
'. ,
, .
':
.
...
. .'
,
,
c
t
" .
I
to.
..- .
,
'. It
-
-,,
.
,
.'
,.
'. ..,
"
"
..
{ "
....
.,.
--
" ..,.
, ..
""
,.
...
t
..
...
..
....
'.,
,
,.
.
"
I
L
I
.
I
.
"
.
.
.
.
-..
I
Se implin te in acest an, la 22 Iu.nie, 0 jumitate de veac de la Intrarea Romanlel i.n al dollea
razbol mondlal. Acest fapt readuce in memoria generatillor prezente eve..imente ce alta data
nu puteau Ii evocate din motive asupra carora nu mai este cazul sa Inslstim. Motive ce au Im-
pus insa, decenli la rind, Istorlografiel romane (cu exceptla unor studil ,llucrirl aparute in tari
in ultlmll ani, dar suferlnd prin tezism exceslv ,I grave eludirl, sau a lucrarllor unor Istorlcl ,I
publlc tl romani edltate in "emlgratle, ,I ele serlos umbrlte de sublectivlsm sau de Insuflclenta
documentarii) 0 neglijare sau tratare Incompleta a implicarll Romanlel in cel de-al dollea riz-
bol mondial. Aceasta sltua1le generala nu a ocollt revista noastra. Tocmai din acest motiv, pini
ee speclal tn vor fl in masura sa cerceteze ansamblul arhlvelor de razbol ,I pe aceasta baza sa
elaboreze studille monografice ,I lucrarile de sinteza atit de necesare ,i de mult ' teptate de
publicul -pasioJ1at de Istorle, Magazin istoric propune cititorilor sai 0 prima evaluare a campa-
niel romane pe frontul de risarlt, sub forma unel cronologil. (De altfel, 0 rememorare a mul-
tora dlntre evenimentele acestel perioade am tn iat-o inca din nr. 4/1990, ...prin publlcarea se-
rialulul lunie 1941-august 1944. Ministrul Elvetiei la Bucur ti transmite...). In actualul stadiu al
, eercetarll, cu posiblle omislunl ,I erorl de documentare, speram ca ea va constitul 0 Invlta1le
, adresati speclal tilor pentru urgentarea preocuparilor In acest domenlu. a cum este con-
ceputa, cronologla urmar te sa intregeasca in mlntea citltorllor nOftri Imaginea globala a par-
tielparli Romanlel la cea de a doua conflagratle mondlala, cu cele doua componente Insepara-
bile pe care aceasta particlpare le-a avut campania din vest (tratata amplu ,I repetat in Maga-
zin istoric. nr. 11,,12/1969, 5/1970, 1-6/1980, 1-4/1985, 5/1990) ,I campania din est.
Cronologia propriu-zisa este precedati de citeva repere politico-militare ale desfa,urarli raz-
bolulul in. Europa in perioada 1 septembrle 1939-22 lunie 1941, tocmai pentru ca. cltitorul sa
poata intelege mal bine in ce context s-a produs Intrarea Romaniel in rizboi ,I ce mot1vatll au
stat la baza unel hotarirl alit de grave. .
A,adar, .Iati prellmlnarille campanlel din
est.
1 septembrie 1939: trupele eelul de-al trei-
lea Reich Invadeazi Polonla. 3 septembrie:
Franta ,I Marea Brltanle deelari rizbol Ger-
maniel. 4 septembrie: Romania adopti neu-
Iralilatea fati de fortele beligerante. 5 sep-
tembrie Cs ky Istv n, mlnlstrul de externe
ungar, deelari reprezentantulul S. U.A. la
Budapesta ci "Ungarla nu va face nlel 0
dedaratle '; de . neutralltate pentru ci nu-,I
poale permlte si jlgneasci Germanla"; el
preeizeazi ci daci relatille Romanlel cu ve-
einli sil "devln incordate, Ungarla este obll-
. gala sa actloneze pentru a forta revlzuirea in
Transilvania". 6 septembrie: Consiliul de'
Coroana aprobi neulralltatea Rominlel. 14
septembrie: guvernul sovietie inainteazi gu-
vernulul flnlandez 0 IIsli cu' pretentille sale
lerlloriale (modlficirl de frontieri in favoa-
rea U.R.S.S., inchlrlerea penlnsulel Hanko,
cedarea Insulelor Aaland); atit la Londra cit
,I la Berlin, Instal area sovletlcllor in aceste
Insule eate prlvlti ca un pas spre penetrarea
in Scandinavia. 17 septembrie: Inaltul co-
mandament sovletlc ordons trupelor ,,si
treaea frontiera ,I si la sub apirare viata ,I
.
....
-
averea populatlel din Ucralna de vest ,I Ble-
lorusla de vest". 21 septembrie: premlerul
roman Armand' Cillnescu, adversar ferm 81
nazlsmulul, este asaslnat de 0 echlpi de le-
glonari care indepllneau ordlnele Berllnulul.
27/28 septembrie: este semnat Iratatul de
prletenie ,I frontleri germano-sovletlc; cea
de-a patra impirtlre a Polonlel este inchela-
ti. 28 septembrie: este semnat un pact de
aslsten,s mutuali sovleto-estonlan, in urma
carula trupele sovietlce se Instaleazi pe lerl-
torlul acestel republlcl baltlce; act1unl Iden-
lice se produc in Letonla (5 octombrle) ,I
Utuania (10 octombrle). 7 octombrie:-Berli-
nul comunlci guvcrnulul ungar ci poate
conta pe sprlJlnul germa" in reallzarea pre-
tentillor sale revlzlonlste; intr-o telegrami
trlmlsa Mlnilieruiul de externe din Buda-
pesta se arati: "Daci [Romania] va piatra
neutralltatea, nu va II lupusi nlcl unul alac
rus, nlcl germane Daci insi Rominla ar
, alege 0 cale impotrlva neutralititll ,I Rusla
ar ocupa Basarabla, Relchul near, Intervenl,
neavind frontleri comuns; el [Relchul] sear
lisa in seama Ungarlel ,I Bulgarlel, lisin-
du-Ie pe acestea si partlclpe la IIchldarea
Romanlel". 30 noiembrie: in urma refuzulul
33
...
,
-
, , r. . .
. .;" ',..,.
" '
"':' ":)o ,.: \. '*,::x" , ,.' ':",>-.,:: . ',:, >:\" , ,;"
..
, x
.. . -.'..........
.. .... -:
,:
, )
" ,/,'
" , ,
,
.. ,.',"" " t: .'
, :"...
. '
"
'"
,
,0
..
¥....,; .
1" -: . _.l-:
. -' ".
"
"
',':: "'" , '
":" . ' ' . .' ' .'., : '\ '.:,
. -', :..: ' .... w'-:
, , ..,
, 'i»,
.): ."q.
. . ;.,
.- . . .. . ;.
"
,.,
- ....." ....
:': ': :
. " . .,
. :. - :x.- ;.;;
.. .....
.: A..: ::. .
..,.....:..
..,)
: ' '..
. -.:'. '''' ::: -"
, ,'.
';.;',
"
.;,
,Y,
-, ".
, °
:' ':, , . ,,"::
:,
A
./'00- .i'
........ -
... .
.w" $"". .- -.: -:.:;> "_: OW,: '. .
". ....
, "
...: .J>.
:. -'.:-,':: -
.:",: ;:"
... _,w o .:_
:-'i :. ,
- .. ..
.: ' ,;' ",,' '.
:--:' "':' : ,:: " ': :
,: ,,",
. ... .... '5e: .
y l " '
-....... -. >:...: .
' f: . . ... \.
. . .. .:: a:,:: <t::
. ..... ."
,
,.
'O O, .-
. ....;,. .....
'{
. . ". .
-.' ..:)., ow.
..
:':: .::: ", .-
. .w"
. ,
'.
"
" '
.- ."" .:.. .....
":,.... ';"" ",'.,", "-
". '" ." .
.:: . ..". d.:
---'. , ".
.........
. .:. , . , .""10..... . ".
- . . .....::.:..
:::::'. "" ',:4 "
' 'v .
'. -
.
, ".. . ,:-:"'
"f":,:,
- 0" ."-.:".:--
.0;; :;:\
. I
... :- . .
., . '.
'! ' , '
-
.. ''¥-- ':"
,...'. ;),".. . "'.;'.C:> .. :"'74. \
, oV't'*' ','. " .". . " ....
;:.' , : , . . .:t. , , ,t, ..:, f! , . , ; , t, :., : _ " .. ' : , ; : , , .;: , ,, :. , . , ' , .: . , ,': ' " "' :';:{ :
",' , ,'., -Y-':, ,'::':*'- . ", *"",,, ,:. 1t :::,:: . ::.
, 'f/,; if- , ..*';;); .. <' u:' .'.
'..... .--. . " ' " :,: .., --' , "< 0"# ' "y,(." '.' ,
.. . .
..-.
..... ..
. -. .
'''; .', t :::t : : ,., " -.;", ',' " ..
" ' ' ,,' {;:: ":;/ ::" t : :
:,,>,:/g\, ' ' ..",
': n on: ,:'0 !! '. ,wt : .-i :, : , ' , ' , : . " . ' : , : , /. ,. ' :: "
' » ;o "'" l: ({ : . .
......::-.. ..$< "' :::: ::::.. -':,'-
, ': t :r"':>' V:: :,." -;..:..., '
.;.--".
:..;; .
. ... .
.
.:: .;.., ":'
. :>-
. . ...
''''''-
,,". ,.,.".
"
..
- . . . ,
;,.
, -t.,:_ ,
-- ..........
, ..
. - - -". . , >:.'!t _ . : . _. . -
.. . - . .. . . "'" .
. . :.
::',:/:' , " '
.' .:-..:;-. . .... '
..
-:-
-: .
..: . ::: t ::.':)t . : :f: tir :: ,::
, '.
. .
....
.. --
,
, :-:> 1 " :",
. --:- .
.. . ..
:= .. .'?-.
" jL' ..
_:
..;
: " , ,, .,
.. .. -. ,
. ."'. ..:... '.::.. . ..'
, '
' ':' ',,' if. ".', .'.':
...",.. . , -... .:i
.:)It-':-. ".,_'
';';
..: .
--:;:'-.. ..:-. ". ""=
: , ", .,. ':,: ':..;',: ' ::
-::';...w"
"
. - '"
,"
... ., .
, ..
': : i .
, " ::'.. , ,... ... : :,
.", . _:..." .. ;/ -..'''''f1:-
., "' ,,"' ': "', ,:jyitr-
.'" : . -
. -. '.
. -,:" . ... , -
; j ,: ; :: > . 0 ,
..' ' '
::: '", ,) .;; . :', °
"" ';@. 't
; ' j', ", .< : '
;;. "::: I
. ".. ,r..
- '-
- ." - "
:.0.'..;,';:'.' ,> '-: ,
.
guvernulul flnlandez de a lallsface cererlle
Moscovel, trupele sovletlce Invadeaza Fln-
landa (aminunte delpre cauzele, desfi,urs-
rea ,I Impllca11ne acestul conflict, in Maga-
zin istoric. nr. 12/1990). 29 martie 1940: co-
mlsarul poporulul pentru afacerlle externe,
V.M. Molotov deelari in fa1a Sovletulul Su-
prem al U.R.S.S: "Nol nu avem un tratat de
neagreslune cu Rominla. Aceasta Ie dato-
re,te unel probleme in IItlglu nerezolvate, e,
problema Basarablel ce a fost ocupati de
Romania, [ocupa1le] pe care Unlunea Sovle- ·
IIci n-a reeunoscut-o nlclodati, dar nlcl n-a
PUI vreodati problema pentru a lua Basara-
bla cu fo",a militari". 9 aprilie: Germanla
ataci Danemarca ,I Norvegla; in patru ore
intreg terltorlul dane este ocupat. 15 apri-
lie: forCe anglo franceze debarci in Norve-
gla, dar n&.t'. ot impledlca ocuparea 1irll de
cilre germanl (trupele franco-engleze fUnd °
evacuate In 3-10 lunle). 10 mai: armata ger--
mani Invadeazi Olanda, Belgla ,I Luxem-
burg; trupe engleze ocupi Illanda. 15 mai:
armata olandezi capltuleazi. 25 mai: germa-
nil ocupi ora,ul Cal!'ll. 28 mai: armata bel-
glani capltuleazi.. In condl1111e infringerll'
prevlzlblle a Alla1110r pe frontul occidental, '
premlerul roman Gh. Tilirelcu com un lei
mlnlltrulul german la Bucure,tl ci, "In Inte-
relul dezvollirll rela11110r dlntre cele doui
1irl, cit ,I in Interelul lor comu n de a apira '
'pacea In lud-estul Europel prln aslgurarea
in aceasti reglune a unel colaborirl laba-
rloale ,I fructuoale, Romania Ie ere de in-
drepti1 1t i ca odati cu reaflrmarea dorln1el
lale de pace, in cadrul Independen1 el ,I unl-
ti1 11 el na110nale, Ii lemnaleze guvernulul
Relchulul tulburarea pe care ar putea 1-0
provoace In aceasti reglune milurlle mlll-
tare care au fOil luate la frontlerele el". 2 iu- ,
nie: guvernul german, rilpunzlnd notel
romine din 28 mal, arati ci este dispul Ii
Itringi rela1111e cu guvernul romin numal in
misura In care acelta va lua In conllderare
cererlle revlzlonllte ale veclnllor IiI.
22 iunie: armlltl11ul de la Complegne; Fran1 a '
rim ine, formal, un Itat luveran, dar terlto-
rlul liu elte impir11t In zona de nord ocu-
pati (circa 2/3 din luprafa1 a 1 arll ) ,I a,a-zll.
zoni IIberi, lub autorltatea guvernulul .pe-
taln, de la Vichy. 26 iunie: prima noti ultl-
mallvi a guvernulul lovletlc, prln care
Rominla este lomata Ii cedeze Balarabla
,I Bucovlna (pretentle redusa ulterior la nor-
dul aceltel provlncll). 27 iunie: prln declara- '
1 1a fkuti de Manfred yon Killinger regelul
Carol II, Berllnul Ifitule,te guvernul romin
si 'cedeze' preten11110r lovletlce (par1 lal
stipulate in protocolul lecret al pactulul de
neagrellune lovleto-german din 23 augult
I
Populatia unei loeal,tati d,n Basarabla prime te eu
bucu"e pe osta$II romani
P"marul orB$ulu, Tiraspol intTmplna pe rege/e M,ha, I
Subunltate de artilerie antiaeriana romaneasea apara un
pod peste NistrCJ
....
1939): "Coiosul rus vi va slrlvl. in conse-
cln1a, ve11 plerde nu numal Basarabla ,I Bu-
covin.. cl, in mod Ilgur, ceva mal mull". 28
iunie: rispunlul guvernulul romin la eel de-
81 dollea ultimatum prlmlt in noaplea de
27-28 lunle: "Guvernul rom in. penlru a evlta
gravele urmarl pe care le-ar avea recurgerea
la forli ',1 deschlderea olllillitilor in ac asla
parte a EuropeJ, Ie ved, 11111 la prlmeasci
condillunile de evacuare Ipeclflcale in ral-
punlul lovlellc" (vezl pe larg derularea eve-
nlmenlelor legale de cele doua nole ultlma-
tlve in Magazin istoric, nr. 6/1990). 15 iulie:
scrlloare ,extrem de dur, a lul Hitler catre
Carol II (Magazin istoric, nr. 9/1990) Ipre a-I
determlna Ii acceple dllcularea prelen lIor
revlzlonllte ale Ungarlel ,I Bulgarlel fa1a de
Rominla. 16-24 august: la Turnu Severin Ie
desfa,oari tratallve romino-ungare, fari a
8e ajunge inli la vreun rezullat. 25 august:
V.M. Molotov declari ambasadorulul Unga-
riel ci U. R. S. S "conllderi inlemelate pre-
tentille ungare [fata de Rominla] ,I in
cursul evenlmenlelor atltudlnea la va fl fa-
vorabUa Ungarlel". 26 august: Ungarla i,1
concentreaza armata la granlta de est. 27
august: mlnlltrul de externe romin eile "In-
vltat" de reprezentan1l1 Axel la Vlena, pentru
a partlclpa la a reunlune cvadriparilli ger-
mano-Ilalo-ungaro-romini. La capilul eI. in
30. august, Germanla ,I ItaUa Impun
Romanlel eed rea parjll de nord a Transllva-
nlel, care esle anexata de Ungarla horthYlli
(aminunte in Magazin istoric, nr.
8-10/1985). 6 septembrie: regele Carol II ab-
dlca In favoarea flulul liu Mihal; generalul
t Ion Antonelcu esle inveslll cu puterl de-
pllne in conducerea Iialuiul (delalll In Ma-
gazin istoric, nr. 9/1990). 7 seDtembrie: Ira-
..
,
1941
22 iunie: fara declaratie de
razboi i incalcind Pactul de
neagresiune din 23 august
1939 $i Tratatu I de prieten ie
$i frontiera din 27-28 septem-
brie acela$i an, Germania in-
cepe razboiul contra U.R.S.S.
Alaturi de trupele germane
sint angajate in operatii $i
forte militare ale altor state.
La orele 4, trupe romane trec
PrutuJ. Efectivul fortelor ro-
mane aflate in I zonele opera-
tive incadrate in Grupul de .
armate general Antonescu
sa ridica la 371 995 militari,
din care 325 685 in compu-
nerea Armatelor 3, 4 romane,
iar 46,310 la dispozitia Mare-
lui Cartier General; in zona
de interior a tarii se afla inca
314 253 militari". rom ani. Gru-
pul de armate general Anto-
..
nescu are In compunerea sa
$i Armata 11 germana, co-
..
tat de frontleri romino-bulgar in urma ca-
...rula Jude1ele Duroslor ,I Callacra linl incor-
poral Bulgarlel." 27 septembrie: Germanla,
Italla ,I Japonla lemneazi Padul Irlpartlt,
Itabllind Impar11rea Iferelor de Influenti in-
Ire cele Irel pulerl. 12 octom brie: in vlrtulea
"garan11110r" oferlle In 30 au gUll prlvlnd
nolle granite de dupi dlclatul de la Vlena,
prlmele elemenle ale trupelor Millunil mlll-
lare germane pilrund in Rominla. 20
noiembrie: A.A. Butler. lubsecretar de Ilat
la Foreign Office. declari In Camera Comu':"
nelor 'ci. In urma prezentel Irupelor ger-
mane In 'ari, guvernul romin ,,nu mal elte
In depllnul control al proprlel lale jarl ,I al
polillcil lale exlerne". Ungarla adera la Pac-
lul Irlpartlt. 23 no em brie: in cursul cil itorlel
lale la 8erlln, generalul Ion Anlonelcu lem-
neazi aderarea Rominlel la pactul trlpartll;
. cu acela,1 prllej, declara lul Hitler ci nu se
poate Impica cu lenlln } a de la Vlena ,I ci
reintreglrea tirll esle ob ectlvul primordial al
poliliell lale externe. 18 decembrie: Hitler
lemneazi Dlrecllva 21 (Planul ..Barbarosla"
- atacarea U.R.S.S.), In cadrul carula linl
Iralale milluni secundare for1elor armate
romine ,I flnlandeze. 21-23 ianuarie 1941:
Ion Anlonelcu, sprljlnll de armala, ,I avind
asenllmenlul lul Hitler. reprlmi rebellunea
leglonari (Magazin istoric,' nr. 1/1991). 6
aprilie: Hiller decide Invazla Greelel ,I lu-
gOllavlel; eu Irel zlle inalnle, I. Antoneleu
declarase feldmaref8lulul Walther van Brau-
ehltsch ci, daci Ungarla va trlmlte lrupe in
Banalul Sirbelc, el va declan,a Imedlal a
actlune mlillara impolrlva acellela. 12 iunie:
in cursul'lntrevederJl pe care a are eu Hitler,
. Antoneleu elle Informat delpre' proleclalul
alac Impolrlva Unlunll Sovletlce.
"
mandata de general-colonel
Egon yon Schobert.-
Ordinul nr. 28, din 22 iunie,
al generalului de armata Ion
Antonescu . precizeaza misiu-
nea fortelor germano-romane
aflate sub comanda sa:-' "I.
Ofensiva armatelor germane
pe frontul' oriental a inceput
in dimineata de 22 iunie. II.
.Armatele. aliate germano-ro-
'mane din Romania au deo...
camdata misiunea de a con-
stitui pivotul manevrei strate-
gice $i, a fixa maximum de
forte inamice. III. In cazul
cind fortele inamice de pe
frontul roman ar incepe, re-
tragerea. armatele germ a-
no-romane Ie vor urmari cu
vigoare in scopul de a dezor-
ganiza manevra de retragere
a inamicului $i a nimici cit
mai multe forte inamice,
inail\te ca ele sa treaca la est
de Nistru: a impiedica insta-
..
.
.
larea inamicului pe Nistru $i
a trece acest riu odata cu
, inamicul. La nord de linia Tu-
tora, Isacova, Mihalewka,
Okca vor opera fortele ger-
mano-romane "aflate astazi
sub ordinele Armatei 11 ger-
mane, iar la sud de aceasta
linie va opera Armata.,4 ro-
mana $i Corpul 54 german".
Primul comunicat al Cartie-
rului general al Com and a-
mentului frontului germa-
no-roman consemneaza: ,,1.
Lupta contra forteror sovie-
tice a inceput din muntii Bu-
covinei pins la \ Mare in zorii
zilei de 22 iunie 1941. 2. Co-
municarile urmatoare vor fi
date in masura indicata de
necesitatea pastrarii secretu-
lui operatiunilor".
23 iunie: fortele soviet ice
trec in defensiva. executind
doar unele mici incursiuni $i
trageri de artilerie asupra
,
35
...
.....
--'
unor a$ezari de pe' malul sa accepte eventuala "do-
drept al Prutului, cu intensi- rinta" a feldmare alului Gerd .
tate mai mare la Galati, Oan- '. von Rundstedt privind "anga-
cea $i Falciu. Aviatia bombar- jarea Armatei 11 germane" la
deaza unele ora e romane ti. flancul sudic al Grupului de
La Moscova, V.M. -Molotov armate "Sud", ceea ce in-
declara ambasadorului ungar seamna scoaterea Armatei 11
Kristoffy Jozsef ca Uniunea, germane de 'sub comanda
Sovietica "nu are nici un fel' generalului I. Antonescu.
de obiectiuni fata de realiza- Totodata, Hitler precizeaza
rea pretentiilor Ungariei in ca "pentru restringerea posi-
detrimentul Romaniei; in bilitatilor de retragere a ina-
aceasta privinta nu va avea micului, se pune, poate chiar
nici in viitor". de la 2 iulie, problema unui
. 26 iunie: in edin,a Came-' atac peste Prut, din, spatiul
rei de munca din Capitala, de la est de Boto ani, cu di-
reprezentant i ai muncitorilor rectia sp,e nord-est....' pentru
din intreprinderile Wolf, Le- reu ita acestui atac, Hitler
maitre, Malaxa, Vulcan, Fi- cere lui Antonescu sa puna
chet, SET, STB, UCB, Uzina ,.sub ordinele armatei gene-
de gaz i electricitate. Uzi- ralului Ritter von Schobert
nele metalurgice,' Voina, diviziile romane prevazute in
ACTA, lOR Pirvan t altele acest scop", iar cu celelalte
of era 0 parte din salariu pen- forte romane sa execute ,,0
tru ajutorarea familiilor mun- ofensiva care sa aiba drept
citorilor mobilizati i pentru scop sigurant a spre sud-est a
inzestrarea armatei. flancului, ca i protectia
Trei avioane sovietice exe- Romaniei de sud, inclusiv te-
cuta primul raid asupra ritoriul petrolifer... Acestej
Bucure$tilor. fara a provoca ofensive - protectie a 11 an-
pagube insemnate; doua din- cului de sud a atacului Arma-
tre ele sint daborite de aviatia tei 11 - ii va reveni in desfa-
de vinat.oare romaneasca. urarea ei recapatarea Basa-
Doua distrugatoare sovietice rabiei. incepind de .I a aripa sa
executa un bombardament stinga". .
asupra Constantei, una din 30 iunie: organele de infor-
cele doua nave fiind scufun- matii intocmesc primele sin-
data (vezi articolul' din acest ...... teze cu privire la starea de
numar, in care este relatat spirit a militarilor romani, - do-
evenimentul). cumente din care citam: "Cu
27 iunie: ziarul Timpul pu- prilejul declararii razboiului
blica comunicatul Ministeru- impotriva U, R.S.S toti osta ii
lui apararii nationale cu pri- au aratat un mare entuziasm
vire la numeroasele cereri ve- i dorinta de razbunare. Ac-
nite din partea unor ofiteri i tiunile 'intreprinse pina in
subofiteri activi, de rezerva i prezent au redovedit calitatea
chiar in retragere prin care esentiala a osta ului roman,
ace$tia solicita sa fie inca, care din instinct este supe-
drati in unitatile operative. rior in ofensiva decit in de-
Armata fiind complet inca- fensiva" (Armata 4); "in rin-'
drata, ministrul roaga ,.sa nu durile ofiterilor i subofiteri-
se mai faca astfel de cereri i lor se' observa 0 stare de in-
aduce la cuno tinta general a grijorare i nemultumire din
ca fiecare trebuie sa- i faea cauza r scumpirii excesive a
datoria in sfera sa d activi- vietii, precum i din cauza
tate, acolo unde se gase$te, lipsei de pe piata a parte din
contribuind astfel mai bine i alimentele de prima necesi-
u$urind efortul celor de pe tate. La acestea se mai
front". adauga $i retinerea din solda
29 iunie: in contextul gene- a ajutorului acordat ofiterilor
ral al ofensivei Grupului ger- i subofiterilor refugiati din
man de, armate "Sud" in Basarabia 1C (Corpul 3 ar-
Ucraina, Hitler il infor(T1eaza mata); "Toate nemultumirile,
pe Antonescu despre noil!3 ingrijorarile i fram intarile de
intentii ale Wehrmachtulul, ordin material i ,moral sem-
invitindu-I, "in interesul unei ... nalate in rapoartele informa-
conduceri unice i energice", tive anterioare au disparut
..
,
.
36
, ,
...
.
din preocuparile tuturor of i-
terilor, subofiterilor i osta i-
lor odata cu declan area raz-
boiului sfint" (Corpul 5 ar-',
mata); "Plata ajutorului fami- '
liilor concentratilor se face
cu intirziere i produce ne-
multumire i da de banuit
asupra corectitudinii aparatu-
lui admiQistrativ" (Corpul 11
armata); "In general, starea de
spirit i morala a armatei aste
la inaltimea vremurilor pe
care Ie traie te astazi neamul
nostru intreg" (Corpul 5 teri-
to ial ).
In intervalul 22-30 iunie,
pierderile inregistrate de ma-
rile unitati din compunerea
.'Armatelor 3 i 4 se ridica la
442 morti, 659. raniti i 374
disparuti. '
2 iulie: trupele romane de-
clan eaza ofensiva pe intre-
gul front Armata 3 ataca in
Bucovina cu Corpul de
munte j aripa stinga a Cor-
pului de cavalerie; Armata 4
executa atacuri demonstra-
tive $i realizeaza trei capete
de pod la CO$tuleni, la est de
Hu i $i Falciu. Divizia 35 in-
fanterie . trece Prutul la ora
- 15. 40, in pr zenta generalului
Antonescu.
4 iulie: in dupa-amraza zilei
unitati ale Armatei 4 trec Pru-
,tul $i in zonele Cotul Mo-
rii-Albita $i Falciu-Bogd a-
ne$ti.
5 iulie: primele unitati ro-
mane intra in Cernauti. "La
Cernauti -. consemneaza
Timpul - filfiie iar drapelul
tricolor al stapin!rii roma-
ne$ti. Vestea aceasta, raspin:..
dita ca .fulgerul, ieri dupa-a-
miaza, a. produs un entu-
ziasm de nedescris in Capi-
tala".
6 iulie: subliniind ca deviza
zilei este refacerea- hotarelor
tarii, luliu Maniu precizeaza,
intr-o scrisoare catre genera-
lul Ion Antonescu: ,.Astazi,
cind armata romana i$i, varsa
singele din abundenta, sin-
gele ei romanesc pentru in- '
tregirea patriei $i gloria ...a-
tiunii romane, nu pot sa intru
in polemica cu acela care
este chemat sa duca o$tirea
noastra la izbinda ll .
8 iulie: Armata 4 continua,
inaintarea cu trupele de la
aripa stinga $i .de la centru.
9 iulie: regele Mihai I, inso-
tit de efu I Casei Mi I itare i
adjutantul de serviciu, so-
se$te dimineata in gara Zori-
leni, de unde, impreuna cu
Ion Antonescu i su ita sa,
pleaca sa inspecteze frontul:
in zona Falciu, de la un post
de observare inaintat, urma-
re$te atacul trupelor romane
pe inaltimile de la est de'
Prut: a dou a zi trece in Basa-
rabia $i inspecteaza trupele
din zona Varzare$ti.
10 iulie: Divizia blindata ro-
mana elibereaza Soroca. De
-aici, marea unitate (singura
divizie blindata romaneasca
la acea data) este dirijata
spre Balti.
in Capitala sosesc primii
raniti; in spitalele ,..St. Vincent
de Paul" $i Filantropia sint vi-
'zitati de catre Mihai Anto-
nescu $i Maria Antonescu.
12 iulie: in zona Corpului 5
armata, trupele sovietice con-
traataca in forta cu tancu ri $i
infanterie, provocind pierderi
grele Diviziei 21 infanterie $i
Diviziei de garda. Unitati din
Divizia blindata elibereaza 10-,
calitatea Balti, '.iar trupe din
Armata 3 ocupa un nou dis-
pozitiv pe Nistru, in zona Ro-
mancauti.
13 iulie: din pastorala pa-
triarhului Nicodim: ..Dupa ce
un an de zile, impreuna cu
voi toti <eam statut $i am
plins)) durerea $i rU$inea
adusa neamului $i tarii noas-
tre, durerile $i suferintele la
care dulcea Bucovina $i
scumpa Basarabie smulse
din trupul tarii noastre au
fast supuse de neamul celor
fara de Dumnezeu: dupa ce
un an de zile am plins pe 'co-
piii rama$i pe drumuri, pe fe-
meile batjocorite, pe preotii
batjocoriti $i izgoniti, ogoa-
rele intelenite i nimicite, ca-
sele parasite $i neingrijite, bi-
sericile devastate $i pingarite,
iata ccDomnul 1 Puterilor» pe
care necontenit - zi $i
noapte - I-am rugat ca «sa
nU-$i tina p ina la sfir$it certa-
rea sa», ne-a invrednicit sa
tr'aim zilele in care, rasuflind
u$urati de nadejdea marei
bucurii ce se apropie, sa ne
simtim din - nou romani l ur-
ma$ii lui $tefan $i Mihaiu, din
coapsa Daciei $i-a Romei .:-
santinela rasariteana a cre ti-
natatii $i a civilizatiei".
.
....
14 iulie: Armata 4 declan-
$eaZ8 0 puternica ofensiva cu
marile unitati de la aripa
stinga, in cooperare cu
stinga Armatei 11 germane,
pentru eliberarea zonei Cor-
ne$ti-Orhei-Chi$inau: conco-
mitent, diviziile de la aripa
dreapta mentin capul de pod
situat la est de Falciu $i
apara Prutul inferior la sud
de acest cap de pod. .
15 iulie: unitati din Divizia
5 infanterie romana elibe-
reaza localitatea Orhei, iar
Divizia 21 infanterie $i Divizia
j garda ies din capul de
pod de la Tiganca $i inain-
teaza spre est: la orele 16.30
Divizia blindata reia inainta-
rea spre Chi$inau.
16 iulie: in urma actiunii
Corpului 3 roman $i a Corpu-
lui 54 german ora ul Chi$i-
n au este el i berat.
17 iulie: Cartierul general
al Comandamentului frontu-
lui germano-roman comu-
nica: ..Cheia strategica a
Basarabiei este in mina noas-
tra. Batalia pentru cucerirea
$i curatirea masivului Cor-
ne$ti s-a terminat. Hotinul,
Soroca, Orheiul $i Chi$inau'l
au fost ocupate u .
, .
, 18 iulie: dupa eliberarea
Bucovinei $i a celei mai mari
parti a Basarabiei, luliu Ma-
niu adreseaza 0 scrisoare ge-
neralului Ion Antonescu, din
care retinem: ..Opinia pu blica
romaneasca urmare$te cu
mare insufletire, actiunea mi-
litara condusa de dv. pentru
dezrobirea provinciilor cotro-
pite de strai ni $i cu 0 incor-
--data atentie toate masurile
luate in legatu ra cu aceas a
istorica defa$urare". In
aceasta scrisoare, liderul na-
tional-tarar-ist abordeaza pro-
blema care domina societa-
tea romaneasca: "pina la Nis-
tru, sau pina la victoria fi-
nala?". EI da expresie optiu-
nii ce-I va domina in intreaga
perioada a razboiului: ..Basa-
rabia $i Bucovina s-au unit
cu regatul vechi prin vointa
lor libera $i pe baza princi-
piului "autodeterminarii po-
poarelor. Ar fi prea pretentios
sa credem ca continuarea
razboiului germano-rus ar
depinde de colaborarea
noastra, precum este nu mai
putin pretentios" sa procla-
.
-
mam noi, Romania, razboi
sfint contra Rusiei, pentru or-
ganizatia ei interna, de stat $i
sociala. Razboiul sfint, militar
$i politic, sa-I prestam pentru
Romania Mare, in' toate pro-
vinciile sale. Nu avem nici un
soldat rom an de sacrificat
pentru scopuri. straine. Tre-
buie sa crutam armata noas-
tra pentru scopurile noastre
rOmane$ti, care sunt multe $i
mari $i de tragica actualitate,
pentru Joarte apropiate vre-
muri". In final, luliu Maniu
arata: ..Opinia publica ma-
ghiara $i conducatorii ei sunt
intr-un mod semnificativ fra-
mintaji, iar ideea tot mai vin-
turata de publicistica ma-
ghiara $i de cercurile lor im-
portante este ca spatiul vital
al Romaniei este la est de
Carpati, iar al Ungariei. in
partea de vest a Carpatilor.
Nu-i admisibil ca noi sa ser-
vim argumente i motive in
sprijinul celor ce urmaresc sa
ne impinga spre rasarit, eli-.
minindu-ne din cetatea natu-
rala a Transilvaniei, Jeaganul
romanismului i, mai ales, nu
este admisibil sa ne legam
soarta prin razboaie de cuce-
rire $i agresiune cu Axa u .
19 iulie: ..Ziua de ieri, sim-
bata, consemneaza Timpul,
ram ine inscrisa in istoria nea-
mului nostru ca un luminos
popas de 0 clipa, al sarbato-
ririi supreme. Hotarele ciun-
tite acum un an au fost rein-
tregite de osta$ul neinfricat
al Romaniei. Dupa Bucovina,
eliberata de sub jugul strain
acum doua saptamini,,' iata
ca, numai dupa citeva zile,
cealalta provincie robita
Basarabia - a revenit la
matcate.
Pierderile inregistrate de
armata romana de la incepu-
tul razboiului:. 4 271 morti,
12 326 raniti $i 6 168 dispa-
(uti.
21 iulie: in vederea desavir-
$irii eliberarii Basarabiei, Di-
vizia 10 infanterie trece Du-
narea, eliberind localitatile Is-
mail, 'Chilia . NOU3, Vilcov,
continuind inaintarea spre
Cetatea Alba. Din capul de
pod de la Moghilev, marile
unitati ale Armatei 3 actio-
neaza ofensiv spre sud-est,
spre a mentine legatura cu
armatele 11 $i 17 germane.
.
.
..
,
.
37
.;".
'
t
25 iulie: comunicat al. Car-
tierului general al Comanda-
mentului frontului germa-
no-roman: ..Lupta pentru
dezrobirea brazdei rOmane$ti
de la rasarit s-a terminat. Din
Carpati $i pina la Mare sin-
tem din nou stapini. pe hota-
rele strabune. Lupta pentru
asigurarea dezvoltarii noas-
tre, pentru salvarea credintei,
pentru ordine $i pentru civili-
zatie continua. Trupele ger-
mano-romane au inaintat
. adinc dincolo. de Nistru".
Din acest moment, campa-
nia pe frontul de rasarit intra
intr-o noua faza. Daca pina la
data respectiva opinia pu-
blica, toate fortele politice
(cu exceptia partidului comu-
nist, care - executor docil al
directivelor Cominternului -
ceruse inca din primele zife
incetarea razboiului impotriva
. U.R.S.S.) i$i dadusera acor-
dul pentru eliberarea teritorii-
lor desprinse din trupul tarii
in urma celor doua note ulti-
mative din iunie 1940, consi-
derindu-se ca armata romana
se pastra in limita indatoriri-
.. lor sale fundamentale de
aparato-are ! a integritat ii teri-
toriale a patriei, angajarea in
continuare . a tarii in razboi
alaturi de Germania a deter-
minat imediate atitudini deza- \
probatoare atit din partea
unor. personalitati $i partide -
politice, cit $i din partea unor
cadre superioare ale armatei.
Poate $i din teama fata de 0
astfel ,de reactie negativa, ge-
neralul Ion Antonescu a luat
$i aceasta grava hotarire de
unul singur. Consecintele ne-
gative ale hotaririi sale, atit
pe plan intern cit $i pe plan
extern, nu vor intirzia. Hotari-
rea. continuarii campaniei
dincolo de Nistru a fost luata
de Antonescu in urmatoarele
imprejurari. La 27 iulie, Hitler
i-a trimis 0 scrisoare in care
il felicita pentru eliberarea
Bucovinei $i Basarabiei, soli-
citindu-i ca trupe romane sa
actioneze la est de Nistru $i
sa preia sub supraveghere te-
ritoriul dintre Nistru $i Bug.
La 31 iulie, generalul Anto-
nescu' a raspuns afirmativ,
exprim indu-$i totodata incre-
derea in ,justitia pe care
Fuhrerul cancelar Adolf Hi-
tler 0 va face. poporului ro-
.
38
.
man, $i drepturilor sale stator-
nice'seculare, misiunii sale
din Carps,i, ,de la Dunare $i
de la Marea Neagra u .
. 1 august: general ul Ion An-
tonescu, insotit de generalul
AI. loanitiu - $eful Marelui
Cartier General - $i de ge-
neralul germ an Arthur
Hauffe, $eful misiunii militare
germane, sose$te la cartierul
general al Armatei 4, unde,
impreuna cu generalul
Nicolae Ciupercs, analizeaza
situatia operativa a acestei
mari unitati $i stabile$te mi-
siunile ei viitoare,' a$a cum
sint prevSzute In Directiva
operativa nr. 30. In conformi-
tate cu dispozitiile acestei di- ·
rective, Armata 3 romana $i
Armata 11 germana urmeaza
sa intre in componenta Gru-
pului de armate Kleist. Cor-
pul 54 armata german, trecut
in subordinea Marelui Cartier
General Roman, $i Armata 4
romana primesc misiunea sa
infringa for,tele inamice dintre
Bugul inferior $i Nistrul infe-
rior, in acest scop urmind sa
treaca Nistrul in sectorul din-
tre Tighina $i Vadul lui Voda.
3 august: Corpul 5 armata
roman declan$eaza ofensiva
... la est de Nistru, cu misiunea
de a intercepta comunicatiile
de la nord-est', $i est de
Odessa.
6 august: dupa nici trei h..ini
de la inceperea razboiului
germano-sovietic, Hitler, inmi-
neaza personal. generalului
Antonescu Crucea de Fier in
gradul de cavaler l clasele I $i .
II. Divizia blindata romana in-
cepe ofensiva la est de Nistru ..
pe directia general a $ip-
ca- Ni kol aevka-Catarg i.
8 august: incepe marea '
ofensiva a Grupului germ an
de armate "Sud ll , in cadrul
careia Armata 3 rom an a pri-
me$te misiunea sa respinga
ofensiva sovietica pe Nipru,
in aval de Dnepropetrovsk,
iar Armata 4 sa cucereasca
cra$ul-port Odessa.
Referindu-se la contextul
in care Armata 4 a inceput
operat iile pentru cucerirea
Odessei, generalul Platon
Chirnoaga noteaza: ..Trupele
ruse aparau un arc de cerc in
jurul Odessei impins pina la
localitatea Dalnik $i cu
flancurile sprijinite pe Marea
«'
-
.
Neagra. Pozitia rusa, bine ca- '
muflata $i puternic aparata.
cu mult armament de infante-' .
rie, mortiere $i artilerie. Foto-
grafiile aeriene insa, in scur-
tul timp de care dispusesera,
nu descoperisera decit in:
parte aceste organizat ii , a$a'
incit puse pe harta aparea un
sistem de pozitie fara conti-
nuitate $i destul de u$or de
patruns. Germanii oferisera,
chiar de la inceput ajutorul
lor in aviatie $i trupe speciali-
zate' l dar generalul Anto-
nescu, sprijinit de informatiile
incomplete pe care Ie avea
despre organizarea aparsrii
Odessei de catre rU$i, a con-
siderat ca Armata 4 romina
ar. putea cuceri singura
Odessa $i a refuzat propune-
rea germana. Cind insa, la 14
august, s-a luat contactul cu
pozitia din jurul Odessei $i
dupa patru zile s-a executat
primul atac puternic, s-a con- '
statat ca in fata trupelor ro-
mine se afla 0 pozitie astfel
organizata incit pentru cuce-
rirea ei trebuiau folosite mij-
loace $i metode pentru raz-,
'.. boiul de pozitie,' aviatie. ,de'
bombardament $i care de,
lupta. Noi nu aveam aceste
mijloac u.
9 august: vicepre$edintele,
Consiliului de Mini$tri $i mi-
nistrul de externe, Mihai An-
tonescu, acorda 0 audienta;
ministrului german la Bucu-
re$ti, Manfred von Killinger,
in cursul careia, referindu-se
la . "jocul ll Reichului care
cauta sa cointereseze
Romania in anexarea unor
teritorii in rasarit, ca 0 com-
pel1sati'e pentru Transilvania
de nord, declara diplomatului
germ an (conform notei de
conversatie): ,,Am insistat in.
special ca Rominia nu re-
nunta la drepturile s..ale asu-
pra Transilvaniei... In arcul
carpatic ne-am nascut $i aici
yom muri, luptind pentru res-
tabilirea drepturilor noastre
alaturi de oricine sau impo-
triva oricui. Ar fi 'un act de
tradare nationala daca am
crede ca drepttJrile Ardealu-.
lui pot sa faca obiect de
compensatie, cu atit mai mult
cu cit finia etica permanenta
a generalului Antonescu $i,
punctul de vedere al guver-
nului sau sint ca tirguiri in-
"r
ternationale pe drepturi isto-
rice $i vitale ale unui neam
nu se pot face".
10 august: in trenul "Pa-
tria IC I in prezenta lui I. Anto-
nescu, se desfa oara 0 ana-
liza a situatiei strategice in
care actioneaza trupele ro-
mane i, pentru prima oara,
se vorbe$te despre 0 dezan-
gajare treptata .a fortelor ro-
mane$ti din razboiul antiso-
'vietic, luindu-se masuri de
mare importanta: ..tot ce nu
intra in dispozitiv spre
Odessa se demobilizeaza u ;
..demobilizarea se va face pe .
rind - in prima tran a, divizi-
ile 35. 21, 1 graniceri $i 4; in
a doua tran$a, diviziile de
garda i blindata u.
14 august: Hitler se adre-
seaza din nou lui Antonescu
in vederea unui ,;schimb de
pareri asupra conducerii vii-
, toare a operatiilor". EI soli-
cits, ,ca deosebit de ,.pre-
, tioasa", "participarea unitati-
lor romane rapide - Corpul
de caval erie, Brigada mecani-
, zata i Corpul vinatorilor de
munte - la operatiile viitoare
la rasarit de Nipru". Pentru
degrevarea fortelor germane
de misiuni mai putin impor-
tante, Hitler propune ca sigu-
ranta teritoriului dintre Nistru
'$i Nipru (paza depozitelor,
stabilimentelor industriale,
lucrarilor de arta. a comuni-
catiilor feroviare etc.) sa fie
facuta de rom ani.
Trupe romane iau contact
cu pozitia fortificata din jurul
Odessei. Sovieticii opun re-
zistenta putern ica.
21 august: "Pentru servicii
aduse patriei i tronului pe
cimpul de bataie in conduce-
rea razboiului nostru pentru
dezrobirea hotarelor de rasa-
rit - se arata in Decretul re-
gal nr. 2 352 - generalul de
armata Ion Antonescu, con-
ducatorul statului roman $i
, comandantul de capetenie 'al
armatei, se inalta, pe ziua. de
22 august 1941, la demnita-
tea de mare al al Romaniei".
in aceea$i zi, prin Decretul
, nr. 2 352 bis, generalul. Ion
Antonescu este distins cu
Ordinul militar ..Mihai Vitea-
zulli clasa I.
Divizia blindata incepe
,mar$ul spre ,ara.
23 august: Comunicatul nr.
.
\
7 al Cartierului general al'"
Comandamentului frontului
germano-roman.:. "Cel mai
mare ora din sudul Rusiei
este complet i strins incer-
cuit de trupele noastre. Dupa
lupte foarte grele, uneori ex-
trem de singeroase, princi-
pala rezistenta inamica in
cimp deschis a fost infrints.
Siotem peste tot la 15 km de
Odessa".
1 septembrie: pierderile in-
registrate in aceasta zi: 660
morti, 2 271 raniti i 591 dis-
paruti. ..
9 septembrie: ministrul un-
gar la Bucure ti, Nagy Las-
z16. despre starea de spirit a
poporului roman: ..Opinia pu-
blica cere deja in mod des-
chis retragerea armatei ro-
mane de pe frontul de rasarit,
caci trebuie sa fie ferita de
noi varsari de singe l iar for-
tele trebuie pastrate pentru
recucerirea Transilvaniei.
Acest punct de vedere este
sU$tinut deschis indeosebi de
catre Maniu i ardelenii din
jurul sau: dar faptul ca Anto-
nescu - cu siguranta ca ur-
mare a presiunii germane -
nu este de aceea i parere i
se menline pe pozitia conti-
nuarii "Iuptei, reiese din pro- -
clamatia adresata de Anto-
nescu catre poporul roman la
5 septembrie... Credinta in
victoria germana s-a clintit i.
dupa cit se pare, Antonescu
a luat deja masuri de asigu-
rare in cazul in care armatele
germane nu obtin victoria".
10 septembrie: pentru a da
timp unor unitati de intarire
germane (2 batalioane de
asalt, 4 batalioane de pionieri
i 3 divizioane de artilerie
grea) sa soseasca in zona,
mare alul Antonescu hota- "-
ra te reluarea ofensivei Ar- .
matei 4 impotriva Odessei, cu
misiunea de a surprinde ie-
$indul' frontului inamic de la
vest de Dalnik $i sa puna sta-
pinire pe inaltimile de la vest
de Guliacovo $i Dalnik, iar
apoi sa rupa frontul intre Gu-
liacovo i Dalnik $i intre Dal-
nik $i Tatarca, pentru a cu-'
ceri pozitiile situate la nord
de lacul Suhaj.
12 septembrie: mare$alul
Antonescu raspunde scrisorii
unor refugiati ardeleni: "Nici
o brazda romaneasca nu se
uits. Nici 0 umilire nu ramine-.
nerazbunata. Jertfele pentru
Odessa nu sint numa; pentru
granita rasariteana, ci pentru
implinirea tuturor drepturilor
$i n uintelor neamului u .
Efectivele aflate in compu-
nerea Armatei 3, 'Armatei 4 $i
Marelui Cartier General se ri-
dica la 491 062 militari. din
care 2 416 (M.C.G.), 74 700 I'
\ (Armata 3) i 413 946 (Ar-
mata 4).
Pierderi Ie in zi ua de. 12
septembrie: 714 morti, 2 208
raniti, 542 disparuti.
21 septembrie: datorita
pierderilor' inregistrate in tim-
pul asaltului pozitiilor din
fata Odessei, ofensiva forte-
lor romane est£! oprita mo-
mentan. ,
26 septembrie: situatia'
efectivelor marilor unitsti Ie
Armatei 4, la trei zile dupa
oprirea ofensivei impotriva
Odessei, este urmatoarea: Di-
vizia 1 garda 55%, Divizia 1
graniceri 70°/0. Divizia 3 in-
fanterie 47°/0. Divizia 5 infan-
terie 63%, Divizia 6 infanterie ·
91 %, Divizia 7 infanterie
100%, Divizia 21 _ infanterie
87%. Divizia 14 infanterie
66%, Divizia 8 infanterie 70%,
Divizia 11 infanterie 50%, Di-
vizia 15 infanterie, 80%. Bri-
gada, 1 cavalerie 72.5°/0. Bri-
gada 7 cavalerie 100% i Bri-
gada 9 cavalerie 62,5%.
22 septembrie: pierderile
in registrate in aceasts zi: 474
morti, 1 495 raniti, 1 247 dis-
paruti.
30 septemb;ie: acerbele in-
cle tari din fata Odessei ca i
cele din stepa Niprului des fa-
urate in luna septembrie
provocasera grele pierderi in
rindul luptatorilor rom ani:
8 911 morti. 31 779 raniti $i
6 083 disparuti.
1 octombrie: Decret-Iege
asupra regimului muncii in
timp de razboi; stapile te du-
rata zilei de lucru in intre-
prinderile industriale cu flux
continuu (trei schimburi): 8
ore pe zi sau 56 ore saptami-
nal, iar pentru intreprinderi e
nemilitarizate ,10 ore pe zi. In
functie de necesitati, coman-
dantii militari de pe linga in-
treprinderile militarizate, in-
drumatorii militari $i directo-
rii intreprinderilor militare, de
acord cu inspectorii de
.
,
39
munca de la intreprinderile
'nemilitarizate, pot acorda, pe
timp de eel mult trei luni, au-
.. torizatie de depa ire a dura-
tei zilei de munca pina la ma-
ximum 12 ore pe zi. Sint con-
siderate crime de sabotaj, pe-
depsite cu temnita grea de la
5 la 20 ani. urmatoarele in-
fractiuni: incetarea lucrului.
individuala sau colectiva. far a
incuviintarea prealabila a co-
mandantilor militari sau a in-
spectorilor de munca, distru-
gerea. deter orarea. sustrage-
rea. falsificarea. manipulari
sau manevrari frauduloase
sau fara calitate a ma inilor,
a instalatiilor. a instrumente-
lor de lucru. materialelor, -
marfurilor i produselor. 'total.
sau partiall fie de catre sala-
.. riati. fie de catre patroni.
12-14 octombrie: dupa
aproape doua saptamini de
ofensiva neintrerupta, Armata
3 romana atinge litoralul Ma-
rii de Azov intre Mariupol i
Saharoka; trupele sale tree., in
aparare. ...
16 octombrie: sint lichidate
ultimele rezistente sovietice
din Odessa.
17 octombrie: Armata 4 ro-
mana: avind in compunere
Corpurile 2 i 6 armata, pri-
me$te ca misiune paza terito-
riului dintre Nistru i Nipru i
a litoralului Marii Negre intre
cele doua fluvii.
incep deplasarea spre tara:
comandamentul i trupele
Corpului 1 armata. Corpul 4
(cu diviziile 7,8 i 14 infante-
rie). iar corpurile 5 i 11 sint
i ele retrase de pe front.
18 octombrie: sint declan-'
ate operatiile pentru cuceri-
rea Peninsulei Crimeea
. (,,portavionul u lui Stalin) de
unde puteau decola bon.bar-
diere pentru a efectua atacuri
asupra regiunii petrolifere i
a ora elor din partea de est a
Romaniei. .'
5 noiembrie: mare alul An-
tonescu emite Decretul-Iege
nr. 3 052 prin care, a a cum
preciza art. 1, ..Natiunea ro-
mana este chemata in Adu-
narea Ob teasca Plebiscitara l
duminica, 9 noiembrie 1941,
pentru a- i exprima aproba-
rea sau dezaprobarea asupra
guvernarii dezrobitoare a ma-
re$alului Antonescu. de la 6
septembrie 1940, i - sa ex-
..
40
prime increderea ca mare a-
lul Antonescu sa procedeze
la reforma national a a statu-
lui i la apararea drepturilor
neamului". Cu exceptia evrei-
"lor, intre, 9 i 12 noiembrie,
toti cetatenii rom ani care
aveau impliniti 21 de ani, sint
. "obligati sa ia parte la votU
exprimindu- i optiunea prin
DA sau NU. Art. 7 prevede:
. "Nici 0 man ifestare prin adu-
nari, discursuri sau alte acte
pentru a exprima aprobare
sau ,dezaprobare, propa-
ganda pentru sau contra, nu
este admisa u . Nerespectarea
acestei dispozitii atrage pe-
deapsa cu 5 ani temnita grea.
13 . noiembrie: se incheie
readucerea in garnizoanele
de pace a diviziilor Armatei 4;
comandamentul acastei mari
unitati este reinstalat la la i.
17 noiembrie: Departamen-
tul de Stat ai, S. U.A, este in
posesia unei infor atii pro-
venind din Bucure ti. con-
form caraia mare alul Anto-
nascu a declarat in cercuri
apropiate Legatiei S. U.A. ca
..Germania va pierde raz-
boiul l dar l in ciuda acestui
fapt. este, nevoit sa u rmeze
calea colaborarii. Nu este
alta cale de urmat". .
19 noiembrie: ministrul
german la Bueure til Manfred
yon Killinger l deelara gazeta-
rilor germani din capital a Ro-
maniei: ,,$tiu eel patura con-
ducatoare i burghezia ro-
mana sint impotriva noastra.
Daca ar fi dupa mine cca
turna gaz peste toata burghe-
zia romaneasca»; Dar noi
aveni 'interesul ca mare alul
sa fie intarit i de aeeea tre-
buie sa-I lasam sa faca ce
crede. De altfel, eu nu am
parere buna despre oamenii
politici romani, in general".
20 noiembrie: rezultatul de-
finitiv al plebiscitului:
3 481 311 voturi DA; 74 voturi
NU.
26 noiembrie: in convorbi-
rea pe care 0 are la Berl i n cu
Hermann Goring, Mihai An-
tonescu arats ca ..granita din.
1940, granita arbitrajului de
la Viena, esta intolerabila. Ca
ea a fost 0 granita pe care
Germania i Italia 0 puteau .
justifica atunci cind urma-
reau sa bareze 0 invazie rusa
i sa- i asigure stapinirea pe-
trolului. dar aa ramine 0'
grays injustitia, mai ales
acum cind aceste imprejurari
au trecut. Ca 1 400 000 de
romani, in Transilvania de
nord -sint supu i unui regim
de teroare, de nedreptati,
, grave. Ca romanii sint ame-
nintati in. modul cel mai bar-
bar in insa i existenta lor fi-, I
zica, prin acte de salbaticie,
prin condamnatiuni grave i
atrocitati u . A doua zi, cu oca- .-'
zia receptiei date .de Hitler.
Goring declara lui Mihai An-
tonascu: "Coridorul Transil-'
vaniei trebuie sa dispara. '
Convin ca nu este 0 grani1a.
Aveti incredere i rabdare".
19 decembrie: opunindu-se :
continuarii ra boiului dincolo
de Nistru, I.. Maniu i C.I.C.
· Bratianu adreseaza un me-
moriu lui Antonescu, deela-.
rind ca "razboiul actual nu
poate fi popular daca este
impins prea mult in afara he- '
taralor tarii '. .
,
.....
(Va urma) ,
Cronologle intocmlti de:,'
Alesandru DUTU,
Mihal RETEGAN,'
Marla TEFAN
,
Dupa cum ti1 i, revista
noastra s-a vazut in situa-
1ia de a publica, incepind cu
nr. 2 din acest an, reclama.
o facem pentru a nu fi obli-
gati sa s orim cu mult pr
tul de vlnzare al revistei
atit de ceruta i 3$ teptata
de cititorH din tara i strai-
natate. Oferim astfel posibi-
I itatea celor i nteresa1 i -
firme, organizat ii, asocla1 ii,
intreprinzatori particulari
etc. - de a se prezenta unui
larQ public, din" 1ara i din
strainatate, cu produsele
lor, cu realizarile i i ni1 iati-
vele lor i, bineiJl1eles, cu
semnificative pagini din
cronica lor. Decl, nu uita1i:
Reclama prin intermediul
revistei noastre va garan-
teaza:
Promptltudlnel Eflclen1il
Largl Dlfuzarel
:..,.
.::.
. - .
..
'X. .
: ".: i,' )...,. ', : ,; :"':' ,
>,.',;,',
. :" ", ,"::,: ',::.. :'; ","'\:': :,<:> "',:'. ' ';: ) ::(, ,
. ".":: ."::.: . . .e. ;::.:: ;: "."
....i1 f:... .';t¥j: "" :Jl 1i" :: : ::'::;: ,i> ,:" '
":-('" ." '; "': > ,"A',;;, o;;.}t:J:' .$, ,-:- '.' "+>""-j(' >.' __ ' ",
::-.:.:-. - ": - .':v."::':0Z . -:". ...:::}::-:.-. ...:'-::-..:;' . ::: i';:';" :'._!)X ".:; k:;,:.;*='::».? :.;,:....
',','; :1>"" ',' ', ..:(,.'.;:-,''', , 1'''; ._ ", :ec;«"",.. ,.>;.'..:c. ,:;; "" ,..-:'>,",
. ' _1t : ;Hf tJ:: .JY<'
"..., ' .. .. « ..:-,. "-x' , tr\;...w:".,-=-'w,,',;, ,*",;.:,..,7"
"':\ 1 1 :':" ·
",','" . "., .,"'.;"'.'" ' #"
"':'" / .', :: :')':: ": ',' ': ': ::'.",: ,,' , '
..
...
.
.
.
"
.
.
,
. .
:'"
0:..,-_ ":-
" :' ',
..::...... ,,: . .0.'."
. 0" -..... .-. ..:
.' :: ;: f';:: " :' , ; . , ,
... ".0- ... ...... "C'
,', ;,,;::;:, ,..:",<:::" :;',::,'" :'t, :' .. ", " ::: . " ,
*"'* <;: .\; -. -, '::"\:>;P :;l:"::':"\
" ,,:::::':'::;;:> : f :if: i j : :f tit f. :;'t¥i.i : i *S;: ::fJ.h1' 1t. :; :.::,"
"X il.::' "" " ';" "' "--" ,j £":"':"" ' ' (-y";' ,.: £ .(:T"''jf "' "h' ' .::::':'.. , ..' %, "" ,,"
" . '--'::"" ;;;';c: ':' 2t;". .' ___ 'M:';.H:-:''''' Cv : , , ' ::"(- :':' >:oW":':::> ',,'
, "::,',' ;. t;&1f :: r \ Y f (i W} %t :i : ; :'
",,::.,,:.',,':-:-:';.' ' " ';;i:* J:: ;':.-);:>, :r. '-: . ".;".,' ., ,. . );.:.;, ':" '
, ':':: K :, w \mitfir 1tf. 1i ";":, 't):.:: : , @.\: :):
w-, n% ";1> ""',v;;. -<,.N,,'. .'e,;, Y" ' , ".,.. 0:-"
.;' ! 1 = !i1?'..
...
.
,
,
Constanta, 26. iunie 19 1 .,
I L
,
NICULAE KOSLINSKI
,
-... .
.
,
22 lunle 1941 fusese 0 zl de dumlnlci. Ne
plimbasem IIn t 1 dupi-amlazi prln or ,
ca in orlce alia dumlnlci de pace. Cu
aproape 0 luni in urma, elev fiind la coala
Navali, fusesem ambarcat pe distrugitorul
"Marifti", impreuna cu 11 colegl; ceilal1i
ajunsesera ,i el pe alte nave mai marl ale,
Fortel Navale _Maritime. Portul era gol. Nu-
mal navele noastre militare, cu pitura (vop-
seaua) lor cen le, se, vedeau dlspuse la di-
ferite dane; vasele comerclale fuseseri tri-
mise in porturl bulgareftl; doar un mlc tanc
sub pavilion ,panamez tepta in rada in-
cheierea formalita'ilor de plecare. La ince-
putul dupa-amlezel, "Miri, ti" se mutase de
la digul mare la Dana 31, linga portul de pe-
trol. _
Cups csderea nop'iI, pe ne teptate insa
se dezlan,ulse tlrul tunurilor antlaerlene. 5e
trisese din tot portul intr-un avlon, poate in
recuno tere, dar pe care prea pu,lnl spu-
neau ci iI auzisera ,I iI vizuseri...
Diminea'a urmatoare, m-am trezlt sub Im-
presia unul zgomot. Am i it' repede pe
punte ,I aiel, intre 6 ,I 7 dimineata, am trait
..
...
r-
razbolul adevarat, sau cuf!1 se mal spune am
primit "botezul foculul". I ncepuse bombar-
damentul aerian ,I navele noastre mllitare
.. erau un obiectlv principal. Am zirlt la
inceput 5 avloane, apoi au venit altele, de
peste dig: 8, inca 3, lar 3 ,I pe urma 4. Au
venit ,I bombele: ficeau un uruit puternic
inainte de a exploda, ridicind in aer trimbe
url e de fum, pamint ,I ,andirl, lar cele
care cadeau in bazinele portuare - jerbe
marl de api. To,1 eram pe punte, prlvind
fara sa gindim cit de mare era pericolul,
d I uneorl slm,eam chiar ,I suflul explozll-
lor. era intila data cind ne aflam sub un
bombardament aerlan real, a cum erau
cele despre care citisem pina atunci in co-
municatele militare germane sau brltanice
din eel de-al doilea rizbol mondlal.
,)3otezul focului" a durat 0 ora. N lei 0
navi nu a fost lovita; se inreglstraseri insi
ci,lva rinqi pe canonlera ,,5tihi" ,i pe distru-
gitorul "Regina Marla", de la schljele unei
bombe eazute pe ..magazla unde fusesera
depozltate minele. I ndata dupa bombarda-
ment, ,eful de stat major al Fot1el Navale
41
.
"
.
Maritime, capltanul Popescu Deveselu (Ma-
gazin istoric. nr. 8/1985) a venit la bordul
fiecarel nave, sa vada starea morali a echl- ..
pajelor. Totl erau de acord ca navele nu tre-
bule sa stea in port. Ca atare, la amlazi au
inceput sa lasa in larg. Seara am ancorat ,I
nC?1 sub coasta, in dreptul Eforlei.
· In dlmlnea1a urmatoare, 24 lunle, alarma
aerlani a gislt pe "Marittl" in ma" la sud
de Constanta; am efectuat patrulaJe pins in' '
25 lunle la amlazi, cind ne-am intors in
port, indreptindu-ne spre Dana 31, exact in
cllpa in care slrenele dadeau 0 noua alarma.
Atacul a trecut repede ,I fara urmarl deose-
bite. Seara am leflt din nou in mare ,I am
ancorat pentru noapte sub coasta la Agigea,
unde a venit ,I distrugitorul "R eglna Ma-
I "
r a ...
.....
"\.
Fa1 a in fa1a la Midia (mai ingusta) t pe'la
. Tuzla (mai larga). Minele,
Odata implinit idealul' uni- circa 1 000, erau de tip marin
tatii nationale i statale in clasic, fabricate la R ita
1918. Romania nu mai avea dupa un patent al casei en-
nici 0 revendicare teritoriala. gleze Vikers. Un ir de, mine
Doctrina fol'1elor sale armate mai mici, de protect ie
nu putea fi decit aceea de ( a-zisele "spring buoys" -
past rare i aparare a terito- geamanduri explozive), ocro-
riului reintregit al tarii. Ma- teau inspre larg cele doua i-
rina militara avea de aparat ruri ale barajului propriu-zis
225 de mile de litoral maritim impotriva unor eventuale in-
i 626 km gran ita fluviala.. ci- 'cercari de dragaj. Acoperirea
fre modificate in septembrie barajului cu foc de la coasta
1940: 118 '. mile maritime i era asigurata in partea lui de
655 km fluviali. Flota de Du- nord de 0 baterie de artilerie
nare devenise intr-adevar, in- grea germana de 170 mm,
tre cele doua razboaie mon- montata pe calea ferata Con-
diale, cea mai puternica fol'1a stanta-Mamaia, iar in partea
fluviala din lume, cu 7 moni- lui de sud i, pal'1ial, in sec-
toare cuirasate i 7 vedete de tiunea centrala, de bateria
siguranta. dar flota de mare, . .grea germana de 280 mm,_
creata indeosebi prin realiza-. denumita Tirpitz, aflata la
rea programului naval din' sud de Constanta in punctul
1914, nu fusese inzestrata cu de coasta Viile Noi. Era vorba
nave mai mari de tipul distru- bineinteles de tunuri navale,
gator (circa 1 500 tone). Ma- care fusesera destinate unor
rina militara romana rama- nave mari de lupta din primul
sese in 1939, ca i cea polo- razboi mondial i acum erau
neza sau iugoslava, 0 marina 'to utilizate ca artilerie de
de rangul IV (considerind de coasta. Sateria folosea 0
rangul I cele ase principale- baza larga de observare: sud
puteri maritime - Anglia. Constanta-Mamaia, cu postul
S.U.A., Japonia, Franta, Italia de comanda pe acoperi ul
i Germania -, de rangul II hotelului Carlton din Con-
marinele posedind nave mari stanta. Pentru apararea zonei
de lupta - cuirasate - i de centale din interiorul baraju-
rangul III pe acelea care lui, fusese, instalata 0 baterie
aveau in dotare cruci atoare romaneasca de 152 mm la
sau cuirasate paza coasta). Tataia.,
Cei aproape aoi ani scu i Tot la Constanta. in port,
intre 1 septembrie 1939 i 22 era bazata i Fol'1a Navala
iunie 1941, data inceperii os- Maritima romaneasca. cu-
tilitatilor i in Marea Neagra. prinzind patru distrugatoare
aratasera necesitatea apararii (doua mai noi, doua mai
bazelor navale, atit impotriva vechi), trei torpiloare (vechi.
atacurilor pe f!1are, cit i a provenind din marina aus-
celor aeriene. Intre 15 i" 19 tro-ungara), trei canoniere
iunie 1941, Fol'1a Navala Ma- dragoare (venite din marina
ritima instalase in largul Con- franceza, in' 1920), un grup
stantei. la marginea apelor submarin cu 0 nava baza. un
teritoriale (cca. 12 mile), un submarin i trei vedete torpi-
important baraj de mine, des- ioare noi tip Vosper engle-
fa urat' intre' cap Midia i zesc i noul....puitor de mine
Tuzla. .cu "pase" (accese) de "Amiral Murgescu", prima
intrare spre zona portului pe nava militara construita in in-
I
42
-
tregime de antierele roma-
n ti. Ca nave auxiliare exis-
tau doua cruci atoare pui-
toare de mine. foste vase de
pasageri SMA," dar care fuse-
sera folosite i in primul raz-
boi mond ial de flota rusa
aliata tot ca cruci atoare au-
xiliare. La acestea se adau-
gau cele patru remorchere de
dragaj magnetic sosite in iu-
nie pe Dunare din Germania
i 0 Flotila de hidroaviat ie,
bazata pe Siut Ghiol (Ma-
maia), destinata zborurilor de
supraveghere in larg a litora-
,Iului.
Apararea antiaeriana roma-
neasca a portului era destul
. de redusa, cu 0 singura bate-
rie de 76 mm, cu 0 bataie
pina la 6 000 m, instalata
deasupra portului; celelalte
guri de foc antiaeriene de pe
nave $i din port erau mai
toate automate sau semiauto-
mate. dar de calibru mic: ,37,
30 $i-13.2 mm. Din acest mo-'
tiv, la Mamaia Sat fusesera
a'duse i doua escadrile de
avioane de vinatoare, una ro- '
maneasca (nr. 53) i alta ger-
mana. .
De partea cealalta a marii.
la circa 200 mile de Con-
stanta, se gasea Sevastopolul,
Drincipala baz8 a I10tei
sovletice din Marea Neagra.
"Cernomol'1ii Flot"- (Flota Ma-
rii Negre) avea 0 tradit ie
lunga i glorioasa de lupta,
cu experienta operatiilor des-,
fa urate in Marea Neagra in
timpul primului razboi mon-
dial, i, mai ales, poseda 0
tarie impresionanta, cu cele
mai multe dintre nave con-
struite in anii 'imediat premer-
gatori lui 1941: un cuirasat
de 23.000 tone, modernizat"
doua cruci atoare grele noi,
de 8 000 de tone, trei cruci-
atoare mai vechi modern i- '
· zate, un cruci$ator $coala,
trei distrugatoare mari (sau
lidere). opt distrugatoa.,.e, 47
submarine, 84 vedete '..orpi- ,
loare $ i motocanoniere. 625.
avioane (Brigada 63 navala).
Cu 0 asemenea dotare. stapi-
nirea Marii Negre nu-i putea
fi contestata flotei sovietice.
$i tot i... .
Odata cu inceperea ostili-
tatilor. marina sovietica a in-
ceput minarea acceselor
principalelor sale porturi: Se-
vastopol. Odessa, Novorosi-
isk. Apoi, intre 23 $ i 25 iuni ,
distrugatorul lider ..Harkov".
impreuna cu alte dous distru-
gatoare. au explorat apele
Insulei $erpilor, dar sem-
nalarile care determinasera
aceste patrulari s-au dovedit
""
eronate.
Concomitent. aviat ia sovie-
tica declan$ase atacurile asu-
pra Constantei. Primul bom-
bardament avusese Loc in 23
iunie. intre ora 6 $ i 7 dimi-
neata. in ziua de 24. atacul
aviat iei sovietice s-a produs
la ora 6. Navele noastre erau
mai toate in mare. A urmat 0
inegala lupta aeriana intre
modernele aparate Hurri-
cane, I.A.R.-80 $ i Messer-
schmidt-109. de la Mamaia
Sat. construite in. ultimii ani
ai deceniului '30. $. i bombar-
dierele sovietice Rata. reali-
zate in primii ani ai acelui i
deceniu. Atacul vinstorilor
le-a impra$tiat -repede. Unul
sau doua bombardiere au
fost doborite de antiaeriaha
puitorului de mine ..Mur-
gescu". un altul de distruga-
torul ..Mara$ti . la incetarea
atacului. din cele 24 bombar-
diere, 15 fusesera doborite.
Cit iva aviatori sovietici lansat i
cu par uta au fost salvat i.
La 25 iunie, catre amiaza,
alte doua bombardiere
oare au aruncat bombe in
zona silozurilor, dar cele ve-
nite mai tirziu au suferit din
nou pierderi grele provocate
de aviatia de vinatoare. Infe-
rioritatea aviat iei sale a i m-
pus atunci comandamentului
sovietic alte mijloace de atac.
..
I n lumina slaba
a zorilor
, in seara de 25 lunie. co-
mandamen.tul Flotei Marii
Negre a init iat 0 operat ie mai '
ampla de bombardare' a
Constantei de pe mare. 0
grupare navala de atac, sub
conducer a capitanului de
rangul II M.F. Romanov. cu-
prinzind marile distrugatoare
..Ha rkoy" i ..Moskva" (am-
be Ie de 2 895 tone i inar-
mate cu cite cinci tunuri de
130 mm i 9 tuburi lan tor-
pile), comandate de P.A. Mel-
nikov i, respectiv, A.B.
Tyhov. a parasit Sevastopolul
la ora 19.15 (ora Constantei),
urmata dupa doua ore i ju-
matate de 0 grupare de spri-
jin sub comanda contraami-
ralului T.A. Novikov. Aceasta
a doua grupare era formata
din cruci$atorul greu ..Vor i-
loy" (8 000 tone) i distruga-
toarele ..Soobrazitelnii" i
..Smi lenii". Atacul urma sa
se decla eze prin surprin-
dere la 4 dimineata, simultan
cu un bombardament aerian
de diversiune -executat de
Brigada 63 aviatie navala.
Gruparea de atac s-a in-
dreptat initial spre Odessa,
schimbindu i spoi direqia in
cursul noptii. Apropiindu-se
de Constanta, la i ora 13.42,
navele i-au lasat la apa apa-
ratele paravan contra mine-
lor. Dupa citeva minute.
draga din dreapta lui "Har-
kov", care mergea in cap. a
explodat . 0 mina (probabil
una din cele de proteqie). La
ora 4.00, - conform planului,
gruparea a luat drumul tactic
hotarit dinainte i timp de 10
minute a tras 350 lovituri cu
tunurile de 130 mm la dis-
tante mergind pina la 24 000
metri.
in lumina slaba a zorilor,
soarele nefii nd inca rasarit.
coasta sparea ca 0 linie
groasa neagra. 0 salva (sau
mai multe) a cazut in bazinul
mare al portului, celelalte
insa au fost trase asupra
unor obiective mai bi ne vizi-
bile. gar8 Pallas. rezervoarele
de petrol. fiind lovit i un tren
cu munitie care a luat foe.
la sud de Constanta. in
dreptul coastei mai inalte
dinspre Agigea, statusera
noaptea la ancora distruga-
toarele roman ti ..Regina
Maria" (capitan comandor
Paul Diaconescu) .i "Ma-
ra ti" (capitan comandor Eu-
gen Deleanu). Putin dupa ri-
dicarea ancorelor, ele au ob-
..
in p. 41: distrugatoare/e. roman9$ti ..Regina Maria" $i ..Mara$ti"
Constants. 26 iunie 1941: grup de marlnari sovietici prizonieri. de pe
distrugatorul "Moskva"
"
-.."1IL" '\
::: ..
". .. . .....
- ..... .. -0" .... .....: .
.... _..": . :{ . . " .w .'" . : .:: "__ tl... "
': ; ': ...,
-, , -}of"
w "w' .
.' .: :::'{./ :; :::::: , : :,::f/' " :',.', /,
..." " .;:..: '. .: :. .. - .-
" .. .
-' .- -
.. ... .
. ":. :: ;.. ..
<-.::J, 6-, ,:':": .'
.
oj.
.... .'
'; ' "
......' '
";; . -. . '"
'. :.
::i:" ,
;'\..
..-... .
..-. ..
"'"
,,"6..
...
}.
.' ,
.
"9
A.
'. '
, '
. . . .. ."
,.' " '.
' " < ;.::: :L:'::, , > :' ,
.
: #If
..
.:,....
-. . -:
01' '
.,
" ,',
'.';';. ..
..
>
"."
, ,
: ". ::-:.' :.. -.. «.... .: ....: . .'\. .
43
.
.
servat la orizont siluetele
unor nave, dar au crezut
sint celelalte doua distruga:"
toare roman ti, "Ferdinand"
$i .,Mara$ ti", care i$i aveau
locul de sta1ionare pentru
noapte inspre Midia. Apoi, la-
murindu-se ca aveau in fa1a
lor inamicul, au deschis fo-
cuI.
Autorul, cum am amintit, fi-
ind ambarcat pe "Mara$ ti", a
consemnat .in jurnalul perso-
nal de bord, document ce
trebuia intocmit zilnic in ca-
drul temelor de instruc1ie:
"...Navele ruse$ ti si nt mai
mari i mai putern ice; vad
tragind tunurile lor de 130
mm cu maxima inclinare. Oar
nu in noi, pe care nu ne vad
sub coasta inalta de la Agi-
gea, ci undeva inspre uscat...
Ooua bubuituri in acela$ i
timp, foarte apropiate $i
foarte puternice, ma fac 0
clipa sa cred ca au explodat
proiectilele dU$ mane. Oar
sint tunurile noastre, care
deschid focul la 0 departare
ce a scazut de la 14 000
metri la 11 400. Trage $i ccRe-
gina Maria)). Dintr-un inceput
nu vad jerbe, mai tirziu deo-
sebesc vreo trei departe in
pupa lor, fara a $ ti daca vin
de la n'oi sau de la coasta.....
Oirectorul de tir de pe ."Ma- .
rS$ ti" era un ofi1er cu expe-
rien1a, capitanul Ion T oci-
neanu, care avea sa fie $ i
profesbr de trageri. Tirul se
regleaza repede. $i-a dat
seama ca' prima salva, ca-
zuta, lateral, era $ i scurta $ i a
facut 0 dubla corectie. A
treia salva a fost incadranta.
CQnstatind ca sint inconju-
rate de lovituri de calibru me-
diu - pe, care Ie atribuie
.... unor baterii de coasta , na-
vele rus ti all incetat tirul,
au intors aproape simultan $ i
s-au i ndepartat. lansi nd per-
dele de ceata artificiala.--Abia
atunci au zarit distrugatoa-
rele roman ti de la Agigea,
dar dupa i irea din cea1a ar-
tificiala, in timp ce se indrep-
tau spre larg, in apropierea
lor au i nceput sa cada lovitu-
rile bateriei germane Tirpitz.
de 280 mm. Navele sovietice .
au schimbat direclia spre a
ie$i din bataie $i, in aceasta
imprejurare, "Moskva" s-a
scufundat, rupt in doua de 0
44
.
..
"
..
explozle extrem qe puternica, teva avioane.
insotita de 0 flacara $i 0 co-. Atacul din zorii zilei produ- '
loana de fum $ i apa ce s-a ri- .. sese pagube la rezervoarele
dicat la 30 de metri deasupra de petrol $ i in gara Pallas. .
marii. "Harkov" $ i-a continuat Operatia s-a soldat, totU$ i, \cu
drumul, urmarit de loviturile 0 pierdere nea$teptata: ma-
bateriei Tirpitz i, pentru un rele distrugator "Moskva". Is-,
timp, cu posibilitati red use de toriografia sovietica a criticat '.
manevra datorita unei lovituri lipsa de simultaneitate a
cazute foarte aproape $ i ale bombardamentului naval cu '
carei schije gaurisera tubula- cel aerian $ i faptul ca s-au '
tura de la doua cazane cu folosit distrugatoare (Iidere)
aburi, viteza scazind la 6 no'- in loc de cruci$stoare care,
duri. Mecanicii au facut insa cu tunurile lor de 180 mm, ar
un efort deosebit $ i la ora fi putut lovi obiectivul din
7.14 nava i-a recapa,tat vi- afara barajului de mine.
teza obi$nuita de maf"$ de 26 Pentru romani ac1iunea:
noduri. avusese un caracter unilate- \
i ntre timp se apropiase $ i ral, adversarii nedeschizind
gruparea "de sprijin. 0 mina foc asupra navelor roman ti. .
(poate tot din cele de protec- Multi observatori de la bordul ' :
.1ie) a facut .explozie in para- distrugatoarelor noastre afir- '
vanul distrugatorului ,,50- mau ca unul dintre distruga- ' ;
.obrazitelnii" $i a provocat 0 toarele sovietice fusese lovit,
'avarie la prova cruci$atorului aparent spre pupa, i ca in-
"Voro$ ilov", care venea la data dupa aceea incepuse sa
adapostul paravanului distru- intoarca spr€ a se indeparta
gatorului. Oupa ce trimite pe spre larg. Ofiterii de pe '
"Soobrazitelnii" $i pe "Smi$- "Moskva", impreuna cu doL.
lenii" sa asigure protectia an- aviatori, au fost trata1L..con-
tiaeriana lui "Harkov", atacat form prevederilor conventiilor
intre timp de aviatie, cruci$a- internationale. Adu$i la..
torul.. "VorO$ilov" s-a indepar- Bucur ti, la Comandamentul .
tat. In intimpinarea acestuia marinei romane din Piata
au fost trimise de' la Sevasto- Amzei, ei au fost intreba1i
pol distrugatoarele "Bespos- asupra scufundarii navei lor"
ciadnii" $ i "Bodrii'" cu care revendicata $ i de bateria Tir-
se ,va inapoia, dupa-amiaza, pitz $ i de coordonatorul teh- '
in baza. Spre seara, a ajuns nic german. al barajului de
la Sevastopol $ i "Harkov", mine. Ei n-au putut spune
impreuna cu -"Sobrazitelnii" insa mare lucru: se aflau la ,
$ i "Smi$lenii". . posturile lor de lupta cind s-a
produs 0 explozie la bord $ i
s-au. trezit in apa. La postul '
de coordonare a trageri lor
bateriilor de coasta in talat
pe hotell,!1 Carlton s-a con-
statat ca in timpul exploziei'
"Moskva" se afla la colt ul ,
dinspre Tuzla al barajului ro-
manesc de mine. "Moskva ll
s-a scufundat deci lovind 0
mina care - dupa flacara
foarte mare $ i ruperecr navei
- provocase explozia unei
magazii de mun ie. Epava sa
se gas te $ i astazi pe fund
de 44 metri, la 8 mile larg de '
T uzla. .
Pina la sfi itul razboiului"
Constanta nu a mai fost
bombardata de pe mare, ba-
rajul de mine din larg consti-
tuind un adevarat "zid de ce-
tate" invizibil, dar eficient in
fata oricarui ata ator venind
dinspre marf3. -
- Tirpi,tz sau 0 mini.
i ntre timp, la Constanta, 10-
cotenent comandorul Nita
Voinescu - comandantul
grupului submarin $i vedete
...
torpiloare - plecase el insU$ i
cu vedetele "Viscolul" $ i "Vi-
jelia" la locul naufragiului, de
unde au fost luati la bord 69
supravietuitori. Adu$i in port.
au primit mincare $i imbraca-
minte $ i apoi au fost trimi$i la
baza navala mariti ma.
Ac1iunea navelor sovietice
fusese corect conceputa $ i
executata prin. surprindere.
Bombardamentul aerian intir-
ziase insa. citeva minute $i
trebuie spus 0 singura gru-
pare (din cele trei prevazute),
compusa din $apte aparate,
. reU$ ise sa se apropie de
Constanta, pierzind insa ci-
J
S
.
I
I
I
I
I
.
. .
.
.
, -
.
INISTRUL · EL
E lEI
.
.
La 19 martle 1944, prln ocuparea Unga-
riel, trupele hltlerlste au ajuns pe crestele
Carpa1i1or Orlentall, creind 0 noua amenln-
tare pentru Romania, profund ingrijorata de
evolutla evenimentelor'de pe, front 1 de ra-
sarit. Pe acest teatru de opera111, dupa incer-
cuirea ,I infringerea trupelor germane de la
Tiraspol-Kamenetk-Podolsk, armatele sovle-
tice au dep it Ch inaul ,I, la 28 martie
1944, au aJuns la I I. Pentru fortele politice
din opoz ie, dar ,i pentru guvernul roman,
dupa oplnia unor oamenl politici ,I anal tl,
se crease un' moment propice pentru des-
prinderea Romaniei din alian1a cu Germa-
nia, dar care nu a fost foloslt. I nten11a rege-
lul, tardiva, de a-I aresta pe Antonescu la Si-
,naia, cu complicitatea unui grup de gene- .
rail, in primele zlle din luna mai, nu s-a ma-
teria lizat. ..
La 2 aprilie, Molotov, in numele guvernu-
lul sovietic, a declarat ca U niunea Sovietlca
"nu urmar te scopurl de cucerlre a nici
unel pa"l din teritoriul romanesc sau de
schlmbare a regimului social existent in
,Romania ,I ca intrarea trupelor sovietice in
Romania este in exclusivitate dlctata de ne-
eesltatea militara..." (Foreign Relations of
, the United States. Diplomatic Papers,,1944,
'volume IV, pp. 165-166; in contlnuare,
F.R,U.S.). Aceasti declara1ie, alaturata pro-
punerilor de armist iu facute de guvernul
soviellc inca pe data de 22 martie ,I deta-
lIate la 8 aprllie (intoarcerea armelor pe
front impotriva germanilor, aqiune urmata
, de reechlparea trupelor romane de catre so-
vietici ,i punerea lor la dispozi1ia mar alu-
lui Antonescu ,I a lul I uliu Maniu; plata unor
indemniza1 ii catre sovletlcl; repatrlerea prl-
zonlerilor; libertate de m care nellmitafi a
trupelor aliate pe teritorlul romanesc daca
situatla ar fi impus acest lucru; anularea dic-
tatulul de la Viena in intregime sau partial in
favoarea Romaniei; Loc. cit, pp. 169-170),
conduce la concluzia ca, cel Putln sub in 1e-
les, R oma,l1iei I se acorda statutul de cob ell-
, gerant. ·
incepi"nd cu 4 aprille, data la care se con-
, sidera explrat termenul pina la care urma sa
soseasca raspunsul partii romane la condlti-
lie de armistillu oferlte de sovletlci,
popula1 i a Romanlei a fost pusa n. fa1a teribi-
lelor bombardamente americane care au
, provocat grele pierderi materlale, i umane ,I
au ,ocat puternic opinia publica a 1aril. La
.
..
TIT
...
5
ITE...
,
.
,..
-
...
-
numai zece zile dupa primul bombardament
asupra Capitalei, trupele sovietice au ocupat
Odessa, infirind ,I mal mult convlngerea ca
· sft" itul era aproape. ..
Elemente noi au aparut ,I pe scena vlet ii
polltice . interne. Astfel, in primavara anului
1944 a 'avut loc 0 activizare a partidulul co-
l11unlst cu Inten1ia vadita de a razblla supra-
fa1 a vie1 ii politice. La 1 mal este dat publicl-
fi1ii _Manifestul Frontului Unlc Muncitoresc
incheiat intre partidul comunlst ,I Partidul
Social-Democrat. Iminen1a patrunderii tru-
pelor sovietice pe teritoriul Romaniel a de-
terminat insi ,I 0 reconslderare a raporturi-
lor dintre .celelalle forte polltice ,I partldul
comunist, fie ea ,I numai sub aspectul opor-
tunita1ii politlce. Prlmul care a facut PClfI in
aceasti . direqie a fost Palatul regal, care,
largindu-,i libertatea de aqiune la sfaturile
repetate ale puterilor occidentale (dupa cum
afirma ,I asfizl ultlmul rege al Romaniel, Mi-
hal I), a luat legatura cu comun til prln Lu-
cretiu... Patra,canu, inca la sft" Itul anulul
1943. In rindurile lor, comun tli inlatura pe
tefan For , secretarul general al P.C.R.
numit de Comintern, " noua conducere
(compusi din C. Pirvulescu, E. BodnarClf ,i
I. Ranghel), in acord cu ceilal1l conducatorl
comun ti intern&1i in lagarul de 18 Tirgu Jlu,
se orienteaza spre 0 colaborare cu toate for-
1 ele democratice, purtind tratatlve cu repre-
zentan11 al P.N.T, P.N.L. ,I P.S.D., finalizate
la 20 lunie prin constituirea Bloculul Natio-
nal' Democrat. Dar in .ciuda acestor regru-
pari ale fortelor de opozitle, alit din partea
lor at ,I a guver ulul, a urmat 0 tacere in-
delungafi fa1a de propunerile formulate de
Ali a 1 i .
Odats cu reluarea tratativelor la Cairo, re-
prezentan111 lui Manlu, prlnlul Barbu tlrbel
,i Constantin V oianu, apreclau, la 25 mal, I
ca "Antonescu, fie ca vrea sau nu, se. afla
complet sub control german", dar ci Maniu,
"in inlelegere cu partidele democratice, este
decls sa disocleze Romania de Axa"
(F.R.U.S.. 1944, vol. IV, p. 178). Revenind
asupra cererii cu privlre la necesltatea unel
interve n 1 ii militare anglo-americane, emisarii
romani au lasat partenerilor de discutll im-
presla ca aveau de-a face "mal mull cu 0
tergiversare 6 \ declarind in final ca au ajuns
la concluzia ci ""prelungirea negoclerllor nu
va servi nlci unul scop..., ele fUnd conside-
rate incheiate 16 (Idem, p. 181).
,
45
....
-
.
..
r
. I
" Inn limp, Anlonescu 8cceptaSe .. conll-
nue negoclerl sep.ate cu sovletlcl Ia Stock-
holm, obtlni1d la 4 lunle acordUl aceslora
asupra' unor chestlunl prlvlnd reducerea
despigublrllor de razbol, poslbilltatea unul
, compromls In problema pistrirll admlnlstra-
1 1el civile ,I a regulamentelor roman tl pe
terltorlul1irll, acordarea unul district, din te-
rltorlul romanesc ocupat de sovletlcl, ca
zoni Invlolablli de exercitare a autorltit II
statale romin ti, precum ,I acordul fati de
cererea pir111 romanettl de a se da un ter- ,
men de 15 zlle germanllor pentru a se re-
tr,ge de pe terltorlul rominesc, Inalnte de
Intra rea in vlgoare a intelegerll cu sovletieli
(Biblloteca Academlel, Arhlva Istorlca, 00-
cumente i memorii "privind alaturarea '.
Romaniei la ,. oalit ia antihitlerista. 1943-1947,
vol. I, pp.. f27-130; telegrama'Legatlel ro-
mine din Stockholm, din 4 lunie 1944).
Odati cu debarcarea din. Franta, dl,n 6 iu-
nle 1944, Interesul allatllor occldentall fati
de Rominla, care orlcum Intra in sfera de
Influen1i sovletlci, chlar inalnte de in1el e g e -
rea Churchill-Stalin. din octombrle 1944, a
sc8zut insa brusc. In vlziunea lor, rolul pe '
care I-ar II putut Juca 0 I ire a Romanlel
din rizbol -=- vizuti ca 0 diverslune de am-
ploare in spatele germanllor, obllgindu-I pe
ac tla a mentlni treazi vlgUenta atit in
apusul cit ,I in sud-estul continentulul - in-
cetase a mal Ii de actualitate. - ,
'\ La 15 lunle, Manlu a trlmis un mesaj eml-
sarllor sal la Cairo, in care arata cii "este de
aeord sa incheie un armlstltlu conform con-
d Illor prezentate de A Ii at I" (F. R. U .S., 1944,
vol. IV, p. 181), pentru ca prlntr-o noui tele-
grama, din 29 tunle, sa faca cunoscut planul
siu de'scoatere a 1irll din razbol: schlmba- '
rea guvernulul ,I Inchelerea armlstqlulul 51-'
multan cu desfi,urarea unel ofenslve sovle.
tice maslve, bombardarea comunlca11ilor de
.. catre avlatla anglo-amerlcana ,I' trimlterea
de trupe aeropurtate allate; semnarea armls-
Iqlulul urma sa se petreaci la Cairo de citre
delegat n lul Manlu ,I acesta si Intre In vl-
goare odata. cu schlmbarea guvernlilul de la
Bucur tl. In inchelerea telegramel, ,eful
opozqlel romane ruga tot 1 pe emlsarll sil
sa se Intereseze despre ce "imbuniti1 lrl
Imedlate sin1 pregitql Alla111 ,sa accepte In
cadrul condqlllor de armlstitlu", ,tlindu-se
ci "exlsti Informalii exacte ca, in masura In
care Antoneseu este Impllcat, sint acceptate
asemenea modificirl ,I ci. grupirlle [polltice
romine] favorablle Alla1110r nu-.I pot lua
grava responsabilitate a act1unll in orlce ter-
menl, mal Putln favorablll dedt eel ee-I sint
aC$)rdat llul " (F.R.U.S., 1944, vol. IV, p.183).
In locul comentarlilor ce se pot face pe
marglnea caracterulul extrem de complex ,I
slnuos al tratativelor purtate de emlsarli
opozqlel sau de cel al reglmulul antonesclan
cu reprezentan1 I ai, taberel allate, reprodu- I
cem () constatare semnilicativa a minlstrulul
elv lan la Bucur tl intilnlta intr-unul din
. rapoartele sale: "Toati lumea, sau aproape
toati, este de acord sa recunoasci faptul ci
timpul preseazi, dar nlmenl nu Indrizn te
si treaci de la cuvlnte la acte". 0 consta-
tare la fel de justa ca multe altele intilnlte in
rapoartele pe care Ie prezentam In acest nu-
mire
Andrei IPERCO
- '
..
,
., .
.
ansamblul de masuri politice I
i militare a caror punere in
aplicare ar putea sa Ie per-
mita 0 actiune eficace i ra-
pida. Fiecare conteaza pe ce-
lalalt i, in ultima analiza, pe
- ansa... (Raport politic nr.
20)
-Asupra posibilitatii incheie-
? rii unui armistitiu, domnul
12 aprilie _- Mihai Antonescu se arata in
...Primul ministru imi spu- continuare ezitant. Nici expli-
nea ieri ca acest document catiile lui Ben [Magazin is-
[ordinul de zi al mar alului, toric, nr. 5/1991], nici decla-
din 10 aprilie: Magazin isto- ratiile lui Molotov [din 2 apri-
flC, nr. 8/1990] a fost redactat lie] nu i se par suficient de
J i publicat fara tirea sa. EI precise pentru a permite 0
, deplinge aceasta. cu atit mai intrare in' probjema. Else
mult, cu cit s-au introdus in ' .. arata mai put in dispus sa
el fraze ale sale datind din ceara explicatii1e comple-
1941. "Or l conch ide el, noi mentare de care afirma ca
sintem in 1944". Convins ca are n Yoie, decit sa tempori-
orice rezistenta fata de arma- zeze pina cind acestea i-ar fi
tele ruse$ti este de-acum date spontan, ceea ce ni se
inainte inutila, domnul Mihai pare destul de dificil de obti-
Antonescu' nu pare totu$i nut, deoarece nu se pot cere
inca convins sa traga din raspunsuri la intrebari nefor-
aceasta co vingere consecin- mulate. $i else teme de o-
tele pe care ea Ie implica. EI cui pe care I-ar provoca 0 ex-
s-a multumit sa-mi spuna. ca plicatie franca cu conducato-
a$tepta intoarcerea mare?alu- rii Reichului.
lui, aflat in turneu pe front, Cheia. situatiei actuale. Sear
pentru a-i face cunoscut sen- putea foarte bine sa 'se ga-'
timentul sau asupra ordinului seasca in faptul ca nici gu-
de' zi ..inoportun" din 1 0 apri- vernul, nici opoz ia nu au
lie... ,,' pregatit $i nu au pus la punct
1944
"
"J
25 aprilie .
Prin scrisoarea de pe data
de 22 aprilie,' v-am facut CU-'
noscute conditiile de armisti-
tiu. notificate de catre
U .R.S.S. Romaniei i faptul
ca guvernul de la Bucur ti
n-a putut sa se hotarasca sa
Ie considere ca acceptabile,
in sperant ' - probabil de-
arta - ca guvernele britanic
$ i american vor act iona pen-'
tru a Ie u u ra...
- Domnul Ben a reinnoit
opozitiei romane sfatul de a
aduna sub un $ef unic toate
fortele sale ,disparate. fara
excluderea nimanui. $efului
i-a recomandat sa uite toate
46
nemultumirile. vechi i sa pri-
measca toat"e ajl!toarele. EI
preconizeaza, .. in afara de
aeestea, organizarea imediata
de manifestatii impotriva raz-
boiului, a regimului $i a ocu-
pant ilor.
Cei carora Ii se adreseaza
aeeste sfatu ri par dispu$ i , sa
Ie urmeze.
Pe de alta parte, opozit ia it
preseaza pe mare$al sa tri-
mita la Moscova doi emisari.
Ea ple ca de la ideea ca situ-
. atia se agraveaza pe 'zi ce
trece, ca activul romanesc
scade vazind cu ochii i ca,
in citeva saptamini, va trebui
poate sa se capituleze fara
conditii i fara a fi asigurati
de 0 reactie germana mai pu-
tin redutabila ca cea care
s-ar putea produce astazi.
Oar "Conducatorul" continua
sa sustina ca exigentele ru-
s ti sint inacceptabile... (Ra-
port pOlitic nr. 21)
2 mai
...Opo itia repr eaza gu-
vernului ca nu a profitat de
momentul [sfir'$ itul lui martie]
cind Reichul, ocupat in Un-
g ria, vedea retragindu-se in
dezordi ne spre spatele fron-
tului armatele sale batute,
pentru a denunta alianta cu
Germania, a stigmatiza ca-
renta O.K.W.-ului $i a i reca-
pata libertatea de actiune.
,Oar se pune intrebarea: ce
face ea -astazi pentru a pre-
,gati '0 noua conjunctura favo-
rabila $ i pentru a-i obliga pe
eonducatori sa 0 exploateze?
Singurul progres pe care it
putem inregistra la activul
partidelor ostile regimului
este faptul ca, docile unei re-
l comandari a domnului Be-
n , ele au decis sa se ali-
nieze toate in spatele domnu-
lui Maniu. Ele spera ca
aeesta va inceta, de acum
inainte. sa se considere ca
pr edinte I al Partidului Na--
tional-Taranesc $ i va actiona
ca $ f al tuturor opoz iilor
reurtite i fara sa excomunice
niei un grup al carui sprijin ii
este oferit...
in cercurile guvernamen-
tale, opinia care prevaleaza
astazi pare sa fie un compro-
mis intre tendintele mar a-
lului '$i cele ale principalului
's8U locotenent [Mihai Anto-
..
.
,
nescu]. Ea se rezu ma astfel:
Noi nu putem sau nu mai
putem sa ne intoarcem impo-
triva Germaniei, invocind ca-
rent a sa, deoarece ea face ce
poate pentru a restabili situa-
tia militara. Dar noi ne pas-
tram dreptul sa ie?im din raz-
boi i noi 0 sa-I folosim la
ora care ni se va parea opor-
tuna. Daca Reichul pretinde
sa ni-I interzica. noi vom fi
impotriva lui in stare de legi-
. tima aparare. Noi cautam. sa
cream climatul favorab Na-
tiunile Unite ar trebui S61 ne
ajute, dar ele nu' par sa inte-
leaga. Nu au ele interesul sa
reduca riscurile la care ne-ar
expune 0 schimbare de
front? ...
Personal, eu consider ca
daca Romania s:?teapta ca
fo'1a sa militara sa fie redusa
la neant, ea va' pierde ultima
$ansa de a obtine cond ii de
pace moderate. O icare ar fi
riscurile legate de un demers
imediat i decisiv, mai bine ar
fi sa fie i nfru ntate aceste ris-
curi decit sa se compromita
iremediabil viitorul... (Raport
politic nr. 22)
MogO$oaia, 18 mai
Poporul roman, nu ne-am
putea indoi, vrea pace. Sinis-
tratii, carora mare$alul Anto-
nescu Ie, promitea zilele tre-
cute reconstruirea caselor lor
distruse de catre avioane ina-
mice, nu s-au .temut sa ii
spuna in fata: \-;Cu construi-
rea ne vom ocupa noi; ceea
ce ne trebu ie este pacea".
Lumea se mira vazind ca
nici suveranul, nici guvernul,
.. .. ,.. -.
nlCI opozltla. nu I ncearca nl-
mic pentru a Ie da aceds)a
pace atit de arzator dorita. In
fata carente i oamenilor care
conduc astazi tara $ i a celor
care pretind sa 0 guverneze
miine, natiunea pare prega-
tita sa urmeze pe primul om
care, cu hotarire, va indrazni
sa strige cuvintul magic.
Aceasta stare de spi rit ex-
plica revirimentul care se ob-
serva in favoarea ex-regelui
Carol...
Cu cit Natiunile Unite re-
peta satelit ilor Germaniei ca
singura lor $ansa de salvare
este ruptura cu cel de- I
treilea Reich, cu atit Germa-
nia incearca sa lege de desti-
"
.
nul sau soarta aliatilor sal
zdru ncinat L.. Avertismentul
adresat de catre Marea Brita-
nie,' Statele Unite ale Amerlcii
$i U.R.S.S., Finlandei t Unga-
riei, Bulgariei i Romaniei a
avut ca urmare primirea de
catre domnul Mihai Anto-
nescu a unei scrisori din par-
tea domnului von Ribben-
trop, in care se cerea cabine-
tului. din Bucure$ti 'sa ras-
punda acestui apel printr-un
refuz ferm. Fidel politicii sale
de jumatati de masura, pri-
mul ministru roman nu a dat
ascultare cerintei Berlinului
de a lua el insu$ i cuvintul in
sensul indicat, dar a prezen-
tat prin presa $i radio 0 apa-
rare pringareata: Romania nu
este imperialista: ea lupta
modest pentru frontierele
sale, pentru independenta s ,
pentru mentinerea culturii
sale latine $ i cre$tine; ea nu
se gind te sa bulverseze or-
dinea stabilita, ea nu a ince-
tat sa iubeasca Franta i, in
ciuda atacurilor brutale ale
aviat iei anglo-americane, ea
nu ura$te nici Anglia, nici
Statele Unite; ca $i Antigona.
ea este nascuta pentru a iubi
i nu pentru a uri etc.
Cind este intrebat domnul
Mihai Antonescu de ce nu se
'decide sa vorbeasca direct
cu Moscova, raspunsurile
sale arata ca obstacolul prin-
cipal este in continuare ace-
Is:? i: "initium sapientiae timor
Germaniae u (inceputul inte-
lepciunii sta in teama de Ger-
mania)... (Raport pOlitic nr.
25)
26 mai
...Misiunea incredintata
print ului $tirbei nu pare sa fi
adus acum rezultate tangi-
bile. Poate aceasta I-a deter-
minat pe domnul Maniu sa
trimita in Turcia un nou emi-
sar in persoana domnului Vi-
$oianu, fost ministru al
Romaniei in Tarile de Jos,
unul din elevii preferati ai lui
Nicolae Titulescu.
Alegerea acestui diplomat
. este aprobata de guvern in
aceles:? i conditii in care a"
fost cea a I printului, dar, in
plus, fata de mandatul primit
de la $eful national-taranist.
domnul Vi oianu a primit $ i
investitu ra regala.
..
47
. ..
.
,
"
i'
Plecarea sa pare sa fi fost a ajuns la Cairo., lata, dupa
precedata de 0 negociere informatiile culese in antura-
avind ca obiect 'obtinerea de ..jul imediat al domnului Ma-
la cei cu care urmeaza sa ne niu, care vor fi. principalele
gocieze garantii de tacere... obiective ale' ..misiunii" sale:
Moscova ar fi promis sa pas- 1) Sa expuna Natiunilor
treze secrete eventualele Unite 9ificultatile de care se
convorbiri ale reprezentanti.- izb te dorinta poporului ro-
!or sai cu domnul V oianu. man de a trece cu arme i
In timp ce printul $tirbei tre- bagaje sub stindardele demo-
buia sa vorbeasca, in princi- cratiei: circumstantele actu-
pal, cu britanicii i sa nu in- · ale nu se preteaza unei ma-
tre in contact. decit acciden- nevre tinzind la rasturnarea
tal cu ru ii, noul emisar are . regimului. ecul, ca i5UC-
ca sarcina principala sa abor- cesul unei lovituri ar aduce 0
deze agenti ai U.R.S.S. Se reactie germana mai prejudi-
crede ca el nu va intirzia in ciabila decit statu quo, nu
Turcia, ci va incerca sa numai intereselor Romaniei,
ajun"'ga repede la Cairo, unde dar i ale adversarilor Rei-
trebuie sa-I intilneasca pe chului; ac tia din urma ar
domnul Vi inski. trebui, deci, sa mai tepte i
S-ar pune problema sa fie sa aiba incredere in prietenii
trimis in America domnul An- 'lor romani, care vor prinde
gelescu, membru influent al prima ocazie favorabila pen-
Partidului National-Liberal tru a redresa politica regatu-
fost pr edinte al consiliului lui. '
i ministru al instruqiei pu- 2) Sa incerce sa obtina in-
blice . in - primul cabinet al cetarea raidurilor aeriene ma-
domnului George Tatarescu. sive la care sint supuse majo- ,
Negocieri destul de labo- ritatea ora elor romane ti.
rioase sint in curs intre dom- . Argumente: aceste raiduri
nul Maniu i profesorul Ra- exercita 0 influenta asupra
lea, fost ministru al muncii. opiniei publice care face sa
Acesta din urma it preseaza se clat.ine increderea ei in ge-
pe militantul transilvanean sa nerozitatea ..Iiberatorilor" sai;
urmeze parerea lui Ben , in afara de aceasta, perturba-
care sfatui te toate grupu- tiile pe care Ie provoaca je-
rile de opozitie sa se uneasca neaza libertatea de m care a
sub un singur efl iar pe efilor' opoz iel, ii impiedica
domnul Maniu sa nu exco- sa se reuneasca cit ar im-
munic pe nici unul din cei pune cerintele activitatii. lor
care se declara adversari ho- politice.
tariti ai aliantei cu germanii, 3) Sa convinga guvernele
i sint pentru armist iu i aliate ca regele, domnul Ma-
... 'pentru 0 politica de prietenie niu i domnul Dinu Bratianu
activa cu toate Natiunile au crezut intotdeauna in
Unite. Domnul Ralea, prjmit "triumful final' al cauzei juste
de suveran l I-a asigurat de pentru care lupta Natiunile
loialismul monarhic al parti- Unite". ,
delor de stinga i de extrema 4) Sa obtina de la ru i indi-
stinga. · catia exacta a liniilor de cale
Domnul Maniu nu, ar mai ferata, drumuri i alte mij-
refuza concursul comun ti- loace de comunicatie i. de
lor, dar nu accepta - progra- transport de care ar"mata lor
,mul lor de actiune directa - ar avea nevoie pentru opera- .,
sabotaj organizat i creare.. a t ii viitoare. (Ne amintim ca
unei armate de partizani. In....... - condit iile de armist iu puse
schimb, el se declara dispus . de catre Moscova implica
sa incerce 0 lovitura, daca mai intii dreptul de garni-
Aliatii ii furnizeaza mijloa- zoana intr-un anumit numar
cele, sincronizin'du i actiu- de or e romane$ti. Aceasta
nea din interior cu 0 aqiune exigenta fiind considerata
[anglo-americana] in' Balcani. inacceptabila atit de catre
(Raport politic nr. 26). opoz ie cit i de guvern, so-
2 iunie vieticii au inlocuit-o printr-o
Domnul V oianu nu a in- cerinta. tinzind sa obtina Ii-
tirziat in Turcia. Pe 31 mai, el 'bera folosire a intregului sis-
..
.,
.
48
-
I
tern rutier, feroviar i fluvial
al tarii, cerere pe care 0 con-, ,
sidera justificata prin oferta
lor, de a participa la elibera-
rea Transilvaniei de Nord.)
Mandatul incredintat dOfDnu-
lui Vi oianu apare ca un ind,i-' :
ciu ca romanii incearca sa
reduca, in masura posibilului,
importanta ipotecii la care ei '
vor trebui sa se resemneze sa
consimta in favoarea U.R,S.S.
- ,5) in timp ce primele patru
. puncte ale programului pe
care misionarul', este insarci-
nat sa Ie apere se refera la
toate cele trei mari puteri.
aliate, al cincilea i ultimul'
este un apel la anglo-saxoni:
Romania ar vrea ca in 'cazul '
. in care ru ii 'vor prelua i di-
rija 0 parte importanta din
caile de comunicatie terestre,'
aceasta ocupare sa fie com-_ .
pensata prin cedarea aero-
porturilor armatelor demo-'
cratiilor occidentale; ea, cere
deci acestora sa obt i na de la
aliatul rus dreptul de a pazi ,
terenurile de aviat ie i de a
parca num'eroase aparate.
J ustificare: ofensiva aeriana a
occidentalilor a .contribuit tot
atit ca i succesele rus ti de'
pe cimpurile de lupta la zdro- ,
"birea rezistentei Germaniei...
(R aport politic nr. 27)
13 iunie
...Diversele partide de opo-
z ie par sa fi incheiat, in sfir- .
it, un acord i vor forma de
acum inainte un bloc "unic, .
sub conducerea domnului
Maniu. Aceasta tardiva
..uniune sacra" a primit apro-
barea suveranului. Cu toate '
ca acesta din urma a acordat
. recent 0 audienta domnului
Tatarescu, se crede, in gene-,'
rail ca fostul pr edinte al
consiliului ramine exclus din
combinatie.
· Ce va rezulta din toate
convorbirile care s-au multi-,
plicat in aceste ultime zile in
tre politicjenii de toate nuan-
tele? Probabil nimic pozitiv.
teptind, Romania i i pierde
ultimele carti pe care Ie avea
in mina. La sfi itul lui martie
i la inceputul lui apr,ilie, ea
detinea inca bune atuuri care
au disparut. (Raport politic
"r. 29)
.
(Continuare in p. 66)
.
,
.
.
-
1946-1954.
Mari procese politice
...
"
In
Romania
c
o
n
c
3
tD
:J
,.
tD
ULTI
ELE
ILE
J
LE
.
RE$
ULUI
NTONES
"
-.
:J
tD
Q.
-.
,.
lD
. .
. .
1 lunie 1946. Ora 17.45. "Condamnatii, escortati de cite patru gardieni ai penitenciarului i
insot i pina la stilpii de executie de preotul Totolici Teodor i de dl. colonel jand. Pristavu Du-
mitru. comandantul inchisorii militare Jilava l au fost transportati de la celule pina la stilpii .de
executie. · C
La ora 18, dupa ce am primit raportul comandantului Grupei de executie, am dispus i dl. 0
grefier Gheorghe Colac. de la Tribunalul Poporului. a citit 9amenilor dispozitivul hotaririi nr. n
17/1946 a Tribunalului Poporului din Bucure?ti. Completul I de judecata. ., C
Sea facut in fata oamenilo,r 0 scurta expunere a faptelor savi ite de condamnati. 3
Voind sa procedam, conform' dlSpoz iuniior art. 18 din regulamentul nr: 12/1942. la legarea
condamnatilor la ochi i apoi la stilpul de executie, toti cei patru condamnati ne-au declarat ca (D
vor sa stea cu fata catre grupa de executie i nelegati l cu exceptia condamnatului Constantin :J
Z. Vasiliu. care a cerut sa fie legat numai la ochi. cu propriul S8U fular. - ,.
Luind act de aceste dorinte. am dispus i s-a executat intocmai. tD
Dupa indeplinirea tuturor, formalitat ilo de mai sus, la ora 18.03 am ordonat comandantului
Grupei de executie. executa rea. , . :r
Conformindu-se dispozitiunilor. articolului 19 din regulamentul nr. 12/1942, comandantul
Grupei a comandat pregatire.a armelor. ochirea i focul. care s-a executat cu arme de tip mili-
tar". , _.
Am cltat din procesul-verbal inchelat de Parchetul Trlbunalulul IIfov in urma executarll sen- ,.
lintel pronu ate de Trlbunalul Popprulul in procesul Intentat fostulul conducator al statulul (D
'roman, marefalul Ion Antonescu, " prlnclpalilor sai' colaboratorl. Trecuse mal puJln de 0 luna .
de cind, la 6 mal 1946, la Bucur ti incepuse "procesul lUarll tradari naJ'onale" cum a fost nu-
mit in epocii. ,,,,-
Cazul Ion Antonescu este pe de 0 parte blne cunoscut prln lucrarlle ce i-au fost consacrate
in tari ,I peste hotare, incepind chiar cu anul desf uraril procesulul (Procesul Marii tradari C
nationale, cele palru volume Antonescu. mar alul Romanie; i razboaiele de reintregire. Mar- 0
turii i docume':1te, tiparite la Milano, sub coordonarea ,I ingrijirea lullosll Constantin Dragan, n
cele Irei volume Mar alul Antonescu in fata istoriei. cuprinzind mirturii ,I referlri reunite dE C
dr. Gheorghe Buzatu) la care se adaugj amplele reconstltulri reunite in felurlte lucrarl, de la 3
monogralil istorice precum acelea ale lui Aurlcii Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale
insurectiei din august 1944 I Romania in perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 plna la ro- ..
- mane, precum Delirul lul Marin Preda. Li se adauga peste 1 000 de paglnl aparute in presa de ,...
loate. orlentirlle, in acest an ,I jumilate ce I-a leurl de. la Revolulla din decembrle 1989 dh:J tD
Rom in la. . ,
Pe de alti parte, asupr lui plutefte inca mlsterul. Deslgur, momentul cel mal bine cunoscut _.
este acela de la 23 august 1944 - destltuirea ,I arestarea mar "'alulul, reconstltulte pe ore ,I :I
, chiaro pe minute, lar prin documentul publicat de Magazin istoric in nr. 8/1990, chiar in verslu- (D
nea lui Ion Antonescu. Urmeazi, apol, procesul - reconstltuibil cel Put 'n sub aspectele sale Q.
concrete, datorita stenogramei fedinjelor, cuprlnse in acea lucrare amlntlta mal sus,. Procesul -.
marii tradari nationale. Cu multe amanunte este cunoscuta de catre Istorlcl ,I venlrea-Ia putere ;-
a 'generalului Antonesc , in tulburile evenlmente din acel inceput de septembrle ce a urmat
dlctatulul de la Vlena din 30 august 1940.
Mal PUlin cunoscute sint insa momentele de legatura dintre aceste evenimente " mal ales
resorturile politlce " dlplomatice care au determlnat anumite optlunl " pozitil. Va mal trece
, inca un tlmp, pina ci d se vor putea serle acele studll I monogratll in care omul, mllltarul, pa- C
' triotul, conducatorul de stal sa poata fl analizat ,I infat at la dlmenslunea oblectiva pe scara
Istori . noastre, I l nind seama de contextul tragic in care a ventt la putere ,I de modu.1 in care 0
,i-a 'exercitat autor.tatea, alit in lunetie de propria sa format1e, de trecutul sau, de felul de a Ii n
',i de a gindi, cit ,I de influenta anturajulul ,I a altor factori Internl ,I externl in raport cu care a C
luat decizille. 3
(D
49 :s
flit
(D
....
,
....
.
.
I totLlfI mlsterul - care nu ale de-a lace cu umbrele ,llumlnlle personalltitll sale, cu actele
,I ac1lunlle pentru care este responsabll - perslsti. EI nu va II rl lcat dedt atuncl cind ( a
cum subllnla pentru prima data Istorlcul Crlstlan Popltteanu in Magazin istoric, nr. 8/1990,
precum ,I Intr-un artlcol publlcat In Pravda, din 23 august 1990) se va ,tl ce a lieut ,I, mal
ales, ce a declarat mar alul Antonescu In tlmpul detentlel sale de 18 lunlln U.R.S.S. (docu-
mentul Insollt al preluirll sale de citre autorlti,lIe sovletlce IUnd publlcat tn acel8f1 numir de
Magazin istoric) ,I care au losl toate contactele, Interogatorille ,I dlscU1ll1e avute de el in
aceasti perloadi... ....
Dezvilulm acum, pe baza documentelor de arhlve - multe dlntre ele Inedlte - ultlmele zlle
ale mar alulul Antonescu, subllnllnd ca, In oplnla noastri, stf"llul siu este Intrlnsec legat de
partlclp.ea la rizbolul germano-sovletlc, decla",at cu clncl anllnalntea execu1 lel , In acee&fl
luna lunle, aleau parca slmbollc. Deznodamlntul acestul proces, un adevirat act politic, s-a
Inserls Inca de la deschlderea sa In datele generale ale unul astfel de evenlment, In care hoti-
rfrea era,' practlc, adoptata Inalntea admlnlstrirll probelor. Spre a Intirl allrmatla noastra este
blne sa amlntlm con11nutuJ artlcolulul 14 al Convent lei de rm"tltlu din 12 septen:!brle 1944,
care preclza: "Guvernul i Inaltul Comandament Roman se obliga sa colaboreze cu Inaltul Co-
mandament Aliat (sovietic) la arestarea i judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi u .
Preclzim ci este vorba despre 0 prevedere speelala a unul document ce dellnea statutul Juri-
dic International al Rominlel la acea dati ,I In baza cirula, pe terltorlul tirll se allau trupe so-
vletlce ,I .,1 deslifura actlvltatea,' cu puterl dlscretlonare, specilicate de allfel cu exactltate in
artlcolele Convent lei de Armlst lu, 0 Comlsle Al1ati de Control cu sedlul la Bucurettl. lar I
graba cu care s-a desliturat acest proces se alia In dlrecti legituri cu lucrarlle Conlerlnt el de
pace de 18 Paris, al caror debut trebula, In oplnla tuturor lactorllor de atuncl al puteril sa gi-
seasei 0 sentlnta executati. Procesul din mal 1946 nu poate II anallzat ,llnteles decit in acest I
context Istorlc Intern ,I mal ales Intern&1lonal.
Credem, &fadar, ci gislnd in acel.,1 numir al revlstel Magazin istoric dosarul inceputulul
campanlel din esl 8 Rominlel In eel de-al dollea rizbol mondlal ,I documentele despre ultl-
mete cllpe de vlata ale conducitorulul statulul romin In tlmpul acestel campanll, cltltorul nos-
tru va descllra cu mal multi LIf urlnli mecanlsmele Islorlel. .
4
-
P rocesul a inceput in ziua de 6 mai
1946, actul de acuzare fiind sustinut
de Vasile I. Stoian, acuzator public ef al .
Tribunalului Poporului, Constantin Dobrian,
procuror general la Curtea de Apel Timi-
$oara, delegat acuzator public i Dumitru
Saracu, acuzator public al Cabipetelor 1 i 7
pe linga Tribunalul Poporului. In boxa, ala-
turi de ex-conducatorul statului, Ion Anto-
nescu, . se aflau: Mihai Antonescu, fost vice-
pr edinte al Consiliului de Min tri, ad-inte-
rim al Departamentului externelor, fost mi-
nistru al justitiei i propagandei, Constantin
Pantazi, fost ministru al Apararii nationale,
Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de
stat la Ministerul afacerilor interne, Gheor-
ghe Alexianu, fost guvernator al Transnis-
triei, Eugen Cristescu, fost director general
al serviciului de politie secreta (S.S.I.) $ i alti ·
f ti demnitari ai guvernului antonescian.
Procesul s-a desfa urat pina "'n ziua de 17
mai 1946, cind s-a dat hotanrea sentintei nr.
17 (facuta publica la 20 mai 1946) i avind
urmatorul continut: "",
"Tribunalul Poporului, in nume/e Ie g ii,
hotara$te: .
Condamna pe acuzaful Ion Antonescu, ,dB' .
ani 64, fost conducator al statului, in pre-
zent arestat, pentru crima de dezastrul tarii
$ i crime de razboi prevazute de art. 1, a/. a
$ i b $ i art. 2, a/. a, b, c, d, e, f, g, h, i, m, n,
0, din Legea nr. 312/1945 $i sanctionate de
art. 3, a/. " 2, 3, 4 $ i 5 din aceeB$ i lege, sa
sufere pedeapsa cu moartea, care este pe-
deapsa cea mai gravB dintre pedepse/e sta-
bilite, in conformitate cu dispozit iunile art.
50
".
101 din Codul Penal, pentru fiecare crima in
parte; cum $i la pedeapsa omplementara,
prevazu a de art. 25, pct. 1, din Codul Pe-
nal, de 10 ani, degradare civica.
Ordon , in ace/a$i timp, confiscarea averii
numitului acuzat, in conformitale cu dispo-
zifiunile art. 3, a/. ultim i art. 16 din Legea
nr. 312/1945". .
... D i in ultimul cuvint, care I s-a acordat in
cadrul procesului, mar9$alul Antonescu de-
clarase ca nu va face recurs i nu va solicita
gratierea, in fapt, chiar in ziua de 17 mai
(data pronuntarii sentintei), el a dat avocati-
lor sai urmatoarea procura de .rnina (pe care
o reproducem $i in facsimil): "/mputernicesc
pe d-nii avocati Balacianu $i Titus Stoica"
separat sau impreuna, sa redacteze $i sa
sustina motivele de recurs irnpotriva sentin-',
tei de condamnare a subsemnatului data de
Tribunalul Poporului, precum $i a prezenta
cererea de gratiere in nume/e meu". Ur-'
meaza semnatura autografa :- Ion ntones-
cu - i data: 17. V.1946, Bucur8$ti. In partea
de jos a filei - precizarea: "Certific semna-
· tura, C. Ba/aceanu, avocat".
C i, intr-adevar, la 25 mai 1946, la inalta
, curte de' casatie l sectiunea II a
inceput judecarea recursului declarat "in
contra hotsririi nr. 17/1946 a Tribunalului
· Poporulu; din Bucur8$ti, Completul I de ju-
decata". Mar alul $i ceilalti acuzati nu au
fost prezenti, el fiind reprezentat de avt>cati i
Sebastian Teodorescu, C. S.imionescu-I i. I
Constantin Stroe i Titus Stoica.
Completul de judecata a luat in dezbatere,
,
,
in comun, motivele declarate de Ion i Mihai
Antonescu. "Avind in vedere ca recurentii
au propus, in sprijinul recursului lor, cinci
serii de motive de casare, ordinare $ i spe-
ciale in neconstitufionalitate... [constata] ca
din aceste motive, seria I este propusa nu-
mai de acuzatul Ion Antonescu, iar seria a.,
V-a numai de acuzatul Mihail Antonescu $i
numai celelalte trei ,serii sint comune ambi-
lor acuzati. ___
[Constata, de asemenea] ca amindoi recu-
rent ii , avind propuse, prin acelea$i petit ii,
motive de casare comune, recursurile lor au
,a fi examinate impreuna". in esenta. aceste
motive de casare vizau "reaua compunere" a
Tribunalului Poporului, "lntrucit - motivau
.' recurentii -, trebuind sa fie alcatuit din re-
prezentant ii tuturor grupiirilor politice cari
au intrat in compunerea guvernului actual, a
fost compus numai din reprezentantii a
apte grupari, printre cari nu se numara $i
acei ai Partidului National Liberal $i ai Parti-
dului National Taranesc; or, prin aco;dul in-
cheiat la Moscova, in decembrie 1945, pu-
blicat " in Monitorul Oficial de la aceea$i
data, acord tradus in fapt prin inaltul Decret
Regal nr. 1, din 7 ianuarie 1946, publicat in
Monitorul Oficial de la aceea$i data, in
compunerea guvernului au fost incluse I $ i
cele doua' formatiuni politice ai caror repre-
zentant i nu au'participat la compunerea Tri-
bunalului Poporului; deci, pe baza acestui
acord, urmind strict component a ......guvernu-
lui, Tribunalul Poporului trebuia ca, de la
mentionata data, sa fie compus nu cu $apte
jiJdecatori ai poporului - citi au fost la ju-
decarea procesului $i pronuntarea hotaririi
In cauza - ci cu noua judecatoriai poporu:''...
lui, in afara de cei doi magistrati delegati de
Ministerul justitiei; ca Acordul de fa Mos-
cova, fiind un tratat international impus une.
puteri invinse, care se gaS8$ te in curs de ar-
, mistitiu, are tarie fata de toate legile interne,
[astfel] incit Legea nr. 312/945 implicit se
gas8$ te modificata ,in partea referitoare la
numarul judecatorilor . poporului, car; intra
in component a guvernului. "
Ca, l in $edinta, oral, a mai adaugat recu-
rentul, ca traducerea in fapt" a acordului de
la Moscova, prin includerea in guvern a cite
unui reprezentant din partea a$a ziselor gru-
pari politice istorice, echivaleaza cu 0 lege
ordinara, astfel ca componenta legala a Tri-
bunalului Poporului este cea prevazuta de
Legea nr. 312/94 $i ete Acordul de la Mos-
cova; ca fiind de pr.incipiu ca ori de cite ori
, un acord international elaborat de puterile
,invingatoare $ i impus unei tari in armistitiu,
vine in contrazicere cu legile injerne, dispo-
z iunile acestora din urma au a fi conside-
rate, de catre instantele o rdin are, ca inapli-
cabi/e, rmeaza ca din acest punct de ve-
dere, legea din 8 februarie 1946, care men-
tine vechea competenta a Tribunalului. Po-
porului, este inaplicabila $ i, deci, instant a
, de judecata a fost rau compusa numai cu-
. apte iudecatori, in loc de noua".
....
.
Deliberind asupra motivelor de recurs,
completul de judecata le-a respins. Astfel,
referitor la neincluderea in Tribunalul Po-
porului a cite unui reprezentant al P.N.l. ' i
P.N.,T. motivul respingerii a fost acela ca
"Iegiuitorul a inteles ca $ i astazi, ' indiferent
de numarul gruparilor politice care intra in
compunerea ..guvernulul actual, in completul
de judecata al Tribunalului Poporului sa nu
figureze, ca judecatori ai poporului, decit
numai reprezentantii celor $apte grupari po-
litice, care, la data de 6 martie 1945, au in-
trat in compunerea guvernului".
e asemenea, avocatii au contestat pe
judecatoar.ea Teodora lorgulescu (de-
semnata sa faca parte din Tribunalul Po-
porului in locul judecatorului ales, Constan-
tin. Lapu neanu). "Recurentii pretind ca in
locul judecatorului poporului Const. Lapu$-
neanu a fost tras la sorti, in ziua de 3 mai
1946, de ministrul Justitiei, judecatorul po-
porului Teodora lorgulescu cu toate ca,
dupa cum rezulta din acte/e dosarului. de-
misia lui Const. Lapu$neanu nu s-a produs
decit abia la 4 mai 1946; p(in urmare, con-
chid recurentii, la data cind Teodora lorgu-
lescu este rlumita judecator al poporului,
neexistind 0 demisie a lui Const. Lapu$nea-
nu - care deci continud sa _functioneze -
ministrul Justitiei nu putea face inlocuirea
acestuia $i ca, facind-o totu$i, iar Tribunalul
PoporLilui constituindu-se cu un alt judeca-
tor al poporului, decit ace/a care in mod le-
.
I'-
t
.::.'t::;: '... , "....',,'.." \, /: "j . ', ,,:i";;;" ' -
.' ;' :-:'-=": ,,;:JJ , ,', ,,'. ,\,:,.:,' "
,":i :: ,:
. .. :.. .:
';: ='J.' "(
r,t ','
'. I.?
.:....
,ti :;
, , '
,':/1 ,
I ' '" '.', ,"':,
'.. ,. _. ,',',
::,',";.c.,,:,_,' :;,:
:,..:. ..:
" '
::. .>
--
..... -:-
..:. ". Ut . .. ...."1 . ), ...:'
, ':.:1, '.' " ' 40 - :\",:,,:: , :" , ' ' ,,:,.' l' :': " ;' ', ,', :' ': :,';':
, ..A f : "\4A' L ' ' , ,.,,;,',:-1..1 .. A;'ttl" ,',,' ,'" ''-:'' )
" ",,' '"..', ,": "'" 't;; >..., , ,':,",.' ' .,:1:.,'
,'fk)':' ',:,:, ", , ,' "': ttC:l;',':,: ', ' ':,' i
". " : {, ',.:; 4' .'.'. " ;. D
::* .j1- -cs f! ,: .t',:' ,':/h : :'. : $ 0' :,;,.,r "): :, .::'
. . . v
f: :";;'.fl: (' :;6'.:" ;: ""i:
,',' ','.. , ' ,', I .. '. " ,'. .""' '
Jt;i?h"' t,' ' :' <::' M ' jll:" ;A;- ,
' i,/i ;i;j( ..J,.4 ' ';}:
'..,:" ',: ::: ' ,' ':' ::: ;;f';,:" '" >" ,";', :: ,::,,,:"::>":; hl ::-:,.., ',, ,",..-- ,,: ,:,:: ;"L>
1. ' 'd..Jo -y-" . .. ,,-,' ,, ........... '.. / :.;, ':: :,
:. , "": :::.' "E 1, n , :/: " ,,:-: ;:::' :, ' " '..:, ':n.li ';"f")'
. '.' :. ::.' " :S ..,;r " ' : ;'::./: ,ll i i '1 '
, ZZ; .." " .. ,.."....""' 'x""
:; /) .. .', A" .,,: :.;,;: :i .i !'.. C;\,!
'" " . . : .. . "'. - 4(I'"'\iNt. ... :-:...'.". -.:-"
.: , .. -: . .... A- r ... I. I 4fl. I.. I . -. 5 .::. . .:-::-: .) .
" ' 't: , ;z. iJ;;!Jl ':t\;
't ' ;. ", :;; <;.'>A, : . ...':,. ':i 1/
,.J , ..' ) r.., ',',', 7 ' ':Vy;&-' ,f: "..,::.:1 ,'-
. ....' V. .. ". ..... ._::v... :.: ::.;..£ . r::: : , ;: 1;. .:-::'
, ,'..' ', ,,.. '!1'" ::' 'M,' .. ,.. ,
':j'" , ",,:: -": <" ' >.., .. ' ':" ,,' ; "".. :\it<f:'
. t ?,f . .. - ...... : . . .": I .. . . ..:.... ::-. t.: ? . . :.<:
',', ''It'''' ,if:,.,'" ' .,: ,', '.. ' , ,',.' ': ';"''': "':::''''
f j;l;:tj'!i,:'; lt ti;<'? ft'{.,
T
51
.
,
gal trebuia sa ia parte la compunerea in-
stantei, prin aceasta s-au violat dispozitiu-
nile art. 12 din Legea nr. 312/1945". $i de
data aceasta motivul de recurs & fost ras-
pins, invocindu-se argumentul ca aceste
obiectii "nefiind propuse in fata instantei de
fond $i nulitate nerezultind din vreo con-
statare in fapt a acestej instante, nu pot fi
invocate direct in fata Inaltei Curti, e/e im-
plicind verificari ce exced comp!1tenta func-
tiona/a a instantei cle casare... In atari con-
ditiuni, este de a se decide cs critica formu-
lata din acest motiy de casare, se invede-
reaza nefondats $; se respinge". Prin avoca-
tii lor. acuzatii au contestat sentinta "intrucit
a nesocotit $i violat dispozitiunile art. 3 din
Codul Penal... in materia ce/or vinovat i ' de
dezastrul tarii $i de crime de razboi - ra:'
prezentare in cara aratau ei -. au intervenit
trei legi succesive $i anume: legile nr. 50 $i
51, ambe/e din 21 ianuarie 1945, $i, apoi, a
trBia lege, nr. 312 din 24 aprilie 1945, cari
- toate - au dispozitiuni diferite" in privinta
incriminsrii fapte/or, calificarii $i penalitat ii
lor, pedepsind une/e fapte, prevazute in
toate aceste trei legi, cu pedepse diferite,.
cari, in Legea nr. 312/945, sint mai grave de-
cit in ce/e/alte dous legi; or, in situatiunea
aceasta, conchid recurent ii , instanta de fond
era obligata ca, la aplicarea pedepsei, ss
tins seama de t:Jispozitiunea legals care,
pentru ace/ea$i fapte, prevede sanctiunea
mai u$oara". $i acest motiv a fost respins.
fiind socotit de complet ca "inadmisibil".
Motivul III de casara introdus de avocat i
, aprecia ca "instanta de fond,... a marit cuan-
,. tumul pedepsei complementare a confiscsrii
averii, prin con fisc area, in mod nelimitat, a
averii sotiei $i descendent1lor, ceea ce este ,
inadmisibil, deoarece nu se po ate rasfringe
o penalitate asupra unor nevinovati $i neju-
decat i pentru vreo infractiune". Totodats.
recurentii aratau ca "in cazul in -care {Jcest .
motiv de casare Ii se va respinge de Inalta --
Curte, inte/eg ca dispozitiunile citate/or de
./ege privitoare la confiscare, sa Ie declare
ca neconstitutiona/e". · . .
$i acest motiv a fost" socotit de catre com-
pletul de judecata ca "inadmisibil" de vreme
ce masura confiscarii averii analizats mai
in inte fusese apreciata ca legals. , .
In sfir$it. prin motivul IV de casare, avoca-
tii lui Ion Antonescu contestau corectitudi-
nea hotaririi instantei de fond aratind ca
,.pentru a ajunge la concluiiunea Gulpabili-
tat ii lor, nu a tinut seama de acte/e $i pro- .
be/e administrate, din care rezulta nevinova-
tis lor". Sustineau de asemenea ca Lege .
nr. 312/945, "nemodificind regimul legal al '
raspunderii ministeria/e, a$a cum este pre-
vazut de art. 98 $i urm. din Constitutie, Tri-
bunalul Poporului nu era competent sa ju-'
dece, in cauza fiind vorba c!e judecarea unor
fO$ti mini$tri, pentru acte de raspundere mi-
nisteriala; ca, procedind totu$i la judecarea
$i sanctionarea lor, instanta fie fond a savir-
$it nu numai 0 gre$ita aplicare a pedepsei...,
.
..
52
,
, .
-, dar' nu a tinut seama nici de faptul ca era.
necompetent in cauza; ca, totu$i, adaugs re- ,
curentii, in cazul cind s-ar gasi cs Tribuna- ,
lul Poporului dispune, in materie, de 0 com-
petenta generals, atunci solicits ca chestiu-
nile deduse, prin motive/e de casare, ce'
compun aceasts serie de motive sa fie tri-.'
mise in judecata Sectiunilor Unite ale Inaltei
Cur . ,
$i aceste motive de casare au fast soeo-
tite ca "inadmisibile", tribunalul tinind totu i
seama de "rezerva pe cari recurent ii au fa
cut-o in ceea ce priv8$ te neconstitut iO'nalita-
tea propusa ". ,
I Rind pe rind, deci, completul de judecata
, al recursului a' respins to te motivele de ca-
sare invocate de avocati. I n final, prin hota-
rirea "data $i pronuntata in $edinta publica, '
din 27 mai 1946", Curtea "respinge toate
motive/e ordinare de casare a recurentilor:
Ion Antonescu, Mihai Antonescu, C. Pane',
tazi, C.Z" Vasiliu, Titus DragO$, Gh. Dobre,"
I. Marinescu, Ir. Braileanu, Constantin Pe-
trovicescu, Gh. Alexianu, Radu Lecca $i Eu-'
gen Cristescu, in con ra hotaririi nr. 17/946
a Tribunalului Poporului din. Bucure$ti,
comp/etull de judecata [ i] dispune trimite-
rea motivelor de neconstitut ionalitate for-,
mu/ate de susnumifji in judecata Sectiunilor
Unite ale acestei Inalte Curti".
I doilea recurs la hotarirea Tribunalu":'
\ lui Poporului din 17 mai 1946 s-a ju-
decat" incepind cu data de 29 mai 1946 la
inalta Curte de Casatie, in fata Sectiunilor
Unite ale acestui organism juridic, mar alul
Ion Antonescu fiind reprezentat de avocatii
Simionescu-Ia i, Stroe.. Sebastian Teodo-
rescu, Marin Stanescu i Bor , tribunalul
urmind' a se pronunta asupra "criticilor de
neconstitUfionalitate" invocate in refursul
introdus la Sect iunea II penala a I na,ltei
Curti. '.
Motivele de neconstitut ionalitate introduse
de Ion Antonescu prin avocatii sai se refe-
reau la urmatoarele aspecte:
"Neconstitutionalitatea art. '1-3 $i. 4.-8 din
Legea... 312 din 24 aprilie 1945 ca contrave-
nind I naltului Decret Regal nr. 1849 din 11
octombrie 1944 al carui articol unic... a fost
recunoscut ca parte integranta din CO'1stitu-,
. tia tarii in virtutea jurisprudentelor 1 nalte.
Curti in Sectiuni Unite prin aceea ca intro-
duce in judecata ...1nstantelor nat iona/e... in-,
fract iuni de ordin international, reglemen-
tate de Conventia de Armistitiu $i violeaza
astfel, odata cu Constitutia tarii, dispozitiile
Armistitiului de a caror respect depind bu-
ne/e noastre raporturi cu marii nO$ tri aliatj'
Crimele de razboi - se arata in motivele
de recurs introduse in fata i naltei Curti de
J ustit ie i Casat ie - "reprezentind infrac-
tiuni al caror concept e de resortul dreptu.:
lui international... arestarea $i judecarea cri-
minalilor de razboi s-a hotarit, prin Conven..
tia de Armistitiu, ca urmind sa se faca in co-
laborare cu toti semRatarii acele; conven-
.,
, .
tiuni: guvcrnul $i !naltul comandament ro-
man impreuna cu Inaltul comandament aliat
(sovietic)... Reprezel)tantii statului roman -
. ai guvernului $ i I naltului comandament
roman - semnind aceasta Conventie la 11
[12] septembrie 1944, au facut-o in virtutea
puterilor conferite lor pe temeiul actului
constitutional anterior pus in vigoare la 31
august, ace/a$ i an... Textul constitut ional pe
nesocotirea caruia intemeiem prezentul mo-
. tiv de neconstitufionalitate... are cuprinde-
rea urmatoare: «leg; speciale vor prevedea
conditiunile in care vor putea. fi urmiiriti $i
sanc(ionati toti cei care in orice calitate $i
sub orice forma au contribuit la dezastrul
tarU, in special in legatura cu razboiul pur-
tat impotriva Natiunilor Unite. Aceste legi
vor putea prevede $i masuri pentru urmari-'
rea averilor». Integral $ i fidel reprodus, tex-
tuJ lasa sa se vada autorizarea constitut io-
nala a pedepsirei vinovatilor de dezastrul ta-
rii, dar necuprinderea in aceasta imputerni-
CITe constitufionala a posibi/itatii unei legi-
terari referitoare. la pedepsirea crimelor de
razboi, care ramin de domeniul dreptului in-
ternational, a$a cum s-a stabilit prin Con-
ventia de Armistitiu $i de competent a unor
instante in care judecarea trebuie sa se faca
in colaborare cu toti semnatarii Conventiei
de Armistitiu, nu in mod exclusiv numai cu
unul dintre ei".
Or - precizau avocatii in recursul intoc-
mit - "e' manifest ca prin insu$i titlul Legii
312 ca $i prin dispozitiile ei atacate in ne-
. constitut ionalitate s-a depa$ it incuviint area
constitufiona/a $i s-a vio/at Conventia de
Armisti(iu, prin aceea ca s-a dat.in judecata
tribunalelor nationa/f!, pe Iinga vinovatia de
dezastrul tarii $; crimele de razboi, care nu
-
erau cuprinse in incuviin( area legilor spe-
ciale:.. neconstitutionalitatea dispozi(iilor
acestei legi este cu atit mai grava. $ i trebuie
sanct ionata prin neobligativitatea lor, 'cu cit
angajamftntele luate in numele statului ro-
man $i Inaltului C.omandament Roman 'prin
Conventia de Armistitiu sint angajamente de
0'10are, de. respectarea carora depinde nu..
n mai bunul renume legat de fiinta mora/a
a statului roman, dar chiar perspectivele su-
veranitat ii acestui stat in raport cu echilibrul
existentei lui, prin deopotriva respectare - a
futuror celor convenite -lara' de ,tofi semnata- .
rii convent iunii de A rmistit iu" ...
Pentru a,ceste motive, rugam I nalta Curte
sa ne admita recursul $; sa declare contrate
Constituliei $i, ca a tare, neobligatorii dispo-
zitiunile Legii 312 din 24 aprilie 1945, casind
tara trimiterfl deciziunea data pe temeiul ei,
urmind ca Inaltul Comandament Aliat im-
preuna cu inaltul Comandament Roman sa
decida u .
Nici incercarea de implicare a unui tribu-"1I(
nal international in solutionarea 'acuzatiei de
crima de razboi, adusa lui Ion Antonescu i
I principalilor sai colaboratori, nu a fost luata
in considerare. de .tribunalul constituit pen-
tru judecarea recursului. Dupa ce "din /ipsa
-...
de timp 'p '!t u a delibera, a aminat pronun-
(area declz/ 1 la 31 mai 1946", prin decizia
r. 21/19 6, I nalta, Curte de Casatie i Justi-
tie a. decls: ,,.Resplnge' recursurile facute im-
potf/va h.0taririi Tribunalului Poporului din
Bucure,$tl. nr. 17/1946 de catre Ion Antones-
cu, Mlha.' Antonescu, Constantin Pantazi,
Constantin Z. Vasiliu" i ceilalti acuzatP.
D in acest moment, evenimentele s-au
_ desfa urat cu repeziciune. Pe de 0
parte' pentru 0 incercare de ultim moment
de obtinere gratierii, ,pe de alta pentru
executarea cit mai grabnica a sentintei. In
ceea ce it priv te pe Ion Antonescu t au fost
trei cereri de gratiere: una a mamei mare a-
lului, celelalte doua - in baza procurii 010-
grafe incredintate de I. Antonescu avocatu-
lui sau, chiar de catre acesta i in numele
mare?alulul. lata textul acestora:
"Majestate, .
Subsemnata Lira, Colonel Baranga, in vir-
sta de 88 de ani, implor cu lacrimile in ochi
marinimia ¥ajestatii Voastre ca sa binevoiti
a acorda Inalta Gratie, de a comuta pe-
deapsa cu moartea data de Tribunalul, Po-
porulu; in. ziua de 17 mai 1946 fiului, meu
unic Ion Antonescu.
Cu nadejde nestramutata in netarmurita
solicitudine a MajeStatii Voastre $; in intele-
gerea nenorocirii abatute asupra mea,
Ramin a Majestatii Voastre preaumi/a $;
... . -
supusa,
.
Lita Col. Baranga"..
"Majestate,
Subsemnatur avocat C. Paraschivescu Ba-
laceanu, Decanul Baroului 1!lov, din Bucu-
re$ti, Bd. Schitu Magureanu nr. 19, in cali-
tate de aparator din oficiu $i procurator al
acuzatului Ion Antonescu, fost Marf3$a/, fost
/ Conducator al Statului $i fost $ef al Arma-
tei, condamnat in ziua de 17 mal 1946 de
Tribunalul Poporului din BucurfJ$ ti, sa su-
fere pedeapsa cu moarte.
Respectuos solicit in baza art. 641 $i urm.
pro p. grat ia. " .
Primiti va rog Majestate asigurarea profun-
dului meu respect,
p.' 10ft AntC)nescu
C. Paraschivescu-Balaceanu"
-.:"'
$eparat, era prezentata 0 cerere similar
i din partea a lui Ion Antonescu. nesemnata
.. -
I nsa:
...
, ..Majestate,
Subsemnatul Ion Antonescu, arestat, fiind
1 Pe cit de repede s-au judecat cele dO!J3 recursuri, pe
Btit de incet a fost redactata hotarirea I naltei Curti de
Casatie. La sfi itul anului 1946, ea nu era inca dactilo-
grafiata, incH atunci cind a fost. in sfi ii scrisa, doi din-
tre membrii completului de judecata - Dimitrie Aposto-
lide i I. Mure$anu .- incetasera din viata. in locul lor
semnind Oconel Gh. Cire? - prim pr9$edinte al comple-
tului de judecata.
.
T
53
..
condamnat la moarte prin sentinta nr. din
17 Mai 1946', a Tribunalului Poporului -'
Cu resp ct supun Majestatii Voastre pre-
zenta 'cerere de gratiere a mea -, cu ruga-
mintea de a-o incuviinta.
Sunt Majestate ace/a$i solqat credincios
al Patriei $i al Majes,tatii Voastre.
Ion Antonescu
c
Majestat ii Sale regelui Mihai I al Romaniei".
,
Cererile de gratiere au fost prezentate de
catre ministrul Justitiei, fiind insotite de
doua scrisori ale acestuia catre suveran: "Si-
re - se spunea in prima dintre acestea --:-'
in conformitate cu dispozitiunilf;! art. 641 din
Codul de procedura penala, am onoare a
supune inaltei hotariri a Majestatii Vo_astr
cererile de gratiere formtJ/ate de urmatorll,
condamnati la moarte de catre Tribunalul
Poporului: Ion Antonescu, Mihai Anton scu,
Constantin Z. Vasiliu, Gheorghe Alexlanu,
Radu D. Lecca, El!gen Cristescu, Constantin
Pantazi., ,
Sunt cu cel mai profund respect, al Ma-
jestat ii Voastre,. mini tru al ust1ie " (sem-
natura autografa a IUI lucretlu Patra canu)"
Odata cu aceasta scrisoare, suveranul pn-
mea 0 alta, avind urmatorul continut:
'AS ire, . ... -
In urma respingerii de catre Inalta Curte
de Casatie $i Justitie,. a recursurilor decla- ,
rate de Ion Antonescu, Mihai Antonescu,
Constantin Vasiliu, Gheorghe Alexianu,
Constantin Pantazi, Radu Lecca $i Eugen
Cristescu, condamnat i la pedeapsa cu
moartea prin sentinta Tribunalului Poporu-
lui, din 20 mai 1946, .
)'a in nume/e $ i din insarcinarea Guvernulul,
am onoarea a 'propune Majestatii Voastre,
pentru inalte rat iuni de Stat, respingerea ce-
reri/or de gratiere facute de Ion Antonescu,
Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu $i Ghe-
orghe Alexianu $; comutarea in munc si/:
nica pe viata a {ledepsei c moartea .apl1cata
condamnatilor Constantin Pantazl, Radu
Lecca $i Eugen Cristescu.
Guvernul i$i ingadu sa solicite Majestatii
Voastre aprobarea in intregime a acestui ra-
port, avind in vedere necesitatea satisfacerii
mari/or interese ale t arii noastre.
Sunt cu cel mai profund respect
al Majestatii Voastre
ministru al Justitiei)"
(semnatura autografa a lui
lucretiu Patra canu)
-.
..
Ca i cererile de gratiere. nici acest docu-
ment 'nu era datat, dar el nu putea fi intoc-
mit decit in ziua de 31 mai, sau, cel mai tir-
ziu, a doua zi dimineata, deoarece la 1 iunie
din cancelaria regals era emis un Decret cu
urmatorul continut:
" .
"Mihai /-iu
Prin gratia /ui Dumnezeu $; vointa natio-
.
t era om is numarul sentintei.
.
54
,
..
, nala
Rege al Romanie; ,
La tOfi de fata $i viitori, sanatate
Asupra raportului Ministrului Nostru Se-
cretar de Stat la Departamentul Justitiei cu
N r. . ..
in virtutea Decretului Regal nr. 1627 din
.. 31 august 1944, publicat in Monitorul Ofi-
ciaf nr. 202 din' 2 septembrie 1944, privito
la prerogative/e regale; -
am decretat $i decretam: ..
Art. I. - Comutam in munca si/nica pe
viata, pedeapsa cu moartea la care Con-'
stantin Pantazi, Radu' Lecca $i Eugen Cris-
tescu au fost condamnati prin sentinta din
20 mai 1940 [corect. 1946] a TribunaluluI'
Poporului.
· Art. II. - Ministrul Nostru Secretar de
Stat la Departamentul- Justitiei este imputer-
nicit cu aducerea la indeplinire a prezentu-
. lu; Decret..,
Oat in BucurB$ti la 1 iunie 1946.
-
. ,
.,
M inistru al J us tit iei" (acee8$ i
semnatura autografa a lui,
lucret iu Patra canu)2
A I n urma i iint. ii _ministrull!i de J.ust,i-,
tie, lucretlu Patra canu din 1 lunl
1946, catre primul procuror al Parchetulul
Tribunalului Ilfov, ca "Majesta tea Sa rege/e
a respins cereri/e de gratiere facute de Ion
Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin
Vasiliu $i Gheorghe Alexianu, condamnati
la moarte, acesta a insarcinat pe procurorii
Alfred Petrescu $i Gheorghe Sandulescu sa
aduca la indeplinire sentint a". lata pasajele
referitoare la mar alul Ion Antonescu din
procesul-verbar'intocmit de catre cei insar-
cinati cu executarea sentintei:
"Noi, _ Alfred V. Petrescu, procuror la Par
chetul Tiibunalului IIfov, in asistenta -d-Iul
Gheorghe Sandulescu, procuror la Parche-
tul aceluia$i tribunal $; a d-Iui Gheorghe
Colac, gretier la Tribunalul Poporului din
. BjJcure$ ti, Completul I de judecata; '.
Avind in vedere deJegatiunea scrisa cu nr.
"107007 din 1 iunie 1946, prin care dl. Prim
Procuror al Parchetului Tribunalului Ilfov
ne-a'de/egat a aduce la indeplinire hotarirea
nr. 17/1946 a Tribunalului Poporului din Bu-
cure$ ti, Completul I, ramasa de fin itiva, in ce
priv9$te pe condamnatii: Antonescu Ion, Ah-
tonescu Mihai, Vasiliu Z. Constantin $i Ale-
xianu Gheorghe, toti condamnat i sa sufer(J
pedeapsa cu moartea;
Avind in vedere adresa nr. 1285 din 31
mai 1946 a Tribunalului Poporului -din
Bucur6$ti, Completul ./ de judecata, prin
care ni se face cunoscut ca hotarirea nr.
17/1946 a acestui tribunal a ramas definitiva
: prin respingeraa recurs.uri/or' declarate de
s usnumitii c ondamnati;
2 Copiile xerografiate ale acestor din urma trei docu..
mente ne-au fost puse la dispoz Ie de catre dl. A. i...
perco. caruia ii adresam deosebitele noastre multumln,
...
Avind in vedere $i ordinul nr. 53875 din 1
iunie 1946 al domnului ministru de Justitie,
. Lucretiu Patra$canu, prin care ni se face cu..
noscut ca Majestatea Sa rege/e a respins
'cererile de gratiere facute de Ion Anto-
nescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasi-
,liu $i Gheorghe Alexianu, condamnati la
moarte prin hotarirea din 17 mai 1946 a Tri-
bunalului Poporului, ordonind totodata a ne
conforma pentru executarea hotarirei dispo-
zi(iunilor din regulamentul nr. 12 din 27, .
aprilie 1942, asupra norme/or de urmat la
executarea pedepsel cu moartea;
Vszind $i dispozitiunile art. 14 aliniatul fi-
nal din Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945
care prevad ca hotaririle Tribunalului Po-
porului vor fi executate prin procurorii tribu-
nalului de la r8$ edint a instantei care le-a
pronuntatj
Constatam prifJ prezentul ce/e ce ur-,
meaza:
La ora 16.15 ne-am deplasat la inchisoa-
rea militara Jilava unde erau detinufi numitii
condamnati. '.
Aici am gasit prezenti pe domnii: colonel
jand. Pristavu Dumitru, comandantul inchi-
sorii militare Jilava, inspector de politie Ga- .
vrilovici Mihail din Directia Generals a Poli-
tiei, de/egat al Ministerului de interne, doc-
tor Alexandru Gh. lonescu, medic legist de
pe linga Tribu'lalul IIfov $i preotul Totolici
Teodor, confesorul inchisorii militare Jilava.
. Dupa ce am expus ce/or de mai sus cali-
tatea $i scopul venirii noastre, am fixat
_pentru executie ora 18.
Conformindu-ma dispozitiunilor art. 11
din regulamentul nr. 12/1942, la ora 16.45
am vizitat, insot it i de dl. colonel Pristavu
, Dumitru $i domn;; avocat Constantin Paras-
chivescu-Ba/aceanu, decanul Baro,ului IIfov,
$i avocat Constantin Stroe, din Baroulllfov,
in celule/e lor, in parte, pe fi care condam-
nat.
· Mentionsm ca dl. decan Constantin Pa-
raschivescu-Balaceanu a oferit tuturor ce/or
patru condamnati sus-numiti asistenta sa,
asistents pe care condamnat;; ne-au decla-
rat cs 0 accepta. Domnul avocat Constantin
Stroe a asistat $i domnia sa pe condamnatul
Ion Antonescu. -
VizitTnd celula in care era detinut con-
, damnatul Ion Antonescu am procedat la in-
,terogarea.sa asupra identitatii $i sus-numitul
ne-a declarat ca este nascut in orB$ul Pi-
t8$ti, judetul Arg6$, la 2 iunie 1882, din pa-
, rintii Ion $i ChiritJchita, nascuta Dobrian, ca-
saforit cu Maria, nascuta Niculescu. ,
I-am pus apoi in vedere ca cererea. sa de
:gratiere a fost respinsa de Majestatea Sa re-
gelB $ i ca executarea hotsririi nr. 17/1946 a
Tribunalului Poporului din Bucur8$ti, Com-
pletul I de judecata, va fi executats la ora
'18.
. intrebindu-I care este ultima sa dorints
inainte de executare, ne-a declarat textual:
, . «Cer sa nu fiu legat de miini $ i nici la
I ochi, cind se va trage in mine»...
.
Am dispus apoi $i Sea permis condamnati-
lor, ca, in conformitate cu dispozitiunile ar-
ticolului 13 din Regulamentul nr. 12/1942 sa
se poata intretiTle cu rude/e lor apropiate,
care venisera sa-i vada $i. carora dl.
prim-procuror Jean Nico/au Ie. permisese
accesul in incinta iTlchisorii. Aceasta opera-
tiu!,e a durat de la ora 17 pins la ora 17.30.
I ntre ore/e 17.30-17.45, preotul T otolici
Teodor, confesorul,inchisorii militare Jilava,
a luat contact cu cei patru condamnati sus
aratati $i i-a imparta$it, dupa care a ramas
permanent lings dil1$ii pina la aducerea lor
la stilpul de execut ie...
La . ora 17.45, condamnatii, escortat; de
cite patru gardieni ai penitenciarului $i inso-
titi pina la stilpii de executie de preotul To-
tolici Teodor $i de dl. colonel jand. Pristavu
l)umitru, comandantul inchisorii militare Ji-
lava, au fost transportati de la celule pina la
stilpii de execut ie. t
La ora 18, dupa ce am primit raportul co-
mandantului grupei de executie, am dispus
$i dl. grefier Gheorghe Co/ac, de la Tribu-
nalul Poporului a citit oamenilor dispoziti-
vul hotaririi nr. 17/1948 a Tribunalului Po-
porului din Bucur ti, Completul I de jude-
ca ta.
Sea facut in fata oamenilor 0 scurta expu-
nere a fapte/or savi ite de condamnati.
Voind sa procedam, conform dispozitiuni-
lor art. 18 din Regulamentul nr. 12/1942, la
/egarea condamnatilor la ochi $i apo; la stil-
pu/ de executie, toti cei patru condamnati
fie-au dec/arat cs v0t: sa stea cu fata catre
grupa de executie $i nelegati, cu exce ia
condamnatu/ui Constantin Z. ¥asiliu, care a
cerut sa fie legat numai la ochi, cu propriul
sau fular. .
Luind act de aceste dorinte, am dispus $i
s-au executat intocmai. Dupa indep/inireB
tuturor formalitatilor de mai sus,' la ora
18.03 am or.donat comandantului Grupei de
executie, executarea. .
Conformindu-se dispozitiunilor articolului
19 din Regulamentul'nr. 12/1942, coman-
dantul Grupei a comandat pregatirea arme-
lor, ochirea $i focul, care Sea executat cu
,
arme de tip militar. !
Dupa inceta,ea foculul, dl. medic legist
doctor A/exandru Gr. lonescu, constatind ca
cei executati dadeau inca semne de viata,
. ,comandantul grupei de executie a executat
loviturile de gratie, tragind cu revo/verul in
capul fiecarui condamnat.' .
La ora 18.15, dl. medic legist a cOTlstatat
moartea tuturor ce/or patru condamnati mai
sus ar.stati, prezentindu-ne separat actul sau
de constatarea mortii, act ce se a!,exeaza, in
t
55
", .
original, prezentului proces-verbal.
Cadavre/e condamnatilor executat; au ra-
mas pe loe timp de 0 ora sub paza uflei
garzi formata dintr-un $ef $; opt gardieni pu-
kl
La ora 19.15, cadavrele au fost luate ifl
prim ire de dl. procuror Gheorghe Sandu-
lescu, pe care I-am insarciflat sa procedeze
la perchezitionarea lor $i sa dreseze pro-
ces-verbal de ce/e. ce va const ta. Dupa
aceasta, ,domnia sa a luat masuri pentru
transportarea cadavre/or la Crematoriul Ce-
nU$a din Bucur ti, in vederea incinerarii
lor, urmind ca -: potrivit dispozitiunilor pri-
mite de la dl. prim-procuror Jean Nico/au -
sa se d;spuna ulterior asupra eventua/ei lor
predar; catre fami/ii/e respective".
.. .
U n ultim document 1 de care dispunem
este 0 simpla listS dactilografiata:
t! Om).& VTU '1'1 1.1 tin a T1='
r-
Ion .1ntoneecQ
. '
.
..
4I-t «c.
..... c....e .
I
II1ba! Antoneeca t
Constantin z. Vee!11u .
C:.' .
"-
. \. ."co,
..
Gheorghe A1ex1anu ,
B8 a. D Lecce,
Eugen Crieteecu ,
Constantin Pantaz1.
,
..
4tu ..
...
,-
"
I
I
......
Deci, in dreptul primilor patru, scris de
mina prescurtat, cuvintul "exec"., 0 acolada
in dreptul ultimelor trei nume i un cuvint:
,comutareu. Dedesubt, 0 semnatura , P. Gro-
za". Nu putem ti daca acest dOCument este
anterior sGrisorii lui Lucretiu Patra canu ca-
tre regele Mihail sau reflecta 0 simpla con-
statare a aducerif la indeplinire a sentintei.
La perchezitia facuta asupra celor execu-
ta1i, asupra lui IQn Antonescu s-au gasit: ,,2
batiste, 1 iconita, 1 palarie maron". In urma
incinerarii cadavrelor, urnele cu cenu a fie-
caruia au fost predate Prefecturii' Potitiei
Capitalei pina la deciderea atribuirii lor. Tre-
..." buie precizat ca, a cum se specifica'in
procesuJ..verbal intocmit de procurorul par-
chetului IIfov, ..dintre rude Ie celor executati,
doamna Lira colonel Savovici-Baranga,
mama .Iui Ion Antonescu, $ i doamfla doctor
Gabriela Paraschivescu-Vasi/iu,... sotia lui
, Constantin Z. Vasiliu, ne-au depus, prin dl.
avocat Con,stantin Paraschivescu cite" 0 pet/-
II.. .
1 Copie xerog rafiata oferita redact iei de catre dl, A, $i-
perco. ..
56
,
tiune prifl care solicitau fie sa Ii se predea '
cadavre/e, fie - in caz de incinerare - sa Ii '
se predea urne/e cu ceflU$a".
. Cererile au fost at ate procesului-verbal"
dar din documentele p8strate nu sa poate- '
- deduce daca' au fost rezolvate favorabil.
in timpul. executi,ei s-au realizat, de ase-
menea, fotografii i un film. in privin1a desti-
na1iei acestora, se cuvine precizat ca minis-'
trul Just iei a cerut prim-procurorului, ca
urmare a dispoz iei Pr edin1iei Consiliului
de Mini tri, ca "toate 'sparate/e de fotogra-
fiat sau de filmat $ i tot materialul respectiv,
" cu 'car se vor lua vederi la fat a locului cu
ocazia executarii sentintei Tribunalului Po- "
porului, din 20 mai 1946, se vor ridica de la
detinatorii lor, sa VOT sigila $i lua in pastra- .,
, rea Domniei Voastre. Cli$ee/e $; fi/me/e se,.
vor developa sub supravegherea Dom"iei'
Voastre $i vor fi trimise acestui minister sigi- ,
late impreuna cu copiila respective, dupa ce
vet i. restitui aparate/e ce/or i" drept".
Cum rezulta din, procesul-verbal intocmit-
... de procurorul Gheorghe Sandulescu, "dupa
terminarea execufiei am procedat la ridica-
rea" a 3 aparate de fotografiat $; un aparat .,
de cin'ematografiat, aparfinind ce/or 4 repor-
teri fotografici $ i cinematografici ai Ministe-
rului Propagandei Nationa/e $i cari au asis- .',
tat la executare, in conformitate cu dispozi ,
tiuni/e d-Iui prim-procuror al Tribunalului'
1/fov". Din aparate au fost scoase 4 rolfilme.
i 3 casete film cinernatografic, predate se-
cretarului general al Ministerului de interne,' I
Bunaciu. Nu exista nici un document privind
locul lor de pastrare. Vor fi ele gasite vreo-..
data? -
,
,
Documentar alcilull de
Marcel-Dumllru ClucA
,. Gheorghe DAVID'
. ,.
TRANSILVANIA STRAaUNA
.of
.
...
La Tirgu Muref apare, Incepind cu luna ranuarle 1991 ,
o noui publlcat Ie de cultura, cu precidere de culturi 11-
torlci: Transi vania strabuna (director Valeriu Lazar, re-
dae'or fel loan Ranca). ..in paglnlle el- se menlfoneazi
,In edltorlalul prlmulul numar - revlsta va Incorpora mo-
· mente, tapte, fnUmpliri ale trecutulul ,I prezentulul Isto-
rlc din sp81lul locult de rominl - cum spunea Tacitus
(in Anale) - sine ira et studio. adlci lini uri " pirtlnlre.
Momente, 'apte, (nlimplarl din Istorla multlmllenari a po.
porulul romin, indeolebl din Istorla Tranlilvanlel, pe
" care nol. am conslderat-o Intoldeauna ,I 0 conslderim '
cu totll vatra " Inlma pimintulul -rominelc". _
CUeva Ilflurl din aceat prim numsr al revistel: acad.'
prof. ,$tefan Pascu...- Temeiurile unitatii noastre; prof.,
unlv. dr. D. Prot,se - Daci. romani i romani pe parnin-
tul strabun; dr. "oan Pop - Ecoul Unirii Principatelor
.Rornane in. presa din Transilvania; dr. Valerlu lazAr -
Arheologia murQ?ana; dr. Vasile Dobrescu - Gheorghe
I. Bratianu. istoric aJ 'perman ntei rornari k .
Mult succes colegllor din Tlrgu Muret'
. ,
.
..
I
.
'.
,
I.
,
'.
.,!"X;, ;' '..;,t}
- .. .
-. ......
- -.-.}
.8 '.
L
L
-:..-.....
, -- ' ',:%
I
,,),':, "
".. .":
". ".- . -.
-". . .... .:' '-".
. ...... -.:.=. \,
.. .'. .-"-.-
..;.....
....:. -:"=;" ..
, ::::':' f ';;, :, :.:.: ,: t " :::'.::' "
". -.,,; .... -....
".:or;.-'L.
.>""...'. :. -.:
: rY; :':.,/" ,)/ ;':'
: 1r:>: : }:,::',-"', .',,;i
.
CRISTIAN TRONCOTA
"Sub-dlrectoruI general "Ieglona ) al SI-
gurantel Generale a Statulu' .. Poll tl 110 r, dI-
rector al S1gurantel, era 8genl al S.D. (Servl- .
elul de splonaj ,I eontrasplonaj al S. S. -ulul
German), al Secret Intelligence Service (Ser-
vlelul Secret de Informatll brltanlc) or' agent
sovletlc? Practlca un oc dublun (trlplu orl
evadruplu) fUnd In realiiale agent al Sectlel
II a Marelul Stat Major roman? Ctld Ie va
afla rispunsul, va fl neeesar Ii fie res crise
, .
,
Un protestanlsl
desavirsit
Constantin Maimuca s-a
nascut la 9 ianuarje 1896,' in
Monastir, din Macedonia (Ju-
goslavia). $i-a luat Jicenta in
$tiinte juridice $i in electro-
tehnica la Universi atile din
Bucure ti $i Paris. In 1924 a
-obtinut titlul de doctor al
. Universitatii din la$i. Cuno$-,
,tea la perfectie limbile fran-
cezal'italiana, germana, irba,
bulgara $i greaca. Intre
1931-1933 a urmat cursuri de
perfectionare la Paris, Berlin
$i Praga, luind cuno$tinta de
. secretele $i noutstile $tiinti-
fice ale muncii de pOlitie $i
de . culegere de informatii.
Pu\em spune' . deci ca Mai-
muca dispunea de 0 prega-
tire teoretica ce nU-$i gasea
e9al la acea data printre
componentii serviciilor se-
crete din Romania. .
Oar nu numai teoretica.
inca' din timpul primului
razboi mondial, -dupa cum
aflam din dosarul sau perso-
nal de cadre, "a servit in c.al i-
tate de voluntar in armata
franceza, la serviciul de if)for-
matii al Cartierului General
Francez al Armatelor din
multe paglnl ale Islorlel Iraglcel toamne a
. anulul 1940".
Nu avem prelent'a ,I '"11lcl pOllbllltatea si
rilpundem Inirebillior pe care Ie pun,ea dr.
Eugen Preda la inceputul artlcolulul Cazul
Maimuca, publlcat in nr. 1/1991 aJ rev Is tel
Magazin istoric. Dorlm doar ca prln rindurlle
ce urmeazi si aducem in clrcultul ,tllntlflc
o serle de date pentru completarea "dosaru-
lul Malmuca", revel at pentru prima oari In
acel artlcol din revlsta Magazin istoric.
'-.
..
,
Orient, la Siguranta franceza slator pe ling a comandamen-
$i la 'controlul pO$tal intera- tul francez. Dobrogea a ra-
liat. Aici a facut $coala de mas sub ocupatie aliata pina
spionaj $i a jucat un rol im- la incheierea pacii, intrucit,
portant in organizar a spio- dupa principiile wilsoniene',
najului aliat in spatele frontu:-, era un teritoriu in litigiu, re-
lui de operatii". .. . vendicat $i de bulgari. Pins la
in 1956, in timp ce era din incheierea "definitiva a pacii,
nou anchetat. Maimuca a dat accesul autoritatilor militare
o declaratie, in care spunea: n-a fost perm is. Aici nu au
. ..Cunoscind toate limbile bal- functionat decit numai- auto-
canice $i dialectele mn Mace- ritatile civile, inclusiv orga-
. donia, in prima perioada a nele de mentinerea ordinei,
activitatii mele. ca militar am din care facea parte $i Mi$a
deservit posturile de ascul- Moruzov. EI era, pe acea
tare microfonice din primele vreme , eful 8erviciului de Si-
linii inamice ce erau folosite . guranta al Dobrogei, a,vind in
pentru interceptarea convor- subordine Brigada de' Sigu-
birilor din tran$eie, iar mai rants din Constanta i cele
tirziu ,am fost adus ca tran- din, Cadriiater". ,- ·
slator pentru acelea$i limbi la Astfel I-a cunoscut 'Con-
cartierul general al Armatelor stantin Maimuca pe Moruzov
din Orient $i la controlul inter- (Magazin istoric, nr. '1/1991).
aliat 'pO$tal u . $i continua: Din 1918 $i pin a in 1933, re-
liEu am facut parte (jin pri- latiile dintre cei doi au fost
mele deta amente de inain- foarte bune. ei colaborind
tare [ale armatei franceze, fructuos intr-o serie de ac-.
care au ocupat Sofia - C.7:], tiuni de interes national.
ca translator, $i in timpul Apoi, au inceput suspiciunile
retragerii nemtilor ,_din Bucu- reciproce $i acuzatiile de tra-
re$ti am insotjt 0 mica uni- dare, de joc dublu sau triplu.
tate care a capturat parte din
serviciul de inforr]1atti ger-
man din Capitals. In decem-
brie 1918 am venit la Con-
. stanta cu trupele franceze de
· ocupatie a DobroQei. ca tran-
-.
-
, La 8 ianuarie 1918, pre$edintele
S,U.A,. Thomas Woodrow Wilson
(1856-1924). a facut cunoscuta decla 4
ra1ia sa cuprinzind celebrele 14
puncte pe baza, carora. considera el.
urma sa se incheie pacea cu puterile
Triplei Aliante.
57
.
Cum s..-a ajuns aici? Greu ae
spus. In fond, inca de la in-
ceput Maimuca a avut infor-
matii despre un posibil joc
multiplu al lui Moruzov. lata
ce declara tot in 1956: .,Co-
mandamentul francez a pri-
mit pe acea vreme [1918 - .
c. T.] 0 serie de informatii
care aratau ca Moruzov ar fi
fost spion in solda
consulatului ' tarist rus de' la
Galati $i ca de asemenea
este spion bulgar. Ca ar fi
existat oarecari legaturi intre
el $i Consulatul rus de la Ga-
lati, reie ea i din unele ra-
poarte ale Brigazii de Sigu-
. ranta din acel ora catre Ci-
rectia Generala a Politiei. pe
care Ie-am gasit mai tirziu in
arhive i Ie-am copiat".
Credem ca un rol impor-
tant in declan area conflictu-
lui I-a jucat i orgoliul profe-
sional al lui Maimuca. Lui ii
venea greu sa accepte ca
Moruzov - un om cu studii
medii ....:... reu$ise sa creeze
primul serviciu roman de in-
formatii cu caracter militar
(Serviciul de Siguranta al Do-
brogei), iar din 1925, din in-
sarcinarea Marelui Stat Ma-
jor, a pus bazele Serviciului
Secret de Informatii. Ca ef
al acestuia, Moruzov a reu$it,
pina in 1940. sa manevreze
cu subtilitate jocurile politice
$i relatiile dintre Carol II i
principalii oameni politici ai
tacii. cit i 0 serie de initiative
ale diplomatiei romane ti pe
plan european. Actiunile sale ,'r
erau sustinute cu o. abilitate
deosebita. folosindu-se atit
fonduri din bugetul statului,
cit $i' de la intreprinzatoril
particulari. Maimuca, in
sChimb, a urcat cu greu trep-
tele ierarhiei profesionale.
Adesea. era mutat dintr-un
ora in sltul - Oradea. Deva,
Cluj, Chi inau, Bucure ti -
fiind chiar schimbat dintr-un
profit de munca intr-altul:
Serviciul de cercetari juri-
dice, politia de Siguranta.
Corpul de control al Ministe-
rului de interne. Dupa cum
singur marturisea in 1956,
era convins ca de aceste mu-
· tari i schimbari nu era strain
Moruzov.
_ Maimuca s-a inver$unat sa
descopere adevarata fata a
rivalului sau. motiv pentru
.
58
care a adunat cu tenacitate
numeroase informat ii , date,
fapte $i documente. pe baza
carora spera ca, la momentul
potrivit. sa iI poata .,de-
masca" i trage la raspun-
dere pe eful Serviciului Se-
cret. Prilejul s-a ivit in sep-
tembrie 1940, cind, dupa in-
staurarea regimului legionar
antonescian, s-a pus pro-
blema confirmarii lui Moru-
zov ca ef al S.S.I.-ului sau
inlocuirea lui cu 0 alta per-
soana, respectiv cu Eugen
Cristescu. La solicitarea lui
Ion Antonescu, Maimuca s-a
prezentat cu .,tolba plina" de
dovezi compromitatoare -.
a$a credea el - la adresa lui
Moruzov. pe baza lor. politia
legionara a gasit pretextul
pentru a-I aresta pe Moruzov.
iar Antonescu a ordonat con-
stituirea unei comisii de an-
cheta condusa de Maimuca
insu i. Moruzov insa s-a do-
vedit. pina la capat. un profe-
sionist desavir$it. Nu a divul-
gat nimic din imensul bagaj
de informatii referitoare la
statui roman i relatiile sale
cu marile puteri sau cu mai
micii vecini iredenti ti. Tonul
sec - i _distant. raspunsurile
calculate pina la ultimul cu-
vint. ironia din priviri au fost
, principalele arme cu care
Moruzov $i-a temperat an-
chetatorii. in frunte cu Mai-
muca.
E iber t
nlr ci I
in noaptea de 26/27 noiem-
brie 1940, in celula nr. 1 de la
Jilava, Moruzov a cazut
prada gloantelor, fiind asasi-
nat de legionari. Nu $tim
daca in acele clipe Maimuca
i i dadea seama ca prin or-
goliul lui nemasurat $i inten-
tia - de altfel. laudabila -
de a afla adevarul despre
Moruzov, a impins lucrurile
intr-o directie pe care n-o
mai putea controla. Ne intre-
barn, totodata, daca Mai-
muca, om cu experienta ser-
viciilor secrete, realiza ca is-
toria se putea repeta. ca .jo-
cu'l de-a ancheta U cu un fost
$ef al Serviciului Secret e pe-
riculos, daca nu chiar molip- .
sitor.
Cups rebeliunea legionara
din ianuarie 1941, Maimuca a
cSzut el insu$i prada "unor
uneltiri din umbra ale noului -
$ef al S.S.I.-ului - Eugen
Cristescu", dupa cum speci-
fica intr-o declaratie din oc-
tombrie 1944. A fost arestat
i acuzat de' .,inalta tradare"
. $i .,insurectie armata". Sa ve-
dem insa ce spun hotaririle
judecatore ti $i alte acta of i-
'ciale.
Prin decizia nr. 1 din 15 iu-
nie 1941 a Curtii Martiale de
Casare $i Justitie. Maimuca a
fost achitat cu unanimitate
de voturi pentru fapta de .In-
surectie armata" (adica parti-
cipare la rebeliune). preva-
zuta $i pedepsita de art. 211
Cod Penal, combinat cu art.
2 'din Decretul-Iege nr .
2361.1941. ,Prin aceea i Deci-
zie a fost condamnat, cu
unanimitate de voturi $i cu
tlcordarea circutnstantelor
atenuante, la cinci ani tem-
nita grea i trei ani degradare
civica pentru .,inalta tradare".
Infractiunea consta in faptul
ca .,in perioada anilor
1940-1941 i-a procurat i a
detinut. fara a avea calitatea
de a lua la cuno tinta de ele.
informatii referitoare la efec-
tivele, dot area i dislocarea
unitatilor germane aflate in
Romania". Materialul proba-
toriu a fost gasit in casa de
fier din cabinetul lui Mai-
muca. sub forma a dous do-
sare intitulate ..Armata ger- ,
mana", cu nr. 3 185, fascicu-
lele I i II. intre copertele lor
se pastrau actele $i cores..
pendenta privina informatiile
cerute prefectllo r de judete ,
politiei de frontiera referi-
toare la intrarea trupelor ger-
mane in Romania. Din studiul
sentintei nu rezulta motivul
pentru care Maimuca ceruse
asemenea informatii, instant a
neputind stabili daca fapta
pentru care a fost condamnat
era in legatu..ra cu mi carea
legionara. In septembrie
1943. regele Mi hai I a hotarit '
gratierea lui Maimuca, nu-
mele sau fiind inserat pe un
t tabel de 357 condamnati. Dar
a intervenit din nou Eugen '
Cristescu, $eful S. S.I.-ului:
.,in chestiunea mentinerii mai
departe in stare de arest a
fostului director de Sigu-
I
ranta, C. Maimuca. punerea
lui in lib rtate constituind in
. situatia actuala un pericol.
domnul Mare al a ordonat sa
rugam pe domnul ministru
Pantazi sa prezinte cit mai
urgent un Decret pentru
scoaterea lui din rindul celor
gratiati. Chestiunea internarii
lui Maimuca in lagar a fost...
discutata i domnul Mare al
nu a admis scoaterea lui din
inchisoare'.. Drept urmate.
regele Mihai I a trebuit sa re-
vina. i. prin Decretul din 15
noiembrie 1943. dat la Sinaia,
a anulat Decretul nr. 2 520,
din 25 septembrie. privitor la
Maimuca.
Abia in toamna anului
1944, a fost pus Maimuca in
libertate. beneficiind de De-
cretul regat nr. 1 624. din 24
august, prin care se amnis-
tiau toate p depsele detinuti-
lor politici. In raportul intoc-
mit de generalul magistrat C.
Pai$ se mentioneaza, printre
altele: ..infractiunea pentru
care a fost condamnat fiind 0
infractiune pur politica, in le-
gatura cu siguranta exte-
rioara a statului, C. Maimuca
va beneficia de amnistia
acordata u .
Pus in libertate. el a practi-
cat avocatura in Baroul de 11-
fov, iar la 14 ianuarie 1949 a
fost ' arestat pentru a se
adinci cercetarile in legatura
cu evenimentele petrecute in
perioada noiembrie 1940-ia
nuarie 1941, adica atunci
cind Maimuca indeplinise
functia de ef al Sigurantei.
Cercetarile nu au adus nimic
nou, exceptind declaratia
mentionata mai sus. il to-
tu i. in final" Tribunalul Mili-
tar al Regiunii a II-a Militara,
prin sentinta nr. 85, din 30
martie 1957, I-a condamnat
pe Maimuca. impreuna cu un
lot de 37 fo ti politi ti, la de-
ten'tie graa pe viata i confis-
carea totala a averii pentru
"crime de razboi U . in ce au
constat acestea? lata ce pre-
ciza rechizitoriul: ..in calitatea
sa de Director al Directiei
Politiei de Siguranta, C. Mai-
muca a centralizat, coordo-
nat i indrumat intreaga acti-
vitate a politiilor din tara, in-
clusiv aceea a Corpului De-
tectivllor, dlnd ordine de ur-
marire, arestare, cercetare i
trimitere in justitie a elemen-
telor ce faceau parte din Par-
tidul Comunist Roman i
mi carea muncitoreasca. De
asemenea. in perioada anilor
1930-1940, organele din 8U-
bordinea sa au dezlantuit 0
crunta teroare impotriva ele-
"1entelor comuniste i anti-
fasciste, savir$ind cele mai
barbare samavolnicii i abu-
. zuri".
ins. in rot"
ngr ri ju ui .
. ..
Pentru a ne aa, seama cit
de fondata era 0 stfel de
acuzatie, este suficient sa
privim schema de organizare
a politiei din perioada inter-
belica. Vom constata ca te- ·
mutul. Corp al Detectivilor,
subordonat Politiei de Sigu-
ranta, avea in componenta sa
atit 0 grupa care se Qcupa de
problema comunista, cit i
una pentru problema legio-
nara. Daca yom adauga ca,
in deceniul al patrulea, nu-
marul legionarilor arestati de
Siguranta i deferit i justitiei,
nu pentru convingerile lor
politice, ci pentru incalcarea
legilor, a fost mult mai mare
decit al comuni tilor, atunci'
lucrurile incep sa se limpe-
zeasca. Adevarul este ca pe
baza Decretului 206/1948, pe
linga legionari i cei care
simpatizasera cu ei, au fost
arestati, judecati i condam-
nati i altii: foste cadre de
conducere din armata, poli-
tie, Siguranta i S.S.1. 1 "ele-
mente bu rg hezo-mo iere ti",
frunta ii partidelor istorice,
inclusiv grupul de comuni ti
legati de Lucretiu Patra -
canu', intr-un cuvint, toti cei
care erau socotiti indezirabili
de catre noi Ie autoritati i de
superiorii lor, consilierii so-
vietici.
Revenin1! la Maimuca, se
poate spune ca numele sau a
fost asociat cu legionarii
doar pentru simplul motiv ca
in perioada 7 septembrie
1940-21 ianuarie 1941 a inde-
plinit functia de director al
Directiei Politiei de Sigu-
ranta. Dar este bine cunoscut
ca politia legionara era un
organism separat de orga-
nele de siguranta ale statului,
cu 0 existenta autonoma. Din
nici un document nu rezulta
apartenenta lui Maimuca la
mi$carea legionars sau ma-
car 0 eventuala simpatie a sa
pentru cama ile verzi. Dim-
potriva. el il suspecta, printre
altele, pe Moruzov ca ar avea
legaturi cu Horia Sima i ca
ar face jocul nemtilor. A a
. ' cum lasa sa se inteleaga do-
cumentele, Maimuca putea fi
suspectat mai degraba de
simpatii anglo-franceze, ti-
nind cont ma; ales de pe-
rioada sa de formare.
Faptul ca prin Maimuca
s-ar fi instrainat 800 revol-
vere, cumparate de Directia
Generala a Politiei, prin firma
Herman Zoldi, arme care ul-
terior au incaput pe m iinile
legionarilor nu este un cap
de acuzare suficient de con-
.. vingator. tia Maimuca ce
avea sa faca politia legionara
i Ii se putea el opune? Putea
preveni masacrele de la Ji-
lava? Putea impiedica izbuc-
nirea rebeliunii legionare?
Greu de raspuns. in conjunc-
tura politica interna i ex-
terna nou creata, Siguranta,
ca i S.S.I.-ul, pierdusera in
cea mai mare parte controlul
situatiei in fata t8valugului de
nationalism exacerbat, ali-
mentat timp de doua decenii
de 0 serie de personalitati ale
vietH politice $i sustinut, pe
ascuns, de la Berlin i din
alte capitale eu ropene. in
ceea ce ne prive te, credem
ca Maimuca a platit un tribut
greu intr-un joc extrem de
complicat i mai ales inspirat
i d rijat din diverse capitale
europene, intr-un moment de
mare cumpan'a al destinului
national.
Ultimii ani de viata i-a pe-
trecut in detentie, la peniten-
ciarele de la Aiud i Sibiu.
Decesul lui Maimuca a fost
inregistrat in iua de 10 de-
cem brie 1962, la virsta de
aproape 67 ani. -
--
59
,.
;m..
> '
'"
,
:-..x....
...
:.>
".'
""J''''' {
.. ...,:...;'"
..
...
.
",
'
\
,
'1
...
'.
rf' .ro. '*
'''ISTORIEI
-
...I:. x
.
» -.:"
.',,, ,:
" .::h'_
u" -,1(. ".. ...
,.
-':
,
."....
...
'<
,.
...""....
,
../.,,:
, ., .., ./
. T
.
.1
t, .'
,
;."". .
;
.
.. . ..
,.
"
j :.
, ...:.
.....
.,,': ..
,+'
-v......;.:
,..,.
\.
, ..
.,
.,
-')0.. ..
.'
..,R
'
,
...
...
.
.
'"
t
_ . " N:
r,
.'
"
'- :..
"
:::
",
y:
"
.'\.
'.
'.
..\.
, "
" '
"
#
-,
.; .,
.- .__.."It
...
.; ..'
\
..
.... '
......;
"
Rizbolul secret i,1 are Ie-
glle lul Implacablle. Docu-
mentele legate de "ac1 i unlle
din umbra" ,i marcate cu
"top secret". cum spun
american II - sau "most ,se-
cret" - cum spun englezll -
sint acceslblle unul numir
extrem de redus de persoane
nu numal in perioadele in
care aceste ac11unl se afli in
desfa,urare, dar ,I 0 lungi
bucati de ti,mp dupi ce ele
au fost executate, cu sau far a
succes, ,i ,I-au pierdut actu-
. alitatea. Numal dupa scurge-
rea a, multor decenll de la
evenlmentele la care se re-
feri acest tip de documente,
ele sint trtate cu grlj de ci-
tre exper1i, unele dh1tre ele
fUnd - in sfir,it puse la
dispozilla cercetatorilor tre-
cutulul, cirora Ii se acordi ,I
dreptul de a-,I folost desco- ..
perlrlle in mod public.
De un asemenea drept au
beneflclat la Londra mal
mul11 Istorlcl Italienl preocu-
pati si faca lumlni intr-o po-
lemici referitoare la modul
cum au fast conduse for1 ele
navale ale 1irll lor in prima
parte a celui de-al dollea raz-
bol mondial. Un prim rezultat
I-a constltult un amplu articol
semnat de caire publlcistul
,Franco Bandinl in revlsta
Storia iUustrata, care apare
sub eglda unela dlntre, cele
mal serloase editurl din-lialla,
"Mondadorl" din Milano. Or,
I 'ceea ce a frapat din prlmul
, ,moment oplnia publica a fost
faptul ci aceasti re,visti, re-
putati prtn rlgoarea cu care
i,1 trlazi sursele de informat n
,I prln verlficarea scrupu-
loasa a caracterulul autentlc
al materlalulul documentar
pe care 1,1 intemelaza jude-
ci1ne de valoare, abandona
de data aceasta stllu' el obl,-
nult sobru ,i punea- artlcolu-
lul semnal de Franco Banetlnl
un litlu ,senza1ional: Ofiteri
. italieni cu grad inalt voiau sa
vinda flota noastra de r"azboi
englezilor. in sumarul paglnll
de garda, acela,1 artlcol era
anunlat cu tltlul Nave italiene
oferite englezilor in 1941.
Expllca11a acestei abaterl
de la tonul rezerval al publl-
callel n of ere a insu,1 continu-
tul 8rtlcolului in cauzi. Cer-
cetind tlmp de doua luni, la
.
Londra, arhlvele secrete bri- rul plauzibll al unel reale In-
tanice, Istorlcul Italian AI- tenl11 a comandan111or flotel
berto Santoni tragea 0 serle Itallene de a impledica prelu-
de concluzil pe baza _ docu- area acestela de catre nazi,ti.
mentelor descoperite. In sub- in acest sens Sea aratat ca, in
st an 1a, el afirma ci, in martie urma grelelor lovlturl primite
1941, s-au desfi,urat,.. prln de armata Ita lie I inca din pri-
intermedlul unor mesagerl .. mele lunl ale Intriril liril in
confidentlall ,I prln canalul - rizbol, militarll ajunseseri la
Ambasadel brltanlce din ca- '. concluzla ci, raminind in ca-
pltala Suedlel. neutre, trata- drul Axel Roma-Berlln, merg
live secrete intre un grup de in mod cert spr infringere
of i 1 erl din Statui major I ma- Aceasta convingere a alimen-
. rlnel militare Itallene ,I Aml- tat crescinda ostilitate a ofl-
ralitatea brltanici. Oferta ita- lernor superiorl impotr lva re-
lIani era aceea de a preda gimului lui Mussollnl' ,i me-
,Jnamlculul" englez prlnclpa- reu sporita lor uri impotrlva
lele nave de rubol, contra' "aliatulul" german hltlerist,
unul pre1 destul de rldlcat ,I ale carul preslunl ,I exige n 1 e
contra angajamentulul din erau tot mal dureros reslm-
partea brltanlci'de a pune la'- lite, ele conducind la grave ,I
adapost in Portugalla sau singeroase pierderl in regis-
intr-o 1ari aliati. pe memb iI trate de for1e1e Itallene pe
de famllie al conjur 1i1or. I toate fronturlle, pe uscat, in
caz extrem, ace,tia din urma aer ,I pe mare.
se angajau si sabordeze va- Deslgur, faptul ci ofl1erii
sele, pentru a evlta ciderea din marina de rizbol a Itallel
lor in m ina Germanlel hltle- au pretl.ns plata In dolatl' a"' ,
rlste.. Dar documentele des- actului lor "antifascist" a fost
. coperlte de Santoni puneau foloslt de unIt partlcipantl la
in lumlni doar ceea ce Ban- polemlci pentru a calltlca ac-
dinl nume,te ,,paftea centrala 11unea Inl11ati de el, intr-un
a afacerii". Exlstau plauzibile moment in care tara se afla _
presupunerl ca acel "canal in plln ruOOl, drept "inalta
secret" Roma-Stockholm tridare". Sea putut insi face
fUnC ) iOnaSe inci dlnalnte de ,I constatarea ci intreaga
mart e 1941. Pe de alta parte, afacere a depi,lt cadrul ofl-
nu se putea dtiduce in ce lerllor de Stat major din ma-
misura tratatlvele ajunseseri rlni, ea ogllndlnd, de fapt,
18 un punct final. lati de ce starea de spirit a intregulul
Franco Bandlnl figidule,te popor Italian, vlctlmi a vlsurl-
si aprofundeze cercetirlle. lor aventuroase ale Ducelul.
I, intr-adevar,- clteva lunl in toate piturlle societa1U ita-
mal tirzlu, intr-un alt numir, Ilene a tlmpulul, se contura
Storia illustrata publici un tot mal precis un puternic
nou artlcol al lul, bazat pe 0 curent antifascist ,I antihltle-
serle de alte .documente ,I In- rlst. Este J ceea ce expllci
tltulat Aota de vinzare. Din IIpsa de spirit combatlv de
traducerea noastri ese n 1 lali - care au dat dovadi osta,1I de
zati', 'cltltorul Magazinului is- rind, in opozille cu bravura ,I
toric va\ putea cunoa,te - jertfele partlzanllor' care -
atit cit au desprlns cercetito- atunci cind lara a fost Inva-
rll Itallenl din documentele data de nazl,ti - s-au luptat
puse la dispoz l 1 1 e de, catre cu 0 dirzenle ce a inscrls pa-
englezl - meandrele acestel glnl de glorle In Istorla Itallei
afaceri care i,1 pistreazi ca:- " a bitillilor pentru IIbertale
racterul blzar ,I al cirel final,. neatimare a tuturor popoa-
nu a putut fl delclfrat. Dar - relor. Blnein1eles, faptul ci
in poflda negirllor vlolente, partlzanil Itallenl, recruta 1 1
care, in cadrul polemlcll Is- din toate slraturlle popula11e ,
cate de cartea lul Santoni ,I n-au cerut pentru vltejla ,i
de artlcolele din Storia illus- jertfele lor nlcl vreo plati,
trata, au venit mal ales. de la nlcl punerea la adipost a fa-
cercurlle milltare - cerceti- milillor n-a fost negat de nl-
torll .au putu t sus1 1ne caracte- . menl.
lTitiul $i subtitlurile apart in redac- $i-I dam acum cuvintul lul
tiei Magazin istrJric. Franco Bandlnl.- ,
61
Alberto Santoni, docent in
tiinte politice al Universitstii
din Roma, a petrecut dous
luni la ..Public Record Office"
de la Kew Gardens (Londra),
obtin ind autorizarea ss' cer-
ceteze 0 serie de documente
$i sa Ie publice. Din aceasta
cercetare s-a nascut 0 carte,
intitulata Adevaratul tradator.
Temele fundamentale ale
cartii Jui Santoni sint doua:
pe de-o parte, consecintele
teribile ale folosirii de catre
." englezi a ..UltreiU,folosire ce
a condus la aproape toate
foarte gravele pierderi de
nave italiel1e inregistrate cel
putin incepind cu a doua
parte a anului 1941. Pe de
. alta parte, incredibila $i totu$i
'solid argumentata, pe baza
de documente, existenta a
unui contact secret intre
circa douazeci de inalti ofiteri
din marina italian a $i englezi,
privind cedarea catre Marea
Britanie sau sabordarea flotei
de razboi a Italiei, in schim-
bul unor mari sume de bani.
Din intreaga istorie nu cU-'
noa$tem pentru moment de:.
cit partea central a,. Atit inca-
putul afacerii cit $i eventuala
. . - '" A A
eJ contlnuare ram In In Intu-
neric. Dar pare posi bil ca
unele cercetari ulterioare sa
scoata la lumina in intregime
aceasta atit de interesanta is':'
torie, clarificind 0 data pen-
tru totdeauna adevarattJl grad
de ..permeabilitate U a secre-
tului naval italian din timpul
celui de-al doilea razboi
mondial.
"To Ie ac stea
p r Ireale"
Prin telegrama nr. 143 din
14 martie 1941, Victor Mallet,
ministrul Marii Britanii in Su-
edia, transmitea din Stock-
holm: "Marina italiana. 1'. in
timpul recentei sale vizite la
Roma, intermediarul suedez
a fost intr-un contact perma-
nent cu un exponent italian
$i cu 'un of iter de la Amirali-
tatea italian a, care afirma ca
reprezinta circa douazeci de
inalti ofiteri italieni, doritori
sa scoata marina regala de
sub influenta regimurilor fas- .
cist $i hitlerist. '2.' Au fost lu-
ate in considerare propune-
62
.
rile brit nice referitoare la 0
predare (a notei - n.r.), dar l
din diferite motive, Sea apre-
ciat cs nu e posibil sa se faca
in bloc evacuarea familiilor
echipajelor de pe naveLe' de
razboi, cum se prevazuse in
prealabil. 3. Reprezentantul
italian a precizat ca: a) famili-
ile anumitor inalti ofiteri. tre-
buie transferate in tari
straine, stabilite precis, $i tre-
buie sa primeasca 0 anumita
suma de bani: b) ofiterii $i
membrii echipajelor de pe
navele in chestiune vor pre-
tinde 0 compensatie pentru
familiile lor, in scopul de a
putea sa treaca in viitor la
noi activitati profesionale. 4.
Reprezentantul italian a for-
mulat urmatoarele propuneri:
a) Amiralitatea britanica va
plati, in dolari, pentru navele
in chestiun'e urmatoarele
sume: cuirasate - 300 000;
, cruci$atoare grele - 60 000;
., cruci$atoare u$oare -
50 000; contratorpiloare -
30 000: submarine - 25 000:
ved te-torpiloare - 15 000;
b) In cazul in care se va so-
coti oportun ca navele de
razboi respective sa fie sa-
bordate, jumatate din suma
se va plati agentilor care vor
executa actiunea: c) Platile
sus-mentio...ate vor fi efectu-
ate la sfir itul conflictului sau
atunci cind vor. fi fost furni-
zate dovezile ca navele. res-
pective au fost predate sau
au fost scoase din uz: d) Un
. depozit de 600 000 de dolari
va fi varsat imediat la 0
banca din Statele Unite, ur-
mind ca 15 la suta din
aceasta suma sa fie de indata
disponibila pentru a garanta
asistenta celor prevazut i la
paragraful 3, litera «8» $i pen-
tru evacuarea familiilor mari-
narilor, numele $i tara prefe-
rata pentru destinatie urmind
a fi comunicate. 5. Opinia
noastra este urmatoarea: a)
Propunerile referitoare la
plati comports sume de in-
semnatate minor in raport
fie cu valoarea potential a a
navelor de razboi, fie cu pre-
miul ce ar trebui dat agenti-
lor care le-ar scoate din uz;
b) Acceptarea intregului
plan, {:hiar in ,liniile lui ,Iargi,
ne-ar permite sa" va telegra-
fiem imediat pentru punerea
..
, I
,
in actiune, convin$i ca exists,
totu$i, 0 posibilitate de suc-
ces; c) Guvernul britanic nu
ar risca in cel mai rau caz,
decit sa piarda 15 la suta din,
depozit, lucru, totu$i, prea
putin probabil de vreme ce
fiecare caz de asistenta fi-
nanciara ar urma sa fie exa-
minat pe baza unor actiuni
efectiv indeplinite: d) Inter-
mediar-ul suedez, in pofida,
riscului considerabil pe care
$i-I asuma, este gata sa intre-
prinda 0 noua calatorie 'in ,
Italia, daca aceasta Sear do- :
vedi necesar, cunoscind co- '
misionul, proportional cu su-' ,
mele in cauza, pe care I-ar
primi in caz de succes. Acest',
intermediar e chiar tipul de
om pe care ar trebui sa do-
rim a-I avea la dispozitie pen-
tru a realiza contacte opor-
tune in Italia, el fiind un ama-
tor de astfel de actiuni u .
La 19 martie, Foreign' Offi-
ce-u I accepta l de$i cu re- ' .
zerve, propunerile mfnistrului
sau la Stockholm. Pe textul
original al telegramei nr. 140,
ce,. urma sa fie trimisa in
acest sens- lui Mallet, primul ,
ministru din acel moment no-- .
teaza cu mina lui "This all
seems fantastic1 U (To ate '
aceste,a par i reale!) $i sem-
neaza: "W.S.C. U sint initiatele
l1umelui Winston Spencer
Churchill. Totu$i, Ministerul'
de externe transmite tele-',
grama de acceptare, in care
se spune: "De$i posibilitatile
de reu$ita ale pJanului Rar
slabe, acceptam acest ,plan in '
liniile lui de principiu. Sinteti
autorizat din acest moment
sa treceti la aplicarea lui u .
Ultimul document citat de
Santoni in legatura cu
aceasts afacere contine apre-
cierea Amiralitatii britanice,
. trimisa la 25 martie primului
ministru. Tinind cont de
scepticismul manifestat de
Churchill $i exprimat in ad-
notarea facuta cu mina lui in
josul telegramei Ministerului',
de externe catre. Victor Mal-
let, Amiralitatea precizeaza:
"Sintem de acord ca posibili-
tatea de succes in aceasta'
aventura pare indepartata,
dar platile care ar fi necesare ,
sint atit de derizorii, in com-
, paratie cu importanta benefi-
ciilor care ar putea rezulta,'
" ..
-
\
"\
'incit apare oportun sa se
continue cu aplicarea proiec-
tului".
Santoni afirma in cartea sa
ca, in pofida aprobarii planu-
lui de catre autoritatile brita-
nice de virf, initiativa Sea pra-
bu it. Oar noi credem ca in-
termediarul suedez a mai ca- .
latorit la Roma i - chiar in
ipostaza ca tratativele.. s-au
dovedit in cele din urma ste-
rile - ele au continuat. Pe de
alta parte. chiar din examina-
rea telegramei trimise de Vic-
tor Mallet la Foreign Office,
reiese ca aceste tratative nu
' u inceput in martie 1941.
Intr-adevar. diplomatul en-
glez in' functie la Stockholm
se refera la propuneri avan-
sate anterior. Socotim mai
plauzibil momentul de
inceput al contactelor secrete
italo-britanice in februarie
sau chiar in ianuarie 1941,
adica atunci cind situatia for-
telor italiene in Africa. Alba-:
nia i' MediteraRa era mai
mult decit precara.
I
e -e
. -
n arm
u n
Noi, cei de la Storia il/us-
tata, fideli telului nostru de a ·
, face lumina impartiala $i do-
cumentata in legatura cu
problemele de istorie care
privesc viata natiunii, am ex-
tins in ultimele luni, pe cit
ne-a fost posibil. cercetarile
in arhivele de la Kew Gar
dens, incredintind aceste cer-
cetari unor elemente deose-
bit de capabile $i de califi- .
cate din punct de vedere pro-
'fesional. Rezultatele au depa-
$it a teptarile. Documentele
existente acum in posesia
noastra permit sa se stabi-
1easca faptul ca, inca din ulti-
mele luni ale lui 1940. Sea
deschis un contact samnifi-
cativ din punct de vedere po-
litic $i 'militar intre Amiralita-
tea britanica' $i Foreign Of-
fice, pe de-o parte, $i - pe
de alta parte - amiralii Do-
menico Cavagnari $i Arturo
,Riccardi, adica cei care au
ocupat succesiv funct ia . de
ef al Marelui Stat Major al
marinei. precum $i cu mare..
$alul Badoglio i cu fostul
,.
ambasador italian Ja Londra,
Dino Grandi'.
Canalul a ramas deschis,
sau a fost redeschis, in func-
tie de vicisitudinile care au
urmat i care au condus la
arestarea unui grup de im-
portant i ofiteri ai marinei ita-
liene, eliberati ulterior. Acest
canal a ramas operant pina la
sfir itul anului' 1942, cind, de
la' precedentele intelegeri ..in
linii mari", Sea trecut - .a$a
cum confirma scrisorile tri-
mise de Anthony Eden, mi-
nistrul de externe britanic,
omologului sau american
Cordell Hull, scrisori cunos-
cute mai de mult - la planuri
mai amanuntite cu privire la
predarea flotei italiene, iar
mai tirzill aceste planuri
aveau sa fie incluse in clau-
zele de armistitiu.
Oar noile documente per-
mit mult mai .-nult, anume 0
privire mai clara asupra. a
ceea ce a fost extrem de
grava criza militara, politica
$ i psihologica prin care a tre-
cut fascismul i Mussolini in-
su i in iarna 1940-41, cind
parea ca intreaga structura
politico-militara a tarii sta sa
se naruiasca sub loviturile
"noptii de la Taranto U , ale na-
fericitei $ i cumplit de dura-
roasei campanii din Grecia i
ale inexplicabilei infringeri
suferite de mar alul Gra-
ziani in Africa de Nord.
Cea mai directa consecinta-
a acestei crize, pina acum ni-
ciodata pusa in lumina in ra-
latiile ei cauzale, a fost inter-
vent ia aeriana i terestra pe
teatrul de lupta din zona
Mediteranei a armatei ger-
mane. Oamenii politici ca i
militarii din Italia i-au dat
atunci brusc seama ca, pe
masura ce cr tea incapaci-
tatea lor mai mult decit evi-
dents 'de a conduce fie pe
plan politic, fie pe plan teh-
nic un razboi mereu mai vast.
.
-
I Dupa cum se $tie. mare$alul Pie-
tro Badoglio a fost. dupa ptabu$irea
lui Mussolini. pre$edinte de Consiliu
al Italiei. EI a semnat capitularea 1arii
in 1943, Dino Grandi (Magazin istoric,
nr, 5/1991) a fost ambasador al Italiei
la Londra pina la inceputul anului
1939. Rechemat, a fost numit ministru
de justitie, in, cercurile antifasciste
italiene s-a emis. la un moment dat,
ideea unui triumvira. alcatuit din Ba-
doglio, Grandi $i Cavagnari - notea-
. za Storia illustrata,
-
mai lung i mai dUf, ingerinta
. nazi tilor avea sa devina tot
mai penetranta i mai pose-
siva. La rindul lor, englezii in-
cepeau - desigur pentru cu
totul alte ratiuni - sa fie se-
rios ingrijorati de acel i ILt-
cru. Ei socoteau ca, daca i
flota italiana, ar cadea in mii-
nile lui Hitler i ale amiralului
Raeder, atunci lupta navala
din Mediterana ar deveni in-
comparabil mai dificila pen-
tru ei. Din convergenta aces-
tei stari de spirit, manifestata
atit de italieni cit i de en-
glezi, s-a nascut inclinatia
psihologica spre un "con-
tact", la capatul ca ruia amira-
lul Riccardi 2 a dat englezilor
asigurarea ca, orice Sear in-
timpla, flota nu va fi Issats pe
mina germanilor. Aceasta -
i poate numai aceasta - era
ceea ce voiau de fapt coman-
dant ii for1elor britanice. $i
aceasta obtineau. Asigurarea
a -fost data intre sfi itul lui
februarie i 7 martie 1941.
Este perioada in care se nS$-
tea in cercurile Statului major
al marinei militare i in rindul
altor personalitati italiene ale
vremii inclinatia de a consi-
dera razboiul pierdut $ i con-
cluzia ca e necesar, deci, sa
se gaseasca modalitatea unui
acord salvator cu englezii.
Tot ce a urmat trebuie -
prin 'urmare - filtrat in lu-
mina acestei noi i surprinza-
toare descoperi ri.
La 24 noiembrie 1940, at a-
$atul militar britanic vorb te
intr-o telegrama de intilnirea
in capitala Su'ediei dintre un
om de afaceri suedez i un
om de afaceri italian, definit
ca fiind un "reprezentant" al
of erilor de marina din tara
lui. Acesta din, urma, despre
care sa spune in telegrama
ca a parasit Roma la 17
noiembrie pleclnd la Stock-
holm, comunica ata$atului
militar britanic i prin confra-
tele sau suedez, ca, "in rindul
of erjlor superiori ai. marinei
italiene, exista un puternic
curent antirazboinic i do-
rinta de a preda flota Marii
Britanii, urmind ca ei sa se
refugieze, impreuna cu fami-
_, 2 Devenit $8ful.' Staturui' major al
marinei italiene prin punerea in retra-
. gare a lui Cavagnari. la inceputul
anului 1941.
.
.
63
, .
liile. in Portugalia sau intr-o
tara aliata. pentru a fi siguri
ca nu vor avea de suferit re-
presaliile .nazi-fasc tiloru.
De ce au ales italienii drept
loc de contacte capitala sue-'
deza? La 29 februarie 1940.
deci la trei luni dupa intrarea
Italiei in razboi, aceasta tara
a vindut Suediei mai multe
nave militare. Negocierile
s-au 'purtat de catre at atul
naval suedez la Roma i de
un of iter suedez venit anume
de la Stockholm. Pentru par-
tea italiana. documentele
acestei tranzactii nu citeaza
nici UIJ nume, dar e clar ca
ele au fost purtate de ofiteri
superiori ai marinei. Dupa in- '
cheierea vinzarii e plauzibil"
ca ac ti of eri sa n u fi in-
chis ..canalul", socotind ca ar
putea sa se 90vedeasca
..fructuos" i in viitor.
Pe de alta parte, acee i
teu explica i de ce s-au fo-
losit, apoi cameni de afaceri
ca... ..Mr. A:' pentru transmite-
rea de mesaje intre italieni i
englezi, intrucit in genul d
tanzactii ca vinzarea de ma-
terial de. razboi, alaturi de
speciali ti militari, abunda in-
totdeauna i astfel de perso-
naje. Ca Londra era, la sfi i-
tul lui 1940 1 la curent cu mer-
sui "contactelor" 0 confi rm8
i minuta unei edinte a cabi-.,
netului de razboi, tinuta, sub
- pr edintia primului, lord al
Amiralitatii, Sir Dudley
Pound, minuta fJasita i ea la
Kew Gardens. Potrivit acestui "
document, participantii, au
,cazut de acord ..sa incurajeze
.un.ita ile navale i aeriene ita-
liene se ralieze fortelor
. . ..
bntanlce sau - la nevoie -
sa sa autodistruga u . 'n cadrul
acelei i edinte, se decide
ca propaganda britanick ..sa
nu fie indreptata impotriva
. .
fortelor 'armate i a poporului
italia I, ci impotriva relei con-
duceri a tarii de catre fas-
c tiu. lata i alte documente
gasite in arhivele britanice: 0
,telegrama cu numarul.1242,
trimisa Londrei din Suedia de
catre Victor Mallet, la 23 ia-
nuarie 1941.
... . .
.
..
64
..
\
..
.
:suedez. in acea zit Mallet tri-'
mite la Londra 0 telegrama,
numerotata 101. in care se
spune: "Potrivit unui mesaj
--- clandestin primit din Italia"
l n aceasta telegrama, Mal- intermediarul nostru suedez
let anunta ca "dupa nume- se afla deja in contact cu e- ·
roase ami nari i multe greu- ful grupului antifascist din
tati, intermediar-ul suedez, acea tara. Avind in vedere"
care fusese implicat i in mi carile de trupe germane.
achizit ionarea. de nave" ita- s-ar putea ca intoarcerea in-
liene de catre guvernul tarii termediarului, -sa se dove-
lui, e gata sa piece a doua zi . deasca dificila. in consecinta,
-:- 24 ianuarie - in Italia, via cerem ca "at8$atul nostru na-
Uniunea Sovietica. pentru a val din Belgrad sa fie averti-
se intilni cu amiralul Cavag- zat ca s-ar putea ca un'
nari i a i ofiteri de.mai mica anume domn Carlsson, pur-
importanta u . Diplomatul bri- tator al unui mesaj. sa-i faca
tanic adauga ca suedezul are 0 vizita". Co tienta de im-
deplina incredere in succesul portanta misiunii, Amiralita-
misiunii ce i-a fost incredin- tea britanica trimite, la 15 fe-
tata i ca el ins i - Mallet bruarie at8$atului ei din Bel-
- are motive sa fie sigur ca grad urmatoarea telegrama:
omul "va face tot ce ii va sta "S-ar putea ca un anume
in putinta, in spiritul instruc- «Mister Carlsson», purtator al
tiunilor date de dumneavoas- unui mesaj, sa va' faca in cu-
tra". Dar, cont nua' telegrama rind 0 vizita. «Mister Carl-
din Stockholm, serviciile ger- sson» opereaza cu aprobarea,.
mane nutresc serioase suspi- guvernului Majestatii Sale i ..
ciuni. 'dovedite de faptul ca - deci - ii vet i acorda orice
suedezul a fost in ultimul asistenta i yeti avea grija sa
timp urmarit de ele pas cu se ia telegrafic legatura cu
pas, pentru ca apoi Germania Foreign Office sau tu Amira-
sa refuze a-i acorda viza de litatea u .
tranzit spre U.R.S.S. i ntrucit La inceputul lunii martie
riscul e foarte mare - spune 1941, Victor Mallet i at atul
in telegrama Victor Mallet - sau naval alia, in sfi it, re-
au fost intrerupte canalele de . zultatul intrevederilor avute la'
legatura cu Italia, acceptind . Roma de catre interflf'lediarul
chiar riscul de a ramine in suedez. in aceasta problema '
saptaminile urmatoare fara s nt trimise la Londra trei te- '
nici 0 tire in legatura... cu legrame, datate in 5. in 8 i '
evolutia situatiei la ROf11a. 14 martie. Telegrama din 14.
Anexate la textul acestei martie. continind toate detali- "
telegame, au fost.. gasite ad- ile inclusiv sumele cerute'
notari ale unor ina i functio- pentru fiecare tip de nava, a
nari de la Foreign Office, fost unul dintre primele do-
Bob Dixon i Nichols. ambii cumente descoperite in arhi:- ' I
facind parte din cercul de vele brita ice inca de AI erto
prieteni intimi ai ministrului Santoni. In ce' priv te Jele- ,
de externe, Anthony Eden. ,gramele\ di 5 i 8 martie,
Dixon scrie:. "Exista motive. descoperite' ulterior, continu-
sa se spere ca acest contact tul ,lor lumineaza. mai bine'
va putea." fi stabilit U EI'.. textul din 14 martie. La 5
adauga: "apar evidente martie se arata ca suedezul a
semne de nemultumire in si- contactat pe Cavagnari1 i pe .
nul conducerii flotei italiene", noul ef al Statului major ai, ,
La rindul sau, Nichols no- marinei,' amiralul Riccardi.'
teaza. la 26 ianuarie: "Exista Acesta din urma I-a asigurat'
sperante de a se putea con- ca in prezent e absolut. ex .
tacta: a) flota italiana; b) ma- clus ca ofijerii italieni sa con-
re?alul Badoglio. E posibil ca simta '.'a 'caderea comanda-
ambele contacte. sa se dove- mentului naval i a flotei sub
. deasca' fructuoase". ..., control. germane Exista - a
lAbia la 11 februarie 1941 . A _ r ...
.. . #.' 1 De?I trecut In rezerva. acesta pa-
se afla noutat I In legatura cu rea sa fi ramas omul-cheie" al trata- I
misiunea misteriosului emisar f tivelor. ..
Misteriosul
damn Carlsson
...
-
\
.
precizat Riccardi - dorinta,
manifestata in general in si-
nul marinei, de a nu se da
nici un ajutor Germaniei hi-
tleriste. Telegrama continua
aratind ca, d i pentru mo-
ment, nu se putea pune pro-
blema predarii flotei catre en-
g ezi, aceasta actiune nefiind
inca realizabila, posibilitatea
trebuia ret inuta pentru viitor,
atunci cind operat iunea ar fi
fost favorizata de alte eveni-
mente. "i n acest scop - pre-
ciza in in,cheiere telegrama -
canalul de comunicare eu
'Italia ramine deschis, iar in-
termediarul suedez e gata sa
se reintoarca in acea tara".
Telegrama din 8 martie era
'trimisa de at atul naval i
comunica, intre altele: "Ra-
portul intermediarului suedez
e inca incomplet Impresia pe
care mi-am format-o din cele
deja transmise - de el, ca $ i
din cele aflate dintr-un alt iz-
vor demn de erezare, este'ca,
pentru moment,. trecerea la
noi a unitat ilor navale italiene
este inactuala, intrucit este
imposibil sa fie salvate famlli-
ile. in pJus, in sinul grupului
de ofiteri de marina italieni'
, exista sentimentul ca ar fi de-
zonorant pentru ei sa aban-
: doneze Italia, toemai intr-un
: moment cind ea" risca sa
cada sub controlul Germaniei ,
hitleriste. Ceea ce spera de la
noi antifasci$tii este sa nu fo-
losim, atunci cind Italia se va
prab i, victoria noastra in
mod ralbunator, ci sa ajutam
tara lor sa se salveze de sub
dominatia germana..i n cazul
in care aceasta ar fi intent ia
noastra, apare posibila consi-
derarea actiunii de aliniere a
marinei italiene potrivit dorin-
telor noastre. Unica posibili-
tate ce ni se ofera pentru
moment este aceea de a se
trimite un mesaj direct 'celor
, mai i nalt i reprezentant i ai an-
tifasc tilor italieni"., "
Se pare ca sugestia at a-
tului naval britanic la Stock-
holm a fost urmata caci, la 9
martie, Londra trimitea' lui
Victor Mallet 0 telegrama,
truct al consultarilor dintre
primul ministru, For ign Of-
fice i Amiralitate. In tele-
grama se spunea: "Acest me-
, . saj poate fi. incredintat inter-
mediarului suedez pentru a fi
transmis la Roma antifasci$ ti-
lor contactati de et: Ne rea fir-
mam precedenta oferta, con-
form careia am accepta cu
placere acele unitat i ale flotei
italiene ce s-ar putea atatura
for1elor noastre. Vom face tot
ce ne va sta in putinta pentru
a asigura escorta navelor co-
merciale care ar transporta
pe membrii de familie. Daca
flota italiana va face un efort
efectiv pentru a evita sa eada
sub, control germari i daca
acest efort va fi dovedit in
practica, prin trimiterea unor
importante unitati in .porturi
britanice de dincolo de mari,
acest fapt va cintari nein-
doios greu 'in ochii n tri,
atunci cind vom lua in consi-
derare cond iile de pace cu
ltaJia i - totodata - vom
face tot ce ne va sta in pu-
tin'a pentru a salva Italia de
sub dominatia germana fie
, inainte, fie dupa conferinta
de pace" .
Au urmat cunoscuta tele-
grama din. 14 martie, conti-
ni nd intregul raport al inter-
mediarului revenit. in sfil"$ it,
din Italia,' raport ce indica i
sU'l1ele eerute pentru fiecare
tip de nava i apoi, la cinci
zil distanta, telegrama prin
care Londra ii dadea lui Vic-
tor Mallet autorizarea de a in-
cepe punerea in aqiune a
planului, adica procedarea la
varsaminte la 0 banca ameri-
cana contra consemnarii
unor nave italiene, ca proba
a bunei credinte a ofiterilor
de marina din Roma.
easul
socoteli or
.
Oar istoria "canalului" se-
cret Stockholm-Roma ur-
meaza curba sinuoasa a viei-
situdinilor prin care trece Ita-
lia in prima parte a anului
1941. Se tie ca, disperat de
loviturile primite pe toate
fronturile, nemaiavind incre-
dere in nimeni, Mussolini lu-
ase la 17' ianuarie 0 hotarire
fafa precedent: aceea de a
trimite pe front pe toti mini - '
trii. Tot in acea' perioada- it
inlocuise pe Cavagnari cu
Riccardi in fruntea Statului
..
major al marinei. Furios $ i cu
moralul prabu$ it, "mindruf
Duce" ii ameninta pe toti ea,
deindata ce va trece "pe-
rioada neagra". va veni "cea'":,
sui socotelilor". Prin martie $ i
pentru 0 parte din ofiterii din
marina venisera vremuri
grele. in rindul lor, polit ia lui
Mussolini operase nume-
roase arestari.
Fapt este ca din a doua ju-
matate a lui martie 1941 1 "ca-
. nalul" se intrerupe. Oar, in
mod brusc, else redeschide
in luna iulie a acelui i an. 0
aflam dintr-o telegrama tri-
misa de Victor Mallet la Fo-
reign Office la 15 iulie; "Ma-
rina italiana 1) Ca urmare a
eliberarii din inchisoare a
unor ofiteri, canalul nostru
de comunicare a fost restabi-
lit i trebuie acum sa fie
mentinut. Emisarul italian 1 a
sosit recent, aducind asigu-
rari din partea anumitor ofi-
teri din marina tarii lui ca, la
momentul oportun, va fi pusa
in aplicare procedura
amanuntita expusa in teJe-
grama mea din 14 martie. EI
(grup de cuvinte omise in do-
cumentul original) sa se in-
toarca la 19 iulie in Italia, cu
asigurarea ea partea engleza
considera inca valabile con-
traaqiunile pe care trebuie
sa Ie intreprinda. 2) Emisarul
a relatat urmatoarele desfa-
urari in situatia marinei ita-
liene: a) ne teptata slabire a
controlului german asupra
marinei italiene, legata de
razboiul cu U.R.S.S.2; aeeasta
slabire s-a produs intr-un
moment in care ingerintele
hitler tilor iI adusesera pe
amiralul Riccardi pe punetul
de a i da demisia; b) nume-
r i ofiteri din marina italiana
au fost sc i din funqii, tre-
cindu-se i la represalii impo-
triva lor. Aces fapt ne-a fost
confirmat i dintr-un alt izvor
demn de crezare. 3) Pentru
sapmmina viitoare sint tep-
...
tate i alte amanunte cu pri-
vire la ultimele desf urari,
dupa ce emisarii cu care
avem contaete se vor fi intors
in Italia".
I
1 E verba. deci. acum de un emisar
italian in lecul celui suedez,
2 Sa $tie ca,la 22 iunie 1941, Ger-
mania nazista a atacat U,R.S,S.
65
I
Pentru Mussolini ,,peTioada
neagra" avea sa fie temporar
oprita, dar cu un pret nema-
surat de mare pentru poporul
,. - "\
italian. Intr-adevar, dupa cum
se $tie, regimlll fascist a fost,
pentru moment, oprit de la
prabu$ire prin. inlocuirea ita-
lienilor de catre fortele Ger-
maniei hitlerist "' pe toate
fronturile: in Africa de Nord
cu trupele lui Rommel, .n Si-
cilia cu "X Fliegerkorps" I in
Grecia cu. diviziile mare$alu..
lui List. Aceasta circumstanta
pledeaza pentru ideea ca bri-
tanicii erau mai mult ca ori-
cind interesati sa mentina ca-
.
nalul, intrucit, avind acum in
fata trupe mult mai dure $i
mai periculoase pe uscat $i
in aer, era esential .sa se asi-
gure ca flota nu va fi predata
germanilor. deoarece, in caz
contrar, navele italiene ar fi
intarit considerabil $i pe
mare fortele lui Hitler.
in sensu 1 hotaririi Londrei,
de a continua tratativele ple-
deaza $i 0 telegrama trimisa
de Foreign Office lui Victor
Mallet, la 18 iulie 1941, $i in
care se spune: "Puteti con-
firma ea partea engleza con-
sidera in continuare valabil
planul de contraactiuni ce ii
revin". ""-
Aceasta telegrama repre-
zinta ultimul dintre documen-
tele gasite la Kew Gardens
de catre" cercetatorii trimi$i
de Storia illustratB. Pentru
moment nu $tim mai mult.
Carl de pe acum, cel putin
doua lucruri pot fi afirmate
cu con$tiinta lini$tita. Anume
ca nu putem spera intr-un vi-
itor mai bun al Italiei, daca
nu rascolim. "na in strafun-
duri propriul nostru trecut; $i
ca, pe plan istoric, nu se
poate intelege nimic, atita
vreme cit se continua a se
tran"smite 0 viziune deformata
$i de complezenta a trecutu-
lui.
Introducere, seleqlt:
,r traducere
Leon SARATEANU
66
MINISTRUL
ELVETIEI...
(Urmare din p. 48)
,. 17 iunie
. ...Oricit de doritor ar fi sa
se inteleaga cu sovieticii ca
$ i cu anglo-saxonii $ i sa tra -
sforme radical pOlitica tarii
sale, $eful opozitiei romane
nu este departe sa imparta-
$easca' astazi opinia guver-
nant ilor asupra imposibilitat ii
de a accepta- exigentele Mos-
covei, in particular in pro-
blema reparat iilor: .
Fara sa ment ioneze cifre,
domnul Maniu declara ca
conditiile formulate in
aceasta rubrica de catre gu-
vernul U.R.S.S. depa$esc cu
mult resursele Romaniei. Or,
dupa dep ele trimise de ca-
tre domnul V oianu. rU$ii se
arata "i ntransigent i $ i ame-
ninta sa ocupe toata tara
pina la plata integrals a ceea
ce cred ca Ie este datorat.
Cum va indica raportul
meu nr. 27, de pe data de 2 a
cestei luni, romanii au spe-
rant a ca i i vor face pe adver-
sarii lor din est sa se mutt u-
measca pentru operatiile vii-
toare. cu 0 parte din drumu-
rile $ i caile ferate ale regatu-
"luL La recentele intrebari ale
domnului Vi$oianu, ei ar fi ri-
postat ca Ie trebuie toats re-
teaua de comunicat ii $ i toate
mijloacelE! de transport dis-
ponibile. In' afars de aceasta,
ei declars la' rindul lor ca
Romania are de ales intre
dous politici: sau va trece in
tabara inamicilor. Reichului.
ceea ce i-ar da cal itatea de
"co,beligerants" $ i, poate. mai
tirziu, cea de aliata, ori va
abandona pur' $i simplu
lupta. Oar" nu va conta pe
asistenta armatelor ruse$ ti
pentru a relua Transilvania,
$i, in plus, U.R.S.S. va cere
demobilizarea complets a
fortelor romane.
Aceste indicatii, ca $i re-
luarea ofensivei i mpotriva
Finlandei, dau de gindit, cs
Moscova considers cs a avut
rabdare destul de mult timp.
Momentul concesiilor fata de
satelitii Germaniei pare sa -fi
trecut. (Raport politic Hr. 30J .
.(...
(Va urma)
.
1 1
#
DIN VREMEA '
REGELUI SOLOMON
o grenada din fild , de
marimea unui deget, purtind
cea mai veche inscript ie
ebraica gasita. a fost achizi-
tionats de Muzeul Israel de la
lerusalim. Aceasta este prima
relicvs sacrs gssits vreodata
din tezaurul pierdut al tem-
plului regelui Solomon.'
Foarte mica grenada, care
pare sa fi fost montats. in vir-:
ful unui sceptru purtat de un
preot al templului, poarta in-
script ia in paJeo-ebraica
"Apartinind templului Dom-
nului (Iahve), stint pentru
preoti". Dateazs de la mijlo-
cui sec. V i.Ch., epoca tem-,
plului lui Solomon. .
MIEZ ISTORIC
Multa vreme. savanti renu-'
miti au considerat epopeea
lliada a lui Homer $i deci i
razboiul troian ca 0 creat ie a.
fictiunii. i ntre timp a interve-
nit 0 schimbare a mentalitat ii.
in orice caz, arheologul Man-
fred Korfmann de la Tubin-
gen este convins ca rszboiul
troian are un "miez istoric".,
Dups 0 intrerupere de 50 de
ani a activitatii ' de sapaturi,
arheologic9' pe amplasamen-
tul Troiei, Korfmann este
, .
acela care a obt inut de la gu:'
, vernul turc 0 autorizat ie pen-
tru cercetsri in ora$ul ruine- I
lor 'antice $ i cu mare certitu-
dine a descoperit portul
Troiei, in afars de acesta a
mai descoperit 0 necropola
din sec. XIII inainte de Chris-'
.
tos - dec din epoca pe care
o relateaza Homer in IUsda,
.
A. SPIEGLER
"Nu poti iubi Franta ma; mult decit a iubit-o el"
Ffancois Mitterand
'::." ."
:- "
.....:-..:.-
i ;: <
CH
LES
G ULLE
NTE
OR NUL NOSTRU
-
CRISTIAN POPI TEANU
,
> <
..... .:. .....
". .'.
.. ....: ....
..-.
. : -.:". .::
- ... .-'
. ....
.:" .
.
:=............::}..
",: ,::'i.. '::..:.
'." ., " ::-::" \, ...
',:' ' :
,;;,;
, >
," ." .
';\ ;,t "
-.-:.. ".;..:. - ."
.' .... ::. ":.
.,;,
:L,:\ ' ,
":: >:' ,',
f' ,. ..:.:......:.;.;...
:. :" ..- ;. .
" .
.. - -",
,,:: ':" .
.- ....
II
I
. :.. " '.:
",; ,
,,' x:.
: -., :: :-..:
.-
, ...
" .'.
..
'«.
'( ,: :
, ..
:: .,,' - :
". ) : ".',
.... ".
. "
<'",:.;' "."
. :.;.:: ",
. '.. .:::
,.- .
- :.- ... .:
.\) \, ..
, '; ;"" ,, ': t :."
, "; . ';::":'
"v..:: .
.. ......
. '
.. . ..: .
,:.' ;t ':' , :" ::
. . . . .
" .. .
';' :;r';':, ",
" ... ' ,., , '
. -." '... ."
'; :; :i:::':: :
, : ,..' ;,:(;: , ,
. .." ."
:". ..,\. ., .
.'::' .
. .:. .
.c.: :
.: .-. .",y,.. .- '. -
...... ., . .:: ".-
. .'. :.:. . '..-.-
.. ..". .
. . .. .
" '.. ..?,,::' :,' ;,:::<,( :';
,::'l,/ ,:'
. -:-- .; . ' : .;:'.:"
. - ....... w
,:' :, : ' -i::4,: ,
: ::' J:;': ,':-
; .: ;' -:
.. '; --. . ' .
::<
. .. '..-.
J' ',. '
;':':",*,,::,
..
':- -
t:.: :\:1 :::.::: .
.. .... .....
. . . .
..... . .
....... ".
....- -
"p,
,
......'.,1'
:
,tt, ::
.-.... .-..;,
.-. ......
:':. 4 ':::.:,
- "..
',,<,'> "'- -
. <":- .
,. -":':.
,
,it,'
.... "'::'-,-
','
- ,
.,c,'-' :
. .-.. -
/.... .:
.. .,
,-.
.: .: .:
. .:..-.....
"':" : - :....
........ .
'..
::-, ,
':-::' .
'- - :::. .
- ' '.
,:)- ;:',
......
..Y. .:x<
:. (.....
:- ::'-..t
.: .
'.
o\.
.. . ..
,r,'$::f :'<::
y- ..
. .
, "t
... .
:, <i
" '.,
Coper'a
revlste,
Espolr
(decemb"e
1990).
publica (Ie
'rimestria/a
a Institutulul
Charles
de Gaulle
.-' ..,:.
';;:'.:i:"3
....:'f.
......:.. : ..
. : .
'. '
.".
.-.--.
. - .!. -
, , ..
,'- - :. So " , ' Y.." ,
. :: "'- :\ ---" ".' ,
,,' ': : ':, " \.,:' .. ',\,
.. " ' Y \ "":'
, ' " '<:""
: .. " " .. " , : .. ' . - ::;..
, '\ , . :' .,,',
....w .. . . .....
, ',,','. , ,
,
' "':f;;'"
":' , ' ' ,
" s.r:,:'"
.::" -. :.<
<'::' .':'
'",$. ':.::'".
,,':. .;, ,, '
:::,:. ..1 :". . ..... . ..
.. . . ..- . .: :..: : : ...:. . - ':. : ...
".:,:J'. :; t"., t.;i:;;. ," . ,_
.... - ... ...
:':. . . .. .: ..;.': .: :, ' .
,
.-:
, ::""':::,):'
:'
.' ".'::' .:::. :'--- -. '. ,.'.
,:- ..; ,,{' ,::, \if;
. ,
" ",' " . ,:
, , '..
. : ..., :..
. ,.. .
.. .
"
','
11..'" '.',
"',
.. . .
"" ":' , ,:' ,'':' ..
, ..
. . .... .. _-;;0 .
..
, ,
.. -.'
.-.
"":. .
mnilor, a dori Sa va
" aduc la cuno$tinta ca
in tot timpul pregstirii i ne-
gocierii Tratatului de la
Roma (din 1957), guvernele
celei de-a patra Republici
franceze I-au tinut la curent
pe generalul de. Gaulle cu
acest proiect. Noi iI infor-
mam, ii solicitam opinia l ne
consultam cu generalul de
Gaulle despre viitorul Frantei
in Pi at a Comuna".
Dezvaluirea a avut loc in
edinta plenara finala a Zile-
lor Internationale Charles de
Gaulle (19-24 noiembrie
1990), in marea aula a Pala-
tului UNESCO de la Paris.
Era simbata. 24 noiembrie,
orele 10.50. Autorul istoricei
marturisiri, Christian Pineau,
fost in repetate. rinduri minis-
tru in. guvernele franceze de,
dupa eliberare pina in 1958.
Am evocat acest moment.
pentru' a defini printr-o nou-
tate istorica dimensiunea Zi-
lelor Internationale intitulate
"De Gaulle in veacul sau"
Ineditul acestei manfiestar
tiintifice pluridisciplinar-!
(despre care cititorii Magazi-
nului istoric au fost informati
in avans inca de la inceputut
lunii noiembrie 1990 in nr. 11
(284) al revistei) a fost atit de
mare, incit eu am numit-o un
adevarat congres de istorie.
Zilele Internationale (organi-
zate sub patronajul pre edin-
telui Fran ois Mitterand i al
primului ministru Michel Ro-
card de catre Institutul
Charles de Gaulle - pre e-
dinte Geoffrey de Courcel,
vicepre edinte Pierre Lefranc
- de un comitet in frunte cu
Bernard Tricot, fost secretar
general la Elysee 1. au incoro-
nat numeroasele ceremonii
din anul centenarului na terii
sale. Avind onoarea de a fi
fost invitatul Institutului i de
a fi prezentat comunicarea
..Imaginea generalului
Charles de Gaulle in Roma-
nia" (impreuna cu istoricul
Nicolas Fotino, membru in
Comitetul executiv AIESEE).
am participat la densul p,ro-
gram (orele 7-23) care a reu-
nit aproximativ 800 de diplo-
mati, oameni politici, juri ti,
militari. istorici, scriitori. ar-
, Magazin istoric. nr. 1/1971
..
6-7
..
ti$ti l dintre. care 2/3 veneau
din 60 de tari de pe toate
continentele (din tara noast a
a fost prezent i d0'!1nul M.I-
hai ra). cred ,ca est I
i nteresul cititorilor no trt sa
semnalez aici cel putin citev.a
din punctele de v dere prl:
vind istoria acestul secol I
opiniile, optiunile i actiunile
generalului de Gaulle, perso-
nalitate despre care revista
noastra a scris i va mai scrie
inca de multe ori.
lat8-1 mai intii pe Michel
Rocard (pe atun i pri"'!-
ministru). Ce lectle adml-
rabila' a oferit lurnii $i, de-
sigur, ea este cu .atit .m i v -
loroase! pentru nOl, cel In ta-
rile estului european, plna u
demult sub regim stat-p.a ld
aflati la inceputurile u.nel I tl
democratice, ale plUripartltls-
mului l ale statului de drept.
in chiar ziua in care guvernul
Rocard avea de infruntat 0
motiune de neincredere in
Adunarea Nationala ( ezul..ta:-
tul votului fiind indecis plna
in ultima clipa), domnul
Michel Rocard $i-a facut timp
pentru a veni - ntJ un stert
de ora protocolar, ci peste 0
ora - la deschiderea Zilelor
Internationale. Mai ult.. -
cialist de 0 viata, prlm-n H ls-
tru al unui guvern' socla.llst,
intr-o tara al carei pre$edlnte
actual a fost singurul opo-
nent care I-a pus in balotaj
pe generalul de Gaulle i de-
cembrie 1965, domnul Mlc !
Rocard (aflat pe alte J?OZltl
politice $i cu alt convlngen
filosofice) a rostlt 0 aloc -
tiune de 0 jumatate de 9ra__
apreciata drept ,sub t n-'Iala
sub raportul informatlel ISto-
rice $i admirativa sub cel al
sentimentelor. _. . .
Sa retinem din a unslr.lle
d-sale: ..Prima oara clnd ml-a
fost dat sa-i aud numele a
fost pe 22 sau 23 iunie '40.
Marria mea, care as ultas
radio londra, a intrat In fuga
in gradina casei din Sain-
tonge, unde t !a i p sese I
adapost familia., I.nalnte
dispara, ,Ia 14 lunle: .Copu,
generalul de Gaulle este 'Ia
Londrat Precis ca acolo a
plecat $i tata t. _
in epoca era" 0 g.r $eala
sau,.. mai exact, 0 antl lJ?are. .
Ce importat Nu impllnlsem
68
inca zece ani! Cind un nume
intra in acest mod in viata
unui copit, nu risca dec t .sa
nu mai iasa de acolo nICIO-
data i sa nu- i piarda intiia
sa rezonanta.
Pentru mine figura genera- ..
lului de Gaulle a ramas aso-
ciata cu autenticitatea copila-
reasca a acestei dimineti de
iunie: existau undeva n ge:
neral i tatal meu car ,
amindoi nu renuntasera sa
lupte $i 'nu se dadusera in la-
turi sa ne eli bereze de t ru-
pele hitleriste. \"
Doamnelor - I comnilor, re-
un i din lumea intreaga pen-
tru aceste zile consacrate ge-
neralului, interventiile dum-
neavoastra vor fi, nu ,ma in-
doiesc, de natura istorica. Eu
nu voi vorbi in acest dome-
niu. .
Daca mi-am permis sa des-
chid aceasta alocutiune
printr-o amintire personal ,
acest lucru exprima faptul ca,
pentru toti franfezii nas uti
inainte de cel de-at dOllea
razboi mondial, de Gaulle nu
apat1ine num i ",i tori i . ra -
tei, ci deop trt a !stonel Indl-
- viduale a flecarula.
Oricit ar fi. fost unii pentru
sau impotriva actiunilor sau
persoanei sale sau - ceea ce
este mai frecvent - in mod
alternativ pro i contra, pre-
zent a sa a fost atit de p ter
nica in cu rsul celor treizeci
de ani in care a sala luit in
istoria noastra politica, incit
nimic nu poate fi rememorat
din sperantele noastre, lup-
tele noastre, deceptiile sau
visurile noastre fara sa in-
crustam, ca intr-un filigran,
figura i cuvintul sau. ..
Aceasta amintire ilustreaza
- intre miite 'de acee i na-
tura - modul in care de
Gaulle a intrat intempestiv in
,viata francezilor: p.rin leQenda
sau mai exact, pnntr-o Inter-
, .
.ventie in istorie ce a devenlt
legenda imediat.
$i cred ca acest lucru
exista i sub forma a ceea ce
in istorie se preteaza la le-
genda ca generalul de G.aull
traie$te azi in memona I
constllnta oamenilor u . .
atoram tot marturisiri-
lor sale acest elogiu
adus act iunii istorice a gene-
ralului prin radio, pe durata.
razboiului.
"Pe scurt, numele i vocea
lui Charles de Gaulle au
ajuns la cuno tint.a f ancezi-,
lor ca pivotul unul mlt salva-,
tor. ,
Acest nume ce vine din cel
mai indepartat trecut cun s-
cut. al patriei noastre, I..tlm-
purilor dinaintea cuc nrll ro-
mane, nume legat prln exce-
lenta de ideea de indepen-.
denta a na1iunii. ..... _ :.
Aceasta voce, eel ndepartata
$i tulbure», cum a calificat-o
el, 0 voce fara chip, ce era,
interzis a fi ascultata, dar ca- .
reia $i cele mai mici vibratii,
erau optite la ureche.
Aceasta voce, ce i-a, asigl!-
rat generalului 0 I?rezenta a t
- de miraculoasa In absenta,
are, intre altele, trasatura sin-
'gulara de a se exprima ca
di ntr-o carte.
incepind de la 18 iunie, de
Gaulle vorbe$ te, de fapt. 0
limba noua, ce ii este pro-
prie, 0 limba li!erara. ce _ de-
vine totu i imedlat 0 IImba de
. -
actlune.
EI se va adresa de aproape
70 ori de la Londra francezi-
lor l in timpul celor patru ani
cind nu a fost fizic prezent.
decit prin vocea sa. pe _ solul '
.nat ional. De fiecare data, cu- ,
vintele s.ale, frazete sale vor fi
la fel de particular gaulliste,
ca i tonul i mesajul s u.
Cind la radioul ce se pretln-
dea a fi nat ional, vocea
a-zisului ef al pretinsu i
stat a-zis francez behala,
supunerea, de la zi la _zi agra:
-vata radio Londra facea sa
fie uzita in franceza, limba
onoarei l a libertat ii i a unita-
t ii.
Vocea Frantei libere, pU-,
,tind penetra, in ciuda ocu-
pantului $i a Vichyului, in fie- '
care casa ce avea un aparat
de radio,
De Gaulle nu va inceta sa
incarneze insa i ideea rezis- I
tentei, inseparabila, i.n toti
ace ti patru ani, de
ideea-forta a stringerii lao a/ '
fa a francezilor. Astazi
aceasta tema pare atit de na-
turala' incit se uita faptul ca
,
ea nu era de la sine Inte-
leasa: Cu perseverenta, cu'
obstinatie, chiar daca 0 facea
impotriva evidentei. de
..
.. ..,.:
" -
. . -'0 0 . ...... .
, ,
.. . '. ....... .
" '
. --.:......-.-;...... . ..::. A......
-, ".
.:: ': '.
.." :<t :.:.::. :..
'>;' <;.. :." ',.} ., 'i{«> . ;
. . >A, ,. t;:.."\ ::.:' .:'. '>: .: · >:;.:' kf; 5}t
, ,,:< :::"\:: ; >,::<::;:., '::, :,{: .;="' ::::' ?:;;":'t
.:.'. . :....
. . 0"
...- 'J"'.
. ° 0 " "." ."
. 0° . . ..
'.. . .' .
, :,:,'
, ,
,',
'- - .
.. 0" ....
;'1 , : .' ';)}r':'. ; >
....: .. ......
.......
-=:.:
"<:::
.....
. :
:;t
...:.:". ">
.;.,,:.
":" '::::', '-.;:;'
,: ,':<' ..", ,
, .: .- . -
,',-:\,:,::Wt'-',::,
:: :8L::: ,:,,:: : ,:,;..;i
..,':::: : ' ,:." . ::t '\:;::'::: ::: ':,'
/: ':"> " \ :::, <:: ( ;;'
:',;' ;J\ ;!, .<.:. ,
".-' . . . ....
". .... : .
"
"
; f.,',
'. ::
_A. ..
." )...
.,.:»" .:. ..
r,
. 0°0
.. ......"
... ...."'.-.
Y." ...
.' . -::::.:
, '
. .{ :: 0" ...
. .' '\, -. .".
a,;; .
';'
, ' ':{.s '..'
" -¥'_:
, ,
".
.: "....
:. .. . :"'.
..... .
;:<.:'\,: ),:" ,: :' ::.
..... }'- : ::"'
. ::' <':
..
..;..
. -. : . .
;" . ":It:
.:
. . -
. a-._..
:::.
, .: -.: .'...
0.' ..'
. t: : .. .... =: .:. ..:
, ,
-.. ..
'..' , " "-' ,:
. ..;.;:.' .
'. ...... .....
.. -- --
. . . ..
-. .: : :'. . .:' ... :. .
.. '.. .
.......
"".........
...... ::' .
"
:;:,:: :;'
.... 'Y': . : .
-.::.:.:--.:
':;,'
"
:-......::i:.:::
, , ,
':_.': .'. :..; '. ..... 0.
.....
, . 0. . .
. '..
.. .' -......
- . .:. . .... ...
" .. ..-
. ... ... -'.
. . . .
:. -::::..
. -.,
"
. .-....:...
:"':" ': ,:\"
': . ;
' ::
..' :.
, .
, ... ': ':',": "
........ ........
,-
. ...:..-....<.- .
...
78 noiembrie 7990. participantii /a Zi/e/e Internationa/e in pelerinaj la locuinla generalului de la Boisserie (din locaJitatea
Co/ombey-sur-Deux-EglisesJ. in prezenta amiralului Philippe de Gaulle (x); Iota Gtlrard Delorme
Gaulle va construi prin cuvint
ideea unei natiuni reunite, in
spatele lui, impotriva ocupan-
tului".
$i tot sici sa reamintea
respectul generalului pentru
institutiile democrat ice,
atunci cind. in urma vo-
tului negativ de la referendu-
mul din 27 aprilie 1969. para-
sea pr edintia celei de-a V-a
Republici franceze, de el
creata.
"At unci s-a jucat ultimul
act al acestor treizeci de ani
de raporturi pasionate intre
Charles de Gaulle i francezi.
La capatul acestor treizeci de
ani, de la Palatul Elysee s-a
dat pu..blicitatii acest comuni-
cat: (cl ncetez sa-mi exercit
functiile de pr edinte al Re-
publicii. Aceasta decizie intra
in vigoare la amiaza». 0 sim-
pia fraza penetranta ce
enunta 'un fapt. provocat in
cel ce a exprimat-o, fara un
cuvint de explicatie. de co-
mentariu sau de regret.
Apoi, in mod definitiv, ta-
cerea. N iciodata alegatorii
nu-I vor auzi pe de Gaulle
spunind ceva despre refuzul
cu care au primit ei cererea
lui de a-i reinnoi increderea.
Va reveni oare la aceasta
stare de spirit, qescrisa de el,
in perioada traversarii d er-
tului: «nici 0 iluzie nu-mi in-,
dulce te amara-mi sereni-
tate)?
La 28 aprilie 1969, la ora
zero a celor treizeci de ani,
francezii primeau 0 simpla
inform at ie tehnica, dar care
cintarea atit de greu, incit ea
transfigura bine gesturi ale
trecutului, tergind in mod
radical unele indoieli: de
Gaulle, ce intrase in istoria
lor, in istoria noastra, cA
omul care refuza sa se pIece
in fat a barbariei triumfatoare,
opunindu-i puterea nuda a
cuvintului rezistenta, i ea
din aceasta istorie ca omul
care hotara$te in mod Jiber
sa se piece fara 0 vorba in
fata dezavuarii de catre su-
fragiul universal".
Datoram domnului Alain
Peyrefitte, membru al Acade-
miei Franceze, 0 informatie
extraordinara: generalul de
Gaulle asocia intre modelele
sale inspiratoare ale istoriei
diferitelor state europene pe
Alexandru loan Cuza. pe
Nicolae Titulescu, pe Mihai
Eminescu. pe doctorul Ion
Cantacuzino. Recunosc ca
ascultind in edinta finala
aceste preclzari ale domnului
Alain Peyrefitte, am resimt it 0
i mai mare admiratie pentru
spiritul european al generalu-
lui. lata citeva din ideile aca-
demicianului Alain Peyrefitte
despre de Gaulle i marile
. personaje ale istoriei '- fran-
ceze.
..Ludovic eel Stint a fost,
pentru el, primul suveran
francez' care a intruchipat 0
idee universala: ideea ca or-
dinea in lume nu este dura-
bila decit daca se bazeaza pe
justiti , pe dreptul oamenilor,
intr-o viziune fraterna a rela-
tiilor dintre po po are. Ludovic
eel Stint incarneaza deja. in
mod anacronic, una. dintre
ideile de baza ale generalu-
69
, ,
,
\
lui: -Exista un pact multise-
cular intre Franta i libertatea
lumii». Mesajul gaullist nu
este un mesaj nat ionalist, ci
universal. pentru ca el se ba-
zeaza pe justitie i pe dreptul
popoarelor de a dispune de
ele i nsele. Popoarele si nt rea-
litat i universale $ i perma-
nente. -Sint nemuritoare pre-
cum maslinul», spunea el;
sau, alteori: -precum cedrul».
Ele nu pot trai in pace decit
daca se respecta in mod
scrupulos unele pe altele.
Este un lucru contrar nat io-
nalismului, care, se afirma in
detrimentul celorlalte. Sau,
daca preferati, este un
pan-nat ionalism.
Jeanne d'Arc' era simbolul
rezistentei in fata invadatoru-
lui ' i a celor care colabo-
reaza cu el.' i ntruchipa lupta
pentru independenta natio-
nala. Dar, i in acest caz, 0
lupta care sa nu impieteze in
vreun fel asupra independen-
tei celorlalti. Rizind. mi-a citit
intr-o 'zi cuvintele rostite de
Jeanne d'Arc in timpul pro-
'cesului e.i. Unul dintre jud -
ca tori i-a inti ns 0 capcana: «I i
iub te Dumnezeu pe en-=
glezi? . Ea i-a raspuns
prompt: «Dumnezeu ii iu-
te pe englezi la ei acasa».
In numele cui, in iunie
1940, cind toti cei ce repre-
zen tau ceva in Franta s-au
inclinat in fat a infringerii, s-a
ridicat el singur contra inva-
datorului i a decis sa conti-
-nue lupta pentru onoarea pa-
triei $ i pentru libertatea lu-
mii?
in numele cui: in martie
1945, a' denuntat acordurile,
de la lalta?2
...
I n numel cui a impus, la 8 '
mai [1945] pe generalul de
Lattre3 printre cei patru co-
mandanti militari aliati care
au primit capit larea Germa-
niei la Berlin? In numele cui
a impus Franta drept una"
dintre cele patru puteri ocu-
pante i ca unul. dintre cei
cinci membri permanenti ai
Consiliului de Securitate?
in numele cui l la 1 iunie
1958. cind prime? te investi-
'..8 Magazin istoric. nr. 8/1970;
2-611967; 1211989. 1/1990: 11/1981.
211982; 8. 9/1975. 211986: 9/1967.
8/1969. 11/1975. 11/1976; 10. 12/1982;
1/1 .
70
tura I AdunarU Nat ionale, , \ $ i
deputat i i l " crezi nd ca se va
multumi sa prezinte citeva
amendamente la Constitutia
celei de-a patra Republici l
pleacs in concediu... convi i
ca il vor rasturna cind se vor
intoarce, in numele cui deci .
pregat te el 0 cu totul alta
ConstitU1 ie, 0 cu totul alta
R publica?
1 n numele cui refuza el «in-
tegrarea Algeriei franeeze»1
pe care 0 mare majoritate a
Parlamentului celei de-a V-a
Republici vroia sa i-:o impuna
i decide sa acorde Aigeriei 0
independenta despre care
stinga nici macar nu indraz-
nea sa aminteasca?
, in numele cui, in 1962, sin-
gur contra tuturor, cu excep-
tia unui grup de fideli, im-
pune sufragiul universal pen-
!ru Pr edintele Republicii?
In numele cui, forta de disua-
siune nucleara? Retragerea
din NATO? Discursul de la
Phnom Penh? Ace1 u Traiasca
Quebec-ul liberf-? Politica de
ccdestindere. intelegere i co-
operare» cu Estul? Dar «Eu-
, ropa de la Atlantic pi na la
Urali?».
indraznim sa avansam
acest raspuns:- in numele Is-
'toriei. G rat ie except ionalei
sale culturi istorite, el se
baza pe secolele in care s-a
faurit patria noastra. i i tra-
gea fortele din, marile exem-
pie pe care, Ie integrase -
sau din experienta ecurilor
inaint ilor sai.
-
scultator atent al tatal ui
sau, profesor de istorie,
de Gaulle, pasionat de
Franta. devora or.ice carte
care ii permitea sa conver-
seze cu modelele lui prefe-
rate.
Fiecare dintre noi i i com-
pune galeria lui de modele.
Care era cea a lui de Gaulle?
EI se interesa $i de modelele
straine. Medita asupra soartei
lor. Gasea natural $i de dorit
ca popoarele straine sa- i
onoreze marii oameni. Cind
mergea in Polonia, ii celebra
pe "Cazimir cet. Mars. Jagel-
Ion. Copernic. Mickiewicz.
Chopin. Marie Curie Sklo-
dowska. in Romania ii glori-
fica pe Alexandru Cuza. uni-
ficatorul tarii, Nicolae Titu- -
,
lescu, prietenul Frantei. poe-
tul Eminescu. loan Cantaeu-
zino l savantul. in Turcia ii
adueea omagiu lui Suleyman,
Magnificul aliat al lui Fran-.
cisc I. marelui vizir Ali Pa$a,
sultanului Abdul Aziz, dar'
mai ales marelui" reformator '
i ,modernizator Kemal Ata-
turk 4 . ..
Oar, francez fiind, ii ret i -
neau atentia mai ales marii
francezi. ,
i unde incepea, pentru de
Gl!ulle. istoria Frantei? '
Intr-o zi I-am intrebat: -De
ce vorbiti despre Franta ca $i
cum ar avea cind 20 seeole.
cind 15. cind 10?» EI mi-a
raspuns. de parca ar fi fost,
de la sine inteles. cu aeea:
claritate orbitoare care te fa- '
eea sa intelegi ca intrebarea
ta era stupidct, dar cu atita
curtenie incit nu-ti trecea
prin cap sa te superi: Acum
\. 20 de secole a fost Vercinge-
torix 5 :' a fost primul rezistent
din neamul nostru. Acum 15
secole a fost Clovis: unind
alia romana $i cre$tinismul,
regele francilor a creat intr-a..
devar Franta. Acum zece se-
cole a fost Hugo Capet: el a
instalat dinastia care a extins
p ji$tea patrata" form ind un
hexagon».
Asemenea lui Andre Mal-
raux 6 , el compune un muzeu' '
imaginar. Dar in aeeasta ga-
lerie de stramo i, depozitul
este vast: nu atirna pe simeze
decit citeva tablouri. potrivit
nevoilor de moment. conform
obiectivelor de acti une. _
Generalul mi-a spus intr-o
zi: -Napoleon 7 ii ordonase lui "
Grouchy sa i se alature in
mar$ fortat, Ney8 a trimis 0
singura. $tafeta. care a fost
omorita pe drum. Grouchy"
n-a mai fost anuntat. Daea
Berthier ar fi fost acolol nu ar
fi trimis doar 0 tafeta. ci mai
multe. i una .dintre ele ar fi
ajuns la destinatie. Berthier
se gindea la toate. Dar else
alaturase Restauratiei $i nu-I:
urmase pe Napoleon in tim- '
pul celor 100 zile: tocmai se '
sinucisese cu eiteva zile
inainte de Waterloo. Daca
Berthier ar fi fost acolo.
soarta lumii ar fi fost schim-
bata».
Ti-ai fi putut imagina ca de
Gaulle sa gaseasca in Riche-
-
.
lieu 1 un mode' privilegiat da-
torita pasiunii lui pentru
grandoarea franceza, a cultu-
lui sau pentru ratiunea de
stat, a hotaririi in fata rebe-
liunilor din interior, a lupte;
indelungate contra hegemo-
niei unei superputeri, a tal en-
tului literar cu care $i-a defi-
nit propria filosofie in Testa-
mentul politic? Or l nu era
cazul. De ce? Dupa .parerea
mea, pentru ca Maurras il in-
rolase pe Richelieu in cru-
eiada pe care 0 intreprindea
eontra protestantilor a evrei-
lor.. a francmasonilor. $i a
ccmetecilor-. Aceasta cruciada
nu era deloe pe gustul lui
Charles de Gaulle. Din opera
imensa a lui Richelieu, el nu
a retinut decit actiunea sa de
organizator: reforma adminis-
tratiei, erearea intendentilor,
reintinerirea armatei care
avea sa permits straJ ueirea
domniei lui Ludovic XIV.
in aeeasta eategorie de or-
ganizatori, de Gaulle avea
doi favoriti. Vauban l al carui
plan de fortifieatii I-ar fi sal-
vat pe Napoleon in 1814,
daca ar fi fost dus pins la ea-
patl adica pina la Paris. lar in.
antiteza pe care 0 stabile$te
Ernest Lavisse intre Colbert 2
$; Louvois l de Gaulle acorda
preferinta sa lui Louvois, in-
tendentul marii armate.
Mai ...tirziu, in Memorii de
razboi, generalul va adauga
alaturi de numele lui Louvois,
pe cel al lui Carnot, ca $i
, cum ar fi dorit sa aiba un co-
respondent -de stinga-. Oar
era 0 eoncesie. Carnot este
pentru el un eopil fericit al
raului.
Tot timpul Revolutia a fost
lipsita de oameni demni de
ea. Convingerea lui de Gaulle
era formata de multa vreme
in aceasta privinta. in 1916,
, el nota in carnetul sau: ccLa$i-
tatea Conventiei $i lipsa de
caraeter a imensei majoritati
a celor de atunci. Legenda
-celor mari- din Conventie.
EI transcria judecata Doam-
nei Roland: ccNu este lucru
mai surprinzator ca lipsa de
marl barbati din aeeasta Re-
volutie: nu au existat deeit
pigmei?-' Nu merge mai de-
'_4 Magazln Istorie, nr. 6/1970;
1/1985: 2. 3/1974. 9. 10/1984:
9-11/1975. I
parte. Oar am putea s-o fa-
eem noi aratind ea aeeasta
penurie de Barbati a impri-
mat Revolutiei earacterul de
ma$inarie inumana $i nacon-
trolata. Caei personalitatea
nu numai ca domina eveni-
mentele. Le umanizeaza.
incepind din 1940, de
Gaulle se opune Mare$alului
[Philippe petain]3 simbol I
victoriei i al grandorii. In
fata celor $apte stele presti-
gioase, cit puteau cintari cele
doua stele proaspat cusute,
$i destul de slab l pe chipiul
.. generalului? Reflexul sau
este sa se opuna acestei fi-
e guri inalte dintre figurile $i
mai inalte.
De Gaulle face deei apel
de la .Invingatorul de la Ver-
dun-I la invingatorii din Ma-
rele Razboi, Foeh 4 , Clemen-
ceau, Poincare. in acest trio,
indreapta in mod voit proiec-
torul asupra cuplului Poinea-
re-Clemenceau. Sa $tie, era
un cuplu nearmonizat.
Oar, cu toate acestea, cei
doi au depa$it antagonismul
dreapta-stinga, au inrolat pe
toti francezii $i Ie-au pus pro-
blema rezistentei necesare.
lata cum 0 solida eultura
istorica l pentru ca era viel
pentru ca era .raita, i-a per-
mis lui de Gaulle sa intruchi-
peze -Franta.
Fara indoiala cs niciodata
nu a existat 0 identificare atit
de completa precum cea a lui
de Gaulle cu Franta, pentru
ca niciodata nu s-a vazut 0
cunoa tere atit de vibranta a
aeestei istorii care ne-a facut
eeea ce sintem".
E vocarea Zilelor Interna-
tionale 5 poate cuprinde
un numar dublu de revista.
Valoarea. celor aproape 500
de comunicari (cea rom a-
neasea a fost prezentata in
cadrul Atelierului Amintirea
$i imaginea generalului de
Gaulle in lume in dupa-a-
miaza de 20 noiembrie $i a
suscitat 0 suita de discutii,
impreuna cu colegii din Polo-
n ia, Cehos lovacia, Ungaria l
Ospitalitatea Institutului Charles
de Gaulle a fost perfecta: 8 mentlona
la acest capitol numele domnilor Ber-
nard Tricot. Pierre Lefranc, Jean Lo-
uis Matharan $i al doamnei Madeleine
Riboux este mai mult decit 0 datorle.
este 0 necesitate morala
Austria) $i importanta intilni-
rilor $i interventiilor $tiinti-
fice, prezenta unui mare nu-
mar de personalitati franceze
i straine (intre eare 10 fO$ti
$efi de state i prim-mfni$tri).
fac din acest congres un eve-
niment major pentru istorio-
grafia nu numai franeeza, ci
$i universala.
Reunirea intregului stat
major gaullist l a veteranilor
politici $i, militari ai mi$carii I
gaulliste l incepind eu domnul
Jacques Chirac (primar al
, parisului de 20 de ani $i fost
prim-ministru) $i terminind
cu tostul premier $i ministru
de externe Maurice Couve de
Murville (de eare ma leaga
numeroase momente comune
la Paris, Teheran, Persepolis,
$iraz l Bucure$ti)1 a dat na$-
tere multor scene emotio-
nante. .
Nu a$ dori sa inchei aeest
prim capitol al amintirilor de
la Congresul de Gaulle tara a
cita citeva informatii istoriee
pe care fostul pre$8dinte al
S. U.A. I domnul Richard Ni-
xon l Ie-a turnizat dosarului'
relatiilor amerieano-tranceze
in anii celui de-at doilea raz-
boi mondial (Magazin istoric,
nr. 11/1990 1 pp. 26-30). Ras-
punzind ambasadorului Jean
Bllbord. secretar general al
Asoeiatiei Paetului Atlantic.
Nixon spunea: "Vreau sa va
spun ca Eisenhower6 $i cu
mine aveam aproape acela$i
punct de vedere in ceea ce il
prive$te pe de Gaulle. Cind
I-am intilnit pe Eisenhower,
dupa voiajul meu la Paris in
1969, cu puti n timp inainte
de moartea sa, el $i-a aratat
satisfactia pentru intrevede-
rea pe care am avut-o cu de
Gaulle. Eisenhower iI res-
pecta pe de Gaulle. EI $tia ca
anumiti eonducatori ameri-
cani nu s-au purtat corect eu
de Gaulle.. ceea ce nu a fost
eazul lui. In timpul lui. Roose-
velt a fost 0 tragedie. Roose-
velt nu-I lua pe de Gaulle, in
serios. Vorbind despre de
Gaulle l al amintea cuvintele
lui Churchill 7 : -Crucea cea
mai grea de d s aste Crucea
de Lorena (aluzie la semnul
distinctiv ales de generalul
. d e Gaulle p entru mi$carea sa
6-1 Magazin istOTic. nr. 1-611914.
1011919: 9-12/1984. 1. 211985.
71
,
politics). $i totu i, eu cred ca
daca Roosevelt sr mai fi trait
ar fi sfir it prin a-I aprecia pe
de Gaulle, deoar ace i unul
$i celalalt erau mari conduca-
· tori. A mai fost ceva. Din ne-
fericir . exista la departa-
mentul de stat 0 ostilitate
fata de de Gaulle, ceea ce
explica atitudinea lui Roose-
velt. Eu cred ca... fara el,
Franta nu ar fi in prezent un
membru influent i indepen-
dent al comunitatii internatio-'
nale". '
Concluzia lui Richard Ni-
xon mi se pare a fi i conclu-
zia Zilelor Internationale la
care am participat: ..Una din-
tre amintirile mele cele mai
uternice despre de Gaulle
vine de la funeraliile lui John
Kennedy': printre oamenii de
stat, ambasadorii i diferitele
personalitati straine ce inso-
teau corteg i u I fu nerar se 9 a-
sea i de Gaulle. Din hotelul
de unde sotia mea i cu mine
priveam cortegiul am avut
impresia ca de Gaulle do-
mina celelalte persoane pre-
zente. $i nu doar datorita
staturii sale. Pentru noi in
multe privinte, el era un. gi-
gan1. EI era un gigant pe
plan fizic, strategic, intelec-
luat. politjc i, de asemen'ea,
pe un plan pe care multi oa-
meni iI ignora - pe cel
uman". - I
. '
.
.
, Magazin istoric. nr. 10/1968.
,
Pro memoria
I.C. Britlanu
:-
in zilele de 4 i 5 mai, la
Bucure$ti, Florica i Pi-
te ti, i respectiv 10 mai la
Ateneul Roman din Capi-
tala, partidul National Li-
beral . a organizat ample
manifestari comemorative
prilejuite de implinirea
.
unui veac de la moartea
lui Ion C. Bratianu, fonda-
torul Partidului National
Liberal i unul aintre cti-
torii Romaniei moderne.
72
.
\rul '
. UN MUZEU
AL REZISTENTEI FRANCEZE
.
"Franta a pierdut 0 batalie! Oar Fran1a nu a pierdut raz-
boiul!" A doua zi dupa capitularea Fran1ei in fa1a armatelor hi-
tleriste (17 iunie 1940), generalul de Gaulle lansa de la Londra
celebrul apel adresat tuturor conceta1enilor sai copl iti de in-
fringere, apel care avea sa renasca sperantele in eliberare, ca-
lau ind 1ara spre victorie (Magazin istoric, nr. 7/1986). La
scurt timp, in ziua de 16 noiembrie 1940. generalul crea la
Brazzaville ordinul "Compagnons de la Liberation". destinat
"sa cinste sca persoanele sau colectivita1 ile militare $ i civile
care s-au remarcat in opera de eliberare a Fr n1ei". Astazi, atit
apelul cit i ordinul t in de istorie. *
Situat intr-o aripa mai retrasa: a Domului invalizilor, Muzeul ·
ordinului "Compagnons de la Liberation ll a inceput sa- i
adune exponatele inca din anul 1954, d i a fost inaugurat
abia in 1970. Citeva dintre cele mai pre1ioase, piese ale muze-,.
ului: colierul Marelui maestru al ordinului, purtat numai de ge-
neralul de Gaulle; un vechi aparat de radio, cu galena, la care
133 pescari bretoni ascultasera mesajul din 18 iunie, dupa
--'care, ase zile mai tirziu, cu totii se imbarcasera pentru An-
glia; drapelul italian capturat la Koufra, in Tripolitania, la 1
martie 1941, de trupele "Frantei libere ll ale generalului Le-
clerc; emblema nazista a statului major al generalului von
Choltitz, comandantul Parisului in anii ocupatiei; in sfi it.
uniforme, trofee de razboi, drapele, arme l fotogralii. scrisori,
piese al caror numar a sporit cu trecerea anilor, gratie donatii-
lor particulare. .
Pe linga misiunea lui "sentimentala U , ca loc de reculegere i
de omagier a luptatorilor disparuti ai Rezistentei, muzeul are
. ' $ i 0 misiune istorica i educativa: constituie 0 cronologie a
Rezistentei. Lista membrilor ordinului, intocmita de eful
"francezilor liberi'\ a fost inchisa in 1946. Ea in.clude 1 059
"Compagnons de la Liberation". in care, alaturi de luptatori de
frunte ai rezistentei antihitleriste (Jean Moulin, Pierre Brosso-
lette, Andre Malraux, Pierre Clostermann, asul aviatiei, mare-
alul Marie-Pierre Koenig, cel care, in iunie 1942. a rezistat la
Bir-Hakeim in fata trupelor germane, eroii. escadrilei Norman-
. die-Niemen, care a .Iuptat in U.R.S.S., mar alii de Lattre de,
Tassigny i Leclerc)", figureaza cinci or e i 18 unitati com- '
batante. .
Sint expuse, de asemenea, Crucea ordinului l fixata prin de-
cret semnat de generalul de Gaulle, la 21 ianuarie 1941,
obiecte personale are generalului, marturii ale personalitat i1or -
straine devenite ..companioni" pentru serviciile aduse cauzei '
Frantei libere. i ntre acestea, generalul Eisenhower, regele An-
gliei, George VI, sultanul Marocului, Mahommed ibn Yusuf. i
Sir Winston Churchill, ultimul caruia i s-a decernat al
1 059-lea ordin (Magazin istoric, nr. 9/1984).
....
F.D.
...
''-
-1
.
.
INTI
RI
I
I
DIN
E
I
I . L SE
RET
(..
.
N.D. STANESClJ
.
Cu aceste ultime extrase din Insemnarlle
lul N.D. Stanescu ne intoarcem la persona-
jul central al evocarilor sale: Moruzov. Cum
i,i amlntesc cltitorll nOftrl, aceste insemnarl
. '
au debutat cu 0 scurta schi1a biografica a
celul care a fost crelerul ,I sufletul Serviciu-
lul Secret Romin. Dellberat sau nu, memo-
rlalistul dorea parca sa ne convinga de tap-
tul ca in multe momente din existent a Servl-
clulul Secret in cursul deceniulul patru se
poate pune or semnul egalitalll intre nu-
mele lul M oruzov ,I acela al institutiel pe
, care 0 conducea. Defl nu impirti,im pe de-
pUn aceasta parere, nu putem trece cu ve-
derea faptul ca, ,alit In epoca, cit ,I dupa
moartea sa, sau mal ales dupa moartea sa,
in jurul lul Moruzov Sea lesut un fel de le-
gendi, personajul imprumutind cele mai
ne teptate fa1ete, din pacate insi mal mult
presupuse deat contrlmate prin surse docu-
, mentare certe. Ca in toate cazurile in care
, este vorba despre personaJe a caror actlvl-
tate a avut tangente sau au fost Implicate in
servlcille de Informatil, ,I legenda din jurul
lut Moruzov a apirut ,I a fost intret'nuta de
lipsa sau imposibilitatea cercetirll docu-
mentelor de arhiva. ..
Fragmentele pe care Ie publlcam in conti-
nuare aduc 0 serle de elemente de 0 anume
concretete, ce vor contrlbul, spera"\ la 0
oarecare diluare a legendel ,I 0 Incadrare
m 1 exacti a personajulul In lumea realitall-
lor epocll in care a trait. De asti dati pi-
trundem ceva mal adinc in lumea relaliilor
stabUlte de Moruzov cu contemporanl al sil,
din lara ,I stralnatate, cercetirile ulterioare
urmind sa stabileasca in ce masura aceste
relaln s-au rasfrint, pozitiv sau negativ, asu-
pra institutiei pe care el 0 reprezenta. U nele
semne de intrebare vor dlspare, altele vor
ramlne, &fa cum, din cele relatate de N.D.
Stinescu, pot apare altele nol. Dar aceasta
este calea spre adevar. Cu dorinta de a
Uf ura aflarea lul, am ,I pus in circuit public
insemnarlle memorlallstice ale lul N.D. Sti-
nescu.
. .
rletenl
" I n Bucur ti. pe una din
strazile din apropierea
centrului or ului. funct iona
o vestita seminterie. proprie-
tatea lui tefan N. Boiadjieff.
bU,lgar traind in Romania ca
pasportar. Sub adapostul fir-
mei de seminterie, unde. sub
numele lui tefan. mai lucrau
$i alti frati ai aces,tuia. se as-
cundea in realitate 0 oficina
'de spionaj bulgar. Mai mult
chiar, unul dintre fratii Boiad-
jieff era secretarul at atului
militar bulgar la Bucur ti.
Pe acest Boiadjieff. serviciul
nostru iI pusese sub suprave-
ghere, fHarea lui venind sa
confirme prezumtiile asupra
activitatii sale informative.
Nu mica ne-a fost insa sur-
priza ci nd s-a constatat ca
- Boiadjieff se intilnea cu Mo-
.
'I
dyers
ruzov i al carui informator era
i care ordonase supraveghe-
rea lui poate i pentru a veri-
fica daca filarea era corect
fscuta.
De asemenea. Moruzov
avea legaturi personale cu
Eugen Titeanu, redactor '"Ia
oficiosul liberal Viitorul, de-
putat liberal i apoi subsecre-
tar de stat -Ia interne (2 oc-
tombrie 1934). iar in urma la
propaganda (pina in 28 sep-
tembrie 1939). Titeanu nu i
ascundea legaturile cu Moru-
zov i destul de des venea
personal la Serviciul Secret.
in str. Saita. singur sau inso-
tit de directorul sau de cabi-
net, Alboteanu. care uneori
venea $i singur. trimis de Ti-
teanu. Cei care erau Put in
mai initiati in unele secrete
.
.
.
rl
--
pazite cu griJa tiau ca Ti-:
teanu inca inainte de a fi mi-
nistru era informatorul IUI
Moruzov i ca continua a fi.
ca... membru al guvernului.
I n a doua jumatate a lunii
august 1939. cu ajutorul lui
Moruzov. care mi-a acordat
valuta in curs oficial, am fa-
cut 0 calatorie de agrement
in Franta, impreuna cu sotia
mea. Din nefericire, eveni-
mentele grave care s-au pro-
dus atunci m-au silit sa intre-
rup calatoria $i sa ma intorc
precipitat in tara, deoarece
izbucnise razboiul. La Paris
luasem contact neoficial 'cu
dr. Victor Bogomole1, fost ef
al agenturii 1 ntellig.ence Ser-
vic,eului din Romania i cu
care, in 1935, colaborasem in
capitala Frantei; de asemeni.
...
73
culesesem. ca un calator
ceva mai avertizat ce eram, 0
serie de impresii luate pe viu
din Franta i pe parcursul ru-
tel '( Elvet ia, Italia, I ugoslavia).
I ndata ce am sosit acasa,
am telefonat lui Moruzov,
anuntindu-I ca m-am intors ' i
ca am a-i face unele comuni-
cari. Mi-a dat dispozitii sa vin
imediat la sediul Serviciului,
care de altfel era foarte
aproape de locuinta mea.
M-a primit pe loc, de fata fi-
ind i Titeanu, pe care iI cu'-
no team personal, spunin-
du-mi. ca pot vorbi deschis.
I-am raportat informat iile cu-
lese. facindu-i un expozeu
general. Eram in verva, ii cu-
nO$team predilectiile i imi
puteam da seama relativ bini-
$or ce se putea i ce nu se
putea' cunoa te la noi din
complexul european, a a in-
cit expunerea mea a fost, ,
cred, destul de interesanta,
primind chiar multumiri de la
Moruzov, care urmarise i
impresia ce 0 facusem lui Ti-
teanu.
Peste putine zile am capa-
tat convingerea ca aceasta
impresie fusese buna, deoa-
rece Moruzov m-a chemat la
el $i mi-a dat dispozitia de a
merge la Titeanu, la Ministe-
rul propagandei, incuno tiin-
tindu-ma ca este de acord cu
ceea ce cesta va discuta cu
mine. La Ministerul propa-
gandei, Alboteanu m-a intro-
dus inaintea tuturor solicitan-
tilor din anticamera, iar' Ti-
teanu, dupa ce mi-a facut.o
scurta expunere as"upra inte-
reselor convergente ale Ser-
viciului Secret $i ale Ministe- J
rului propagandei (aceasta
expunere am avut impresia
ca incerca 0 justificare a le-
gaturilor directe cu Moru-
10V), mi-a propus sa plec la
Paris ca ata at de presa ad-
junct. lucrind at it pentru Mi-
nisterul propagandei. cit $i
pentru Serviciul Secret i bu-
· curindu-ma de beneficiul a
doua salarizari.
Am cerut citeva zile pentru
a reflE cta, dar motive de or-
din personal m-au silit sa
dau, cu scuze, un raspuns
negativ lui Moruzov explicin-
du-i i motivele refuzului. De
altfel, peste putin timp,la 21
septembrie 1939. primul mi-
74
.
nistru Armand Calinescu este
omorit de legionari, se con-
stituie guvernul general Ar-
ge eanu, care se retrage la
28 septembrie 1939, in locul
lui formind4-se guvernul Ar-
getoianu, cu AI. Radian la
Ministerul propagandei. Ra-
dian, de i prieten cu Titeanu.
totu i nu a impiedicat sau nu
a putut impiedica izbucnirea
unui scandal in' legatura cu
minuirea fondurilor propa-
gandei de catre predecesorul
sau, iar Alboteanu, fiind ares-
tat $i depus la Vacare ti, a
dezvaluit 0 serie de fapte ne-
n..orabile pentru Titeanu.
Intreaga afacere nu a avut
totu i finalitatea ce se intre-
vedea,' deoarece, la 24
noiembrie 1939, se constituie
un nou guvern liberal, prezi-
dat de Gh. Tatarescu, care
nu avea interesul compromi-
terii lui Titeanu: de altfel, un
rol pentru ocrotirea acestuia
este posibil sa fi avut i Mo-
ruzov, care avea nevoie de
informatiile fostului titular al
Ministerului propagandei.
U n gazetar de frunte cu
care Moruzov intreti-
nea raporturi i car.uia uneori
ii trimitea din informatiile
Serviciului Secret in scopul
provocarii unui articol folosi-
, - tor regimului carlist, sau in
alte scopuri, era - Pamfil $ai-
caru; directorul ziarului Cu-::-
rentul de asemenea ii furniza
direct informatii lui Morulov.
Alt gazetar, de asta data
strain, cu care avea legaturi
directe era italianul Franco
Trandafillo. Legatura cu
acesta se facea prin functio-
narul Serviciului Secret
Nicolae Trohani. De aseme-
nea, Moruzov mai avea lega-
turi i cu unii ata$ati militari
straini, ca de pilda It. col.
Pick a, ata a1ul militar cehos-
lovac, care personal venea la
sediul central al Serviciului
Secret din str. Saita i.. care
vorbea bine romane$te.' intru-
cit in cadrul colaborarii 'mili-
tare a Micii Intelegeri i i fa-
cuse stagiul intr-un regiment
romanesc. Dupa prabu irea
i dezmembrarea Cehoslova-'
ciei, I-am vazut pe Picka de-
seeri la 'sediul central al Ser-
viciului Secret Roman, iar
apoi. plecarea sa in straina-
I
".
tate spre tarite aflate in raz
bo; c,u Germania ii va fi facili-
tata de autoritatile romane ti.
Dupa infringerea hitlerismu-
lui, Picka. inaintat general, va '
fi subsecretar de stat la Mi-'
nisterul de razboi din Praga,-,
cind insa va fi irnplic t
intr-un proces i executat. (In
timp 1 Conferintei de pace,
de. la Paris de dupa eel de-al
doilea razboi mondial, ca,
membru .al delegatiei tarii
sale. a avut 0 atitudine favo-
rabila Romaniei, sprijinind
eforturile acesteia in vederea
recunoa terii din partea Alia-
tilor a statutului de cobelige
ranta - n.n.] ,
Ait 'ata at militar strain cu
care t Moruzov avea legaturi
era It. col. Kowalewski, ata a-
tul militar polonel. Din insar- '
cinarea lui Moruzov, am luat
odata contact cu el la Legatia,
pOlona, in legatura cu aface-,
rea de spionaj a It. Ion Anto-
nescu [Magazin istoric. nr.
4/1991].' Cu acel prilej. prin-
tre altele. Kowalewski mi-a '"
spus ca fusese ata at militar
"Ia Moscova, dar ca avusese,
acolo ..des ennuis"
(neplaceri). Probabil ca fu-
sese mai activ in activitatea,
de spionaj, iar autoritatile 50-
vietice mai.. vigilente decit se
a tepta el. In timpul razboiu-
lui s-a refugiat la. Londra.
unde a ajuns $ef al Marelui
Stat Major af armatei emi-'
· grantilor polonezi.
inca un at at militar cu
care avea dese intilniri era
cel italian l col. Gugliemo
Della Porta, conte de Rodiani
Carrara.
Deosebit de ac tia, Moru-
· zov mai avea legaturi directe
i, cu don Pedro de Prat Y.
Soutzo, ministrul Spaniei. cu
care facea schimb de infor-
mat ii, de fapt ministrul spa
, niol fiind acela care-i furniza
informatii mai multe decit
primea, in schimb. dupa
unele surse pe care nu Ie-am
putut controla. capata di-
verse sume "pentru cheltuieli
de culegere a informatiilor".
Dupa izbucnirea rebeliunii
militare (17 iulie 1936), don
Pedro de Prat y Soutzo a stat
un timp destul de indelungat'
in espectativa,' teptind sa
vada incotro se inclina sortii
victoriei, dupa care s-a pro-
\
nuntat'destul de tirziu pentru
Franco, influentind in acel8$ i
sens i restul Legatiei spa-
niole. C urmare, la Bucu-
r ti a sosit 0 misiune diplo-
matica reprezentind guvernul'
"republican i care. neavind
local. s-a instalat in Hoterul
Splendid, intreprindere hote-
liera de clasa a II-a. Repre-
zentantii guvernului republi-
. can nu aveau probabil un in-
,structaj suficient in ce pri-
v te pastrarea secretului di-
plomatic, pentru ca. cu des-
tula n'eglijenta rupeau cior-
nele rapoartelor ce Ie intoc-
meau i Ie aruncau in c u-
rile de hirtii ale camerelor ce
Ie ocupau. De aci, prin inter-
mediul oamenilor de serviciu
ai hotelului. ne parveneau cu
regularitate i in totalitatea
lor, astfel ca. dupa 0 opera-
tiune de asamblare, care era
dificila cit 0 joaca. Serviciul
Secret avea continutul ra-
poartelor legat iei. N u cred ca
aceste ciorne sa fi fost arun-
cate in mod special spre a ne
induce in eroare. pentru ca
din supravegherea membrilor
Legat iei spaniole republicane
nu reie?ea ca vreunul din ei
sa se fi debarasat in alt mod
, de ciorne. iar pe de alta parte
cont inutul lor era verosimil.
Din aceste rapoarte recon-
stituite i se trimiteau i lui
don Pedro de Prat y Soutzo,
. .0 alta legatura personala a
,Iui Moruzov 0 constituia
George Kintescu. fost of iter
de cavalerie l mason notoriu
, i var cu Jean Pangal i Pau- ·
lica Brata anu, ambii deti-
nind in masonerie gradul 33,
'cel mai inalt grad din Marea
Loja Nationala a Romaniei,
de rit scot ian antic $ i accep-
tat. Kintescu era informatoru1
. lui Moruzov, lucrind sub -nu-
mele conspirativ de "craiu";
era un individ bine dotat de
la natu ra. atit ca fizic cit i ca
intelect, dupa cum era inzes-
trat $ i cu simtul umorului, fi-
. ind cel care cu prilejul unei
$edinte mason ice a vorbit
,despre necesitatea de a se
pastra secretul dezbaterilor
, interne ale .asociat iei. pe care
,- bineinteles - avea grija sa
I Ie comunice cu promptitu-
dine lui Moruzov! Dupa 23
august 1944, sub guvernul,
Radescu, a ajuns subdirector
general al Serviciului Special
de I nformatii, fiind compri-
mat in 1945, la prima din cele
doua epurari din acest servi-
CIU.
L ista legaturilor perso-
nale ale lui Moruzov se
extindea i in afara frontiere-
lor tarii i deosebit de faptul
ca - dupa cum am aratat -
era unul dintre cunoscu1ii
mar alului Pilsudski i ai e-
fului Serviciului Secret poro-
nez, de asemenea civil, mai
era cunoscut I cu ministrul
de externe francez Georges
Bonnet, care, cu prilejul unei
calatorii oficiale facute in
Romania, prin 1938-1939, i-a
facut 0 vizita lui Moruzov. la
ferma acestuia de la -- Buda,
unde se aranjasera intreve-
deri politice.
De asemenea. in Cehoslo-
vacia., avea legaturi cu maio-
rul Kumpost, de la. Biroul 2.
care. ca $ i Picka. facuse un
stagiu intr-un regiment roma-
nesc. in 1937, cu prilejul unei
calatorii la Praga. pe care
Moruzov a facut-o pentru.
pregati rea vizitei ce avea sa
urmeze curind a lui Carol II
in Cehoslovacia. am fost im-
preuna cu Moruzov la Marele
Stat Major cehoslovac. unde
a luat legatura cu Kumpost.
fara insa ca sa asist la intre-
vedere. Cind a i it de la
Kumpost. era ingindurat i
mi-a spus ca cel pe care it vi-
zitase "avea dreptate", fara
alta precizare, insa ceea ce iI
preocupa atunci erau masu-
rile de securitate ce trebuiau
luate cu prilejul vizitei la
Praga a lui Carol II.
Alta relatie a sa in straina-
tate era Pompiliu Paltanea.
care de ani de zile era cores-
pondentul ziarului Universul
la Paris i care avind multe
relatii in cercurile pOlitice
franceze, era in masura a-i fi
de folos. Tot la Paris mai .
avea legaturi cu gazetarul
Bacher (Rue Trouchet 32),
pomenit i de Argetoianu in
memoriile sale ca avind lega-
turi cu Palatul. Argetoianu
afirma ca acesta ar fi in tiin-
tat-o pe fosta regina Elisa-
beta a Greciei [sora lui Carol
II] ca elementele carliste pre-
gateau. inainte de 1930. 0
scrisoare falsificata a lui Fer-
dinand. prin care acesta.
inaintea mor1 ii sale, i-ar fi
scris lui Bratianu, cerind sa
revina asupra.. renuntarii lui
Carol la tron. Din acele i
memorii mai reiese ca Ba-
cher avea legaturi directe cu
Titulescu. Curierii Serviciului
Secret care mergeau la Paris
ii aduceau lui Moruzov plicuri
cu informatii de la Bacher.
Relatiile lui Moruzov in
Franta atingeau 'cercurile su-
perioare ale viet ii politice
franceze. Astfel, printre cei
cu care a avut intrevederi la
Paris cu prilejul uneia din nu-
Seplembll6 1939: convol de CdmloallO pe slraLile parisu/ul
, "...,. .., " , ,IC ) ":'::>\"." ,,: '
. ..,< , .'. ,.<:.;, ;. . <" .' .
, .. ;. , \' 2 ;. ;.: 0t L u '. .' :;.:: :
, /.'< '," '. "K" ' .., . .., "...., , ,.. ' "
!i c t i : f 1
'; w .. " ,';.;".- , ....-:)c::.- , *-,., '-'(oW, ..-"" --.: , :,. , ,)...
,:{ :;. #;t;. : , : $j'\t f,: :t J :'" ;1t! ftf: , ,:' 4(;r 'Z
" . ' : , ,
; ,)::c::': .
, .'
.,.
:.,
, ,
a.... ."
'..;.--
. '- " "
:' ..
.. - -. :.... .
.... ". ."
; ...
" ., "
, ' "
...............".. . .::" ..
:"'" .
,
',).
: ,:ir
"
..,
.
.t
,
. "
,
"." ".
::
" '
: :
II . .;:.;: ._: . .
, , ' ::",: -. ,, '
.":: - -:" - ; : ;.: . "-:: -.
, . ':-::::::' : ' 'l;-:: '7
. ...:.".
: . . .
::..:':' . ' ,, :
. ;' ': :.:': ..... :.{-
, ' :-- : ,'" ,,'
:: : , <?' :;5/
".-0.. ._
':f¥ "
,... *
, ',:,',::,:', "
.... -.-.
, "
. .". -". . ............
"
. . '. . "/. .¥
'" ...." s.. ... .. ' ... ........
-., .....-:.:....
.:. J: ..
.... \ 0"' :
:<' :, . "<r.f
.7J r?; .
," ," <",.: ".., , <' ::,: ' 1-,4.:",'- {1.
.. ."C .. .. .....- -. "/ 'I .....'. .
. - ..
:"... ." -:-. : ":" .
, 'A '
"
:':"
,," -.....-
<
.....
, '
, '
"
I '....
meroasele sale calatorii, a
fost i Camille Chautemps,
fast in' patru rinduri prim-mi-
nistru al Frantei. Cu ocazia
calatoriilor sale la Paris a luat
contact i cu generalul Geor-
ges. i m preuna cu care a vizi-
tat Linia Maginot, ceea ce
doved te aprecierea supe-
rioara i increderea de care
se bu ura din partea france-
zilor. 1 n ceea ce-I priv te pe
gen. Georges, reamintesc ca
el este acela care. la 9 oc-
tombrie 1934, la Marsilia, pe
atunci colonel, escorta calare
. m ina in care se aflau re-
gele Alexandru al 1 ugoslaviei
i ministrul de externe fran-
cez Louis Barthou, cind s-a
produs atentatul i omorirea
celor doi de catre agentii lui
Ante Pavelici, condus din
umbra de mina hitlerista. Cu
acel prilej Georges I-a omorit
cu sabia pe unul dintre aten-
tatori. Georges va fi apoi
sUD?ef i mi se pare ef al
Marelui Stat Major francez,
va fi adjunctul generalului
Gamelin, co andantul .forte-
lor franco-engleze in prima
parte a celui de-al doilea raz-
boi mondial i comandant al
frontului aliat nord-est in
1939-1940.
Moruzov a avut indelungi
intrevederi, la Toledo i Ma-
drid, cu Jean Pangal, minis-
trul nostru la Madrid, care, in
afara de pozit ia sa diploma-
tica, avea" 0 situatie supe-
rioara in masoneria interna-
t ionala. in memoriile sale Ar-
getoianu spune ca, in decem-
brie 1933, inainte de a se
prezenta in audienta regelui,
Pangal se informase despre
starea de spirit din armata di-
rect de la Moruzov. i ntreve-
derea lui Moruzov cu Pangal
la Toledo a inceput in cadrul
unui dejun intr-un restaurant
de lux i a... durat pina
aproape seara. I n acea epoca
Moruzov atinsese zenitul ca-
rierei sale i in mod real in-
semna mai mult ca purtatorul
mesajelor ultrasecrete ale lui
Carol II, in ale carui ite i
combinatii de cea. mai mare
taina era introdus, dar ca un
factor activ i - probabil -
uneori i ca sfetnic."
Asupra raporturilor lui Ca-
rol II cu Spania franchista
este de- aDreciat ca in timpul
"
76
(
razboiului civil frunt ul fran-
chist Serrano-Sunner, care
avea sa conduca mai apoi ani
de-a rindul MirJisterul de in-
terne al I ui Franco. a fost
adapostit la legat ia noastra
din Madrid, cind capitala
. Spaniei era in miinile republi-
canilor, cu tiinta i consim-
tamintul lui Carol, de catre
consilierul i insarcinatul
. nostru cu afaceri Coti Za-
nescu. De altfel, Serra-
no-Sunner i-a platit datoria
de recun tinta fata de Ca"'!
rol, atunci cind acesta, dupa
abdicarea sa, se refugiase in
Spania, de unde insa voia sa
piece. ambianta nefiind si-
gura i simtindu- i viata la
discretia unui atentat. Ger-
manii se opuneal;J plecarii lui
din .Spania i faceau presiun;
insistente in acest sens asu-
pra guvernului franchist, din
spirit de prevedere pentru ca
fostul rege al Romaniei sa nu
Ie creeze complicat ii daca
s-ar fi aflat intr-o tara mai li-
bera. Aflat intre ciocan i ni-
covala, guvernul spaniol i-a
refuzat oficial lui Carol p'eca-
rea. in schimb ma ina in al
carei ,portbagaj erau ascu i
Carol i Elena Lupescu s-a
prezentat la frontiera
spaniolo-portugt)eza, autori-
tatile neefectuind controlul
necesar i cei doi fugari au
trecut lin titi. [Episodul eva-
darii a fost evocat de catre
unul dintre, organizatorii lui,
i n Mag a z in' is t o'r ie, n r .
10/1990.] Daca Moruzov ar fi
trait i ar fi fost Ii nga Carol,
cu siguranta ca ..evadarea"
acestuia din Spania. i s-ar fi
pus lui in sarcina.
Oar sa revenim la legaturile
lui Moruzov.
otez, fara a avea pre-
ciziuni, ca era in ra-
porturi directe cu arhiducesa
Ileana de Habsburg i mi-a
relat t ca a avut 0 data 0 i n-
tilnire cu eat nu tiu daca in-
ti mplatoare, mai mult cred ca
aranjata, la Curtea de Arg ,
in biserica in care erau in-
ormintati Ferdinand i Ma-
na. .
...
In ce priv te relatiile cu
Titulescu, acestea au suferit
pe parcurs modificari radi-
cale. Catre sfi itul lui 1934,
dupa atentatul amintit de la
Marsil ia, ci nd personal itat ile
.
europene inc pusera a- i Ilia
masuri de prevedere mai se-
rioase pentru asigurarea se-
curitat ii lor. iar T itulescu i i
facuse inamici in tara in rin- '
. du ri Ie celor de d reapta, care "
it acuzau de a fi inspiratorul
masurilor represive impotriva
extrem tilor de dreaptai cit
i de a fi init iatorul i realiza-
torul stabilirii relatiilor cu,
U.R.S.S., s-a hotarit ca in de-,
plasarile sale in strainatate
ministrul nostru de externe I
sa aiba asigurata paza perso-
nala i din partea autoritat ilor
de ordine roman ti, prin cite,
un reprezentant al Sigurantei
i altul al Serviciului -Secret.
Din partea Sigurantei a fost,
desemnat inspectorul Filipo-
vici, apoi Paul Avramovici, iar
din partea Serviciului Secret'
a fost desemnat insu i efur
Sect iei de Contrainformat ii,
Niky tefanescu. Ulterior,
paza lui Titulescu a fost asi-
gurata din partea Serviciului
Secret de catre Niky tefa':,
nescu i Scarlat-Puiu Grigo-
riu, ultimul profitind de
aceasta imprejurare pentru
a i stabili legatura cu Titu...
lescu i a trece apoi la Minis...
terul de externel ca agent de
legat ie, ce-i drept pe baza de
examen.
in timpul calatoriei in strai-
natate. cind paza i-a fost asi-
gurata lui Titulescu de catre
Niky tefanescu $ i Grigoriu,...
s-a produs ruptura mihistru-
lui nostru de externe cu Ser-
viciul Secret. Probabil ca au
intervenit, ca in orice impre-,
jurare, cauze mai complexe,
insa este posibil sa fi contri-
buit $i ceea ce se discuta in '
Serviciul Secret ca ar fi pro-
vocat ruptura, i anume, 0
convorbire telefonica de la"
Bucur ti cu strainatatea in-
tre Gh. Co a - despre
care am. mai amintit i
Niky tefanescu.' Co a i-ar
fi dat unele informatii lui te-,
fanescu despre 'starea sana-
tatii precare a bunicii aces-
tuia in astfel de fraze i lim..
baj care, fiind interceptate se
pare de autoritat ile ,elvet iene
i interpretate ca fraze acu-
zind 0 intentie ostila lui Titu-
lescu, amenintindu-i chiar
viata, acestuia i s-a nascut
banuiala ca Serviciul Secret
ar avea intent ii asasine asu-
,
pra lui. Nu am suficiente ele-
mente de judecata pentru a
ma pronun1a in aceasta ches-
tiune, dBr tiu ca a avut loc
convorbirea telefonica Com-
$a-$tefanescu i este posibil
ca unele afirmat ii insuficient
'controlate sa fi provocat sus-
piciuni neintemeiafe. La cere-
rea lui Titulescu,' a fost ur-
gent rechemat tefanescu,
iar in orice caz, dupa intoar-
cerea acestuia in tara, nu era
un secret in Serviciul Secret
ca Titulescu era d manul
acestei institut ii, care de alt-
fel nu am auzit sa fi facut in-
cercari de spulberare a unor
pareri eronate i calom-
nioase. Cred ca Morulov
, care dintre noi tot i cun te,
adevaratele sentimente ale lui
Carol fata de T itulescu, ce
aveau sa iasa la lumina prin
scoaterea ministrului de ex-
terne din guvern, la 29 au-
gust 1936, at i pentru totdea-
, una din vista Dublica a tarii,
'nu considera ca mai este ne-
cesara' sau macar oportuna 0
disculpare i ca - dimpotriva
- 0 ameliorare a raporturilor
cu Titulescu nu ar fi 10st po-
trivita pentru Serviciul Secret.
Oar nu numai cu Titulescu
raporturile nu erau bune. Nici
cu luliu Maniu nu excelau.
'Cauza naturii acestor rapor-
turi s-a datorat urmatoarelor
imprejurari: atunci cind Ma-
, niu era prim-ministru, iar Mo-
, ruzov se afla la inceputul ca-
rierei sale de ef al Serviciu-
lui Secret, neavind se pare
, inca gradul de director gene-
ral. ci numai pe cel de ef'de
serviciu, a fost chemat in au-
dienta la primul ministru,
care I-a intrebat .ce cuno te
despre unele uneltiri din rin-
durile ofiterilor activi. Sint in-
'dicatii ca M niu detinea in-
; formatii directe de la unul"din
partizanii sai, Stoica, ruda cu
, unul din comploti ti.
Moruzov, care la data
aceea dispunea de un sparat
informativ i functionaresc
'redus, a incercat sa ,para ca
,$tie ceva. ceea ce insa nu I-a
satisfacut pe Maniu. care a
incheiat audienta intr-un mod
brusc i vizibil nesatisfacut.
De atunci raporturile lor nu
s-au mai ameliorat i Moru-
lOV nu i-a putut ierta situat ia
,in care I-a pus, animozitate
care. ulterior, a fost probabil
de natura a influenta i as-
pectul general in care Maniu
era prezentat in notele infor-
mative ale Serviciului Secret,
situatie inlesnita de altfel i
de faptul ca frunt ul natio-
nal-taranist devenise unul din
opozantii notorii fata de ini-
t iativele regale l fiind, chiar
centrul politic al opozit iei an-
ticarliste.
Nici cu regina mama Maria
raporturile lui Moruzov nu
excelau. Regina Maria pro:-
teja pe un fost of iter tarist,
capitanul (sau comandorul)
Bal , devenit, dupa 1918, ce-
tatean roman i caruia ii faci-
litase sa aJunga capitan al
portului Cetatea Alba. Prin
1933-1934, se produsese la
Berlin' un fapt senzational i
anume, colonelul Homutov,
fost-ofiter superior tarist,
membru important al celei
mai mari organizatii de emi-
grant i ru i, Liga Militara
Rusa, al carei serviciu de in-
format ii iI conducea personal
eful unei mi cari secrete de
emigranti r i albi - Fratia
Dreptatii Ruse -, colabora-
tor de vaza al serviciilor in-
_ formative germane i chiar
national-socialiste, se dovedi
ca era in realitate agent al
G,P.U.
Faptul avu rasunet,. indeo-
sebi in rindul speciali tilor in
informat ii i trezi un surplus
de vigilenta fata de emigrantii
ru i albi. mai cu seama fata
de f tii ofiteri tar ti, care
erau mai in masura sa 'cu-
leaga informat ii militare i
asupra carora se ternu un
val, chiar daca nemarturisit,
de suspiciuni fata de posibili-
tatea de a fi agent i dubli l ser-
vind i interesele sovietice. in
aceasta conjunctura, pre-
zenta unui of iter tarist la con-
ducerea capitaniei unui port
situat la frontiera cu U.R.S.S.,
fie ca era 0 imprudenta. fie
ca ar fi impus 0 indeaproape
supraveghere a sa, ceea ce
na tea complicatii i cheltu-
ieli ce puteau fi evitate prin
operatia simpla de mutare a
lui de la capitania portului
Cetatea" Alba.
i 11 primavara anului 1935,
in apropierea sarbatorilor de
Pa ti, Moruzov m-a chemat i
mi-a incredintat misiunea de
a pleca la Cetatea Alba. sa
adun material impotriva lui
Bal , pentru inlocuirea lui. La
Cetatea Alba m-am prezentat
ca gazetar (aveam 0 legitima-
tie in acest sens, intrucit
inainte de a intra in Serviciul
Secret facusem oarecare ga-
zetarie l dar mai mult literara)
i ca unul care veneam sa
sondez terenul in vederea or-
ganizarii unei mari afaceri de
pescarie la limanul Nistrului,
pe atunci una din bogatiile
piscicole ale tarii. Acolo am
luat . contact cu gazetarul
Georgica Mantu, directorul
singurului ziar local i prieten
personal cu Niky $tefanescu,
care-mi daduse 0 scrisoare
de recomandare catre acesta,
precum i cu avocatul An-
dreiev i care era tentat de 0
combinatie financiara cu fan-
tomatica intreprindere pisci-
cola al carei reprezentant
pretindeam a fie Materialul
cules, intre care i un act de
la tribunalul local privind un
proces personal al lui Ba , a
fost suficient pentru a deter-
mina, oficial, pe alte conside-
rente decit cele ale apararii
informative, mutarea lui Bal$.
de i era protejatul reginei
mame. Mai tirziu, in timpul
razboiului, Ba a ajuns capi-
tanul portului Odessa ocupat
de trupele roman ti.
u manul numaruJ 1 al
lui Moruzov. era insa
generalul Ion Antonescu.
du mania pornind de la atitu- f
dinea ostila a lui Antonescu
fata de Carol II, al carui om
de incredere era eful Servi-
ciului Secret. Pentru com pro-
miterea lui Antonescu, Moru-
· lOV a cautat ,elementele le-
gate de viata particulara a
acestuia i in acest sens a
descoperit ca Maria Anto-
nescu. sotia lui, care fusese
mai inainte nevasta unui
evreu francez, Fuller, divor-
tase de acesta la Paris, dar
nu intocmise forma transcrie-
rii hotaririi de divort, ceea ce
dupa legile tarii noastre lovea
divortul de nulitate, iar ea era
- in consecin1a - bigama.
Acest Fuller fusese antrepre-
. nor de tripouri, iar sotia sa
de atunci, Maria Antonescu
de mai tirziu, se afirmase ca
o utilizase ca racoleza de
clienti pentru jocuri1e de no-
..
77
,
roc. Facind parte din catego-
ria de oameni care-$i ci$tiga
exlstenta la marginea Codu-
lui penal, Fuller nu a fost
greu sa fie convins ca sa de-
puna 0 plingere justitiei ro-
mane impotriva Mariei Anto-
nescu, urmarind a Ii decla-
rata bigama. Cit a incasat de
la Serviciul Secret pentru
aceasta este cred ...destul de
greu __de reconstituit. Avocat
al sau in Romania in acest
proces a fost Oswald Teodo-
reanu, tatal 5criitorilor Pasto':'
rei $i lonel Teodoreanu, iar
Antonescu $i-a luat ca avocat
pe Mihai (lea) Antonescu, de
aici datind legaturile lor, care
nu aveau ni€i 0 relatie de ru-
denie, 'fiind cazul numai al
unei coincidente de nume. -
Gazetarul H. Soreanu mi-a
relatat ca generalu I Anto-
nescu personal s-a dus. in
principalele redactii bucure$-
tene $i aratind, revolverul pe
care il purta asupra sa, a ce-
rut sa nu se publice nimic in
ziare, ceea ce directorii aces-
tora au consimtit, de frica,
sa'u din prudenta. politica.
Procesul de bigamie al Ma-
riei Antonescu a ajuns pina
la Casatie, unde prezida con-
silierul Lupu, care i-a dat ci$-
tig de cauza sotiei generalu-
lui, pe temeiul faptului ca
pronuntarea divortului ei de
Fuller se facuse de 0 instanta
franceza, iar dreptul civil
francez nu prevedea obligati-
vitatea transcrierii hotaririi de
, divort. Datorita rolului sau in
acest proces, Ica Antonescu
a ajuns vicepre$edinte al
Consiliului de Mini$tri, iar
Lupu va ajunge pre$edintele
(. Curtii de Casatie.
Antonescu fiind informat
ca toata proble a judiciara a
bigamiei fusese manevrata de
Moruzov din umbra,-," it consi-
dera - pe drept cuvint - pe
acesta ca cel mai mare dU$-
man al sau. Ca urmare,
atunci cind Antonescu era
$ef al Marelui Stat Major,
Serviciul Secret a trecut la
Ministerul apararii nation ale,
iar cind a fost ministru al
apararii nationale, Serviciul a
trecut inapoi' la Marele Stat
Major.
Raporturi lipsite de cordia-
litate avusese Moruzov $i cu
un alt ministru' de razboi l $i
.
\'
78
<.
"
anume generalul $tefanes-
cu-Amza. Acesta, nefiind
multumit la un moment dat
de modul cum Moruzov inde-
plinise 0 sarcina pe care i-o
. trasase, a gasit de cuviinta
, sa-I am ndeze cu salariul pe
10 sau 15 zile. Nu $tiu daca
aceasta, actiune a avut vreo
influenta asupra activitatii ur-
matoare a lui Moruzov, in
sensul de a i-o ameliora,
ceea ce nu cred, el $tiind
sa-$i faca datoria fara aseme-
nea sanctiuni, in schimb.
functionarii Serviciului Secret
au avut de patimit, caci din
momentul cind a primit
aceasta sanctiune, Moruzov a
inceput sa aplice sanctiunea
pierderii din salariu cu prea
multa darnicie, deseori cam
pripit. ,Astfel, pe 'Gh. Manu,..
care fiind la Sinaia in misiune
$i fiindu-i cald $i-a aruncat
haina peste umar. impreju-
rare in care i-a" cazut din bu-
zunar un abonament de tren
al Serviciului Secret, Moru-
zov I-a sanction at nu numai
cu plata abonamentului, care
reprezenta 0 suma aprecia-
bila, dar $i cu pierderea sala-
riului pe 15 zite.
Trebuie spu's ca, Ghita
Manu nu a fost singurul caz
: cind Moruzov a aplicat astfel
de amenzi; au mai beneficiat
de un astfel de tratament
multi altii, in diferite impreju-
rari $i pentru diverse cauze.
Este de remarcat ca aplicarea
unor asemenea masuri se
producea mai cu seama cind
Moruzov se lasa - temporar
- de fumat $i cind era de 0
nervozitate careia cu greu ii
puteai face fata. Stispendarea
ins i a fumatului 0 facea
brusc, neprevazut, in mijlocul
flimarii unei ,igari $i dura
uneori saptamini. alte ori luni
de zile, ce-i drept cam pu-
tine, dar suficiente pentru ca
in acea epoca sa evitam, cit
puteam, cu totii, ca sa-i ie$im
din voie, cautind uneori chiar .
58-1 evitam.
Atit aplicarea amenzilor l cit
$i modul de a lua hotariri
. '
nea$teptate $i aparent fara
vreun m'otiv logic temeinic,
puteau crea impresia ca Mo-
ruzov conducea institutia in
\
,
mod despotic, pe baza unor.
principii ce puteau fi caracte-
rizate ca un tel de drept se-
niorial, dar in care, daca
voiai, puteai desprinde $i 0
pozitie paterna fata de Servi-
ciu $i de functionarii sai, ce-i
drept inteleasa cam original.
Singurul pe care iI cruta de
toate aceste manifestari' de
nervozitate era Niky $tefa-
nescu $i inca nu total, dar
mai putin exagerat. Cind e(a
nemultumit de $tefanescu $i,
de sectia acestuia ii tinea un '
logos cu accente de descura- ,
jare (ar fi fost un actor bun) ,
$i in aproximativ urmatorii "
termeni ii' spunea: ..D-Ie $te-
fanescu, nu sintem pOliti$ti,
nu $tim sa facem treaba, sin:.
tern cizmari, d-Ie $tefa-
nescu". Retin ca in aceste
imprejurari utiliza pluralul
pentru a atenua calificarea.
Faptul ca il cruta pe $tefa-
nescu se datora incontestabi-
lelor merite ale acestuia, cit
$i - mai ales - aceluia ca':
de acesta avea mai multa ne-
voie decit de altii, precum $i
simpatiei pe care iti puteai
U$or . da seama ca i':'o purta,'
dar p'e care, din motive tac-
tice - ca $i tata de ceilalti
care i-ar fi inspirat-o - se fe-.
rea sa i-o arate. De altfel, in ',' I
tot ceea ce facea era in per-
manenta 'un calcul, insa facut
in interesul institutiei.
in legatura cu $tefanescu
circula povestea unei scene
petrecuta in urmatoarele im-
prejurari: Sectia de Contrain...
tormatii reu$ise sa subtilizeze '
un raport al Legatiei japo-
neze in original. Mindru de
acest succes, $tefanescu i-I
prezinta lui Moruzov, dC!r
acesta il intreaba: ..Ce scrie .
in eI1", la care $eful Sectiei,.
put in $ocat. ii raspunde: ..Oar
nu $tiu japoneza u , la care.
Moruzov adauga: ..Bine, bine,
dar ce scrie in raport?" De
aceasta scena au facut haz"
toti cei care au aflat-o, intre,
care $i eu, dar nu noi aveam '
.. dreptate sa ridem, ci Moru-
zov. .
Prezent.rea '
,I selectl. textulul:,
M. TEFAN, Gh. NEAC,U
"
,
,
, $
.NU
l C
TENTIEI
'\
...
ST
I !
IROUl P llTIC
- ,
. . '....0(,;.
" '
: . , '
I
r
OR E E L
TELEFON ...
.
CRISTIAN POPI TEANU
J
...
26 august 1968. Stribilind cu greu,
aproape tercluill, multlmea care de citeva
are Inconjura vechea clidlre a Adunirll Na-.
,ionale in afteplarea reinloarceril conduca-
torllor Cehoslovaclel din U.R.s.s., unde fu-
seseri riplt. la 21 august - odata cu 'nwa-
darea Cehoslovaclel de catre .armalele
U. R. S. S., Bulgariel, Poloniel, Ungariel ,I los-
tel Republicl Democrate Germane -, am re-
u,it sa patrund iniuntru impreuni cu dom-
nul George lonescu, corespondenlul Radio-
televiziunii romine la Praga (actualmente.
prole.or asoclat la 0 'acultale de jumalism
din Montreal, Canada), incercind sa obtlnem
un interviu de la Jan Smrkovsky, pe aluncl
pre,edlntele Parlamenlulul 1arll ,I in orlce
caz cel mal vehement promolor al "Prlmave-
rli pragheze". Dupa aproxlmallY 30 de mi-
nute, cit Ie-au trebull sa se desprlnda de mI-
lle de celatenl care-' incurajaserl intr-o Ire-
netlci dorin1s de a Ie stringe miinile, de a Ie
pipit halnele" de a-I imbra1i,a, liderii Ceho-
slovaclel au reu,11 sa scape din sulocarea
,multimii. el, ,I oamenU aduna1' acolo din
zort, pi ingeau.
AJungind la cablnelul lul Smrkovsky inaln-
tea acestula, ne-am pregitil de interviu.
, Ajun,1 cu greu sus - intre timp, sule de oa-
meni pilrunseseri fl in Interiorul palatulu'
- am. pulut vedea ce se intimpla acolo.
Dupi ce ,'-a tras resplratia, ,i-a ,ters lacrl-
,mile ,I a inghi111 cileva pastile, Smrkovsky
se pregatea sa dea cUeva tel eloan e. Secre-
tara sa insa, cu prlvlrea ,I capul, i-a lieul un
semn negative Aluncl pre,edinlele Parla-
mentulul - de aillel, un om extrem de agl-
, tat, chlar Impulslv datorlta unor boll de pe -
urma carora avea sl fi moara nu pesle mult
I ,limp - a explodal:
- Ce, lar ne-au blocat? (relerlre la laplul
'. ci in dlminea1a de 21 august trupele sovie-
, lice care ocupasera Praga Iilasera legalurile
tele'onlce ale conducerll 1arii cu exlerlorul).
Secretara a negat .. de dala ace Ia, dar
I-a lieut un nou semn cl r, spre ureche. De
. .
..
-
data ace..la Smrkovsky (iosl cindva ,i mi-
nlstru de Inlerne) a Izbucnll in ris:
- Aa, lar sinlem Intercepta1i? Foarte
bine. sa Intereepteze intreaga Cehoslovacie.
a inceput sa formeze diferite numere de
teleton. Dupa 0 lung a a,leptare acolo in ca-
binet, unde Intrau .. ie,eau mereu oamenl,
am in1e1es ca nu yom ob1ine Inlerviul Peste
cfteva ore Smrkovsky avea sa vorbeasca la
. radio, dupa Husak fi Dubcek. 0 noua pa-
gina din Islorla Cehoslovaciel ,I . Europel
incepuse, pagina al cirel final iI va serle re-
volutla de catilea din nolembrle 1989 penlru
eI .. revolu1ia romina din deeembrie pentru
n I
Atuncl la Praga, ca' ,I cu aile prileJurl, ml
s-a explicat indelung chiar de catre ziarl$tl,
Istoriel " chlar de operatoare Ielelonlste ca
slstemu. de ascullare a convorbirilor lele'o-
nice era realmenle omnlprezenl.
lata ci acum am reu 1 si gisim un docu-
menl (poate dintre prlmele ,I dupa ftilnta
noastra pulinele) prln care se dovede,le
clar, chiar de cilre olilerul de securltale in-
sireinat cu operatlunile lehnice, execularea
lor in mod Uegal (repetim, ca ,I in numerele
anterloare, ca in condl1ille lumii conlempo-
rane in toate lirile exlsta senlcll de ascul-
tare a convorbirilor telelonice sau posibillla-
tea electuirll acesteia; dar In 1irile demo-
cratice nu se poate Ireee la 0 aslfel de inter-
ceptare decit in baza unei solicitari scrise
aprobate legal de catre organismele publice
$i demnitarii imputerniciti expres prin lege).
Exisla 0 deosebire esen11a1a Inlre modaJita-
tea in care se percepea in opinia publici
laptul .scult - il convorbirilor telelonlce in
anil '30 in Romania sau in perloada de OOpi
eel de-al doilea rizbol mondial in slatele de-
mocr lice cea din pra nO!lstra ,I celelalte
slate cu regim comunlsl In larife demo-
crate, 8CeSle pracllcl lira justlficare legali
ajung in dezbalerea Parlamentulul ,I in
pres a, fUnd incriminate ca at are, pe cind in
reglmurile lotalitare despre urmirlrea con-
79
vorbirllor telefonice de catre organele de se-
curitate populatia nu avea curajul sa vor-
beasca decit sub plapumi pe intunerlc,' in
bale sau in aer liber.
Documentul amlntit este intru totul rele-
vant pentru intregul slstem, intrucit declara-
l i a respectiv i a fost dati in fala unel comisil
de ancheti a fostulul C.C. al fostulul P.C.R.
,i ea dezviluie nu ascultarea lIegali a ceti-
lenilor,' cI chlar a unora dintre conducatorii
de partld. Documentul are cu atit mal multa
relevanti cu cit se refera la perioada de in-
ceput a reglmulul comunist, din Romania,
slstemu' perfectlonindu-se pe parcursul tlm-
pulul. Cel de aI doilea document (care prl-
vette, ca ,I prfmul. tot pe Lucrel l u Pitri,-
canu) conIine alte aminunte, de asemenea
revelatoare: ascultarea de citrft conducatorl
ai securltil11 .. al partidulul comunlst a Inte-
rogatoriilor acuzatului.
Prlmul document aparllne colonelulul Go- ,
lumbovlcl, iar cel de al doilea locotenent-co
lonelului de securitate loan" Soltul i u, fe ful
grupulul de anchetare ,a lul Lucre u Pitrs,-
canu (" a celor aresta1i in legitura cu acest
caz) in ultima perioadi de detenlle a sa
(1952-1954). ',Ambele declaralii au fosl fi- '
cute in 1967, in fala aceleia,1 comlsli de par,-
tid care- s-a ocupat de anallzarea imprejuri- ,
. rllor arestarli, judecirll ,I lichldarli lul Lucre-
I lu Pitra,canu, ,I reprezlnti exemplare uni-, ,
cat.
'""
.
-
Stenograma discutiilor
avule cu lov. colonel, G 0-
LUMBOVICI in ziua de 27
octombrie 19671a lOVe Gr.
Raduica
Tov. Go/umbovici: L:a sfir-
itul anului 1947 s-a pus pro-
blema sa se mute Siguranta
in Rahova, dar nefiind spatiu
s-a obtinut 0 garsoniera la
etajul IV, deasupra actualului
cinematograf ..Luceafarul lC de
vis-a-vis de spitalul ..Coltea" I
i sea vazut ca se da rezul-
tate. Atunci Sme/as a venit
cu propunerea sa nu faeem
numai interceptare telefo-
nica, pentru ca este insufi-
cient, ci sa facem i ascultare
interioara . prin modificarea
aparatului telefonic ca, atunci
cind esta a zat. pe furca,
aparatul sa ram in a totu i
deschis. $i aceasta metoda a
fost introdusa la citeva ase-
me'nea posturi. De exemplu,
a fost introdus la Lucretiu
, Patra$canu in anul 1948, dar
luna nu 0 pot. preciza deoa-
rece nu imi mai reamintesc.
De asemenea s-a introdus la
Sraer, la tov. Maurer, la Ra-
diiceanu, deci la 0 serie de
oameni importanti. Acest lu=...
cru a mers un an i ceva.
Eram sa uit, a fost introdus i
la tovara ul Voitec, dar aici a
stat ani de zile i telefonul a
fost sub control.
Tov. Gr. RBduics: La Pa-
tra$canu cit timp a mers
aceasta metoda?
Tov. Go/umbovici: Pin a in
momentul cind i Sea pregatit
o vila la kilometrul 12. in care
i s-a facut instalatia respec-
tiV8. Instafatia de la kilome-
trul 12 merge a pe baza de
microfon cu carbune. De fapt
\
eu luam materialul respectiv
de la Lucretiu. Patra$canu,
dar am facut-o numai in ci-
teva rinduri. Apoi Neac$u, fi-
ind ocupat, mi-a spus sa vad
materialul i sa corectez pe
ici pe cola sa nu fie gre eli
mai ales de ortografie. Ascul-
tarea era facuta de Seti Ro-
meo $i nepoata fostului ge-
neral Popescu, care a fost in
perioada 1947-1948 directo-
rul general al Sigurantei. Or-
dinul de a instala cuiva teh-
nica sau de a 0 scoate venea
de la conducere, adica de la
Taohari Georgescu, mai tir-
ziu Pinti/ie i Nico/schi. Nu
veneau ca astazi sau mai
bine zis in 1951 de la Oirectia
operativa. Pot sa raportez ce
s-a intimplat in 1951. Indica-
tiile erau verbale i ciornele
se distrugeau. Aceste mate-
riale reprezentau secrete, de
stat de cea mai mare impor-
tanta. Pentru pregatirea vilei
lui Lucretiu Piitrs$canu i a
instalatiilor, cit timp a stat
acolo i dupa aceea la arest
$i ,Ia Malmezon, Sme/as a pri-
mit premiul de stat i decorat
cu Ordinul Muncii pentru ca
el era omul telefoanelor. Pro-
blema era in felul acesta. Mai
tirziu au intrat multe cadre
din conducerea de partid i
de stat in controlul tehnic
prin ascultare, a a dupa cum
am amintit mai inainte. in
fine se hotara$te unificarea
cu S.S.I.-ul pentru ca no intil-
neam la acela i obiectiv i in-
cepuse sa se incurce lucru-
rile. Ei aveau cenzura presei,
corespondenta securitatii,
aveau Serviciul ..FII, la po ta
se certau pe acelea$i obiec-
tive. S-au hotarit unele $e-
dinte prima data lunare $i
80
.
dupa aceea saptaminale pen-
tru ca sa nu iasa lucrurile
gre it. Nu mai spun ca se
ajunsese la vinatoare de
obiective, unele chiar tara
aprobare sau fara ordinul lui'
Nico/schi. De pilda, daca
aparea un material cu 0 anu-
mita persoana, se punea pro-
. blema sa 0 lucram mai multi.
Or, in aceste conditiil s-a va-
zut ca nu mai merge i s-a
hotarit unificarea. La unifi-
care, din punct de vedere
tehnic, am constat at ca
S.S.I.-ul era maio bine dotat,
mai bine introdus in obiective
$i fosta di rectiel de mult Oi-
rectia a doua, condusa de
Petrescu a aparut cu 0 serie
de pretentii, in primul rind ca
sa Ii se instaleze tehnica in
diverse locuri direct de noi,
ca sa Ii se dea benzile de
magnetofon, adica materialul,'
i sa-I exploateze ei direct $i
am inceput sa nu mai $tim 0
serie de lucruri, insa rapor-
tindu-se conducerii s-a con-
statat ca exista, pur i sim-
plu, un haos, deoarece tre-
buia sa fie cineva care sa ho-
tarasca la cine se introduce
tehnica, cit sta' acolo $i ci-
neva care sa vada' materialul
i sa-I repartizeze, iar cu spa-
,iul garsonierei nu ne puteam
impaca deoarece era insufi-
cient, nu se mai putea face
fata. la cerintele care existau
,at unci. Ca atare l s-a facut
mutarea in strad Oionisie'
Lupu, intr-o casa retrasa. A',
fost cooptat de la telefoane
un om pe nume Cri$an /on '
care putea sa introduca sau
sa scoata din interceptare,
fara sa simta cei de la tele-
'oane. .
Venise de acum colonelul
Panaitescu i pe baza nevoi-
lor s-a introdus 0 anumita re-
gula, adica directiile care
aveau nevoie de materialul
obtinut prin aceste mijloace
faceau un referat i aprobat ·
de conducere i pe baza
aprobarii se baga in lucru.
Cu alte cuvinte, incepea sa
se faca ordine.
. Pina la unificarea cu
S.S.I.-ul.... tin sa subliniez ca
nu s-a lucrat decit pe baza
, de dispozitii verbale venite de
la cei trei pe care i-am aratat
(Teohari Georgescu, Pintilie
'Gheorghe i Nicols chi Ale-
xandru). Dispozitiile veneau
in special de la Nicolschi
,Alexandru, deoarece de acest
sector raspundea el.
Tov. Gr. Raduica: La Pa-
tra$canu cine credeti ca a dat
dispozitie sa se faca inter-
'ceptie telefonica?
Tov. Golumbovici: Tin
minte ca dispozitia de inter-
ceptie la Lucretiu Patra$canu
a fost data in primavara de
catre Nicolschi. Acesta a fost
un succes al lui, pentru ca
dupa arestare a venit i ordi-
nul celalalt din partea lui Te-
ohari Georgescu sa prega-
teasca vila i arestul de jos.
Tov. Gr. Raduica: La unifi-
carea cu S.S.I.-ul ati vazut ce
material pe baza de tehnica
. aveau ei?
Tov. Golumbovici: Nu.
Tov. Gr. Raduica: Ei s-au
,ocupat de Patra$canu?
Tov. Golumbovici: Nu tiu.
Cunosc numai de material
'din punct de vedere fizic.
Tov. Gr. Raduica: Docu-
mente nu ati vazut? V-ati
ocupat numai de tehnica?
Tov. Golumbovici: Da, nu-
rnai de tehnica.
- Tov. Gr. Raduica: Sa facem
un salt peste citiva ani i sa
ajungem in 1955. Este adus
un condamnat. in ..procesul
Patra$canu' i anume Calma-
novici, la kilometrul 23. Ce
titi despre pregatirea. care
s-a facut pentru aceasta vila?
Tov. Golumbovici: Cunosc'
problema. In legatura cu
aceasta vila am primit sarcina
sa 0 preg atesc. .
Tov. Gr. Raduica: De la
cine ati primit sarcina?
Tov. Golumbovici: De la
eful directiei, pe atunci tOY
Panaitescu sau Sacico. Mi
s-a spus sa aranjez un circuit
telefonic pentru ca era o.
zona foarte aglomerata unde
nu existau circuite libere i
exista pe atunci cablul petrol.
Sa pun pe acel circuit telefon
sau tehnic - nu mai $tiu
bine. $tiu ca aceasta vila s-a
pr.egatit, s-a amenajat con-
form indicatiilor. De fapt ea
fusese 0 vila a S.S.I.-ului.
rOVe Raduica Gr.: Acolo au
avut loc convorbiri intre Cal-
I
manovici $i unii tovarasi trl-
mi$i. intrebarea este daca
dvs. cunoa$teti de benzile de
magnetofon. Acestea nu tre-
ceau pe la dumneavoastra?
Tov. Golumbovici: Nu. Mai
ales ca in perioada aceea -
dupa anul 1953 - in cadrul
Directiei tehnice am fost tre-
cut sa ma ocup de problema
contrainformatii radio $i eram
foarte mult solicitat.
Tov. Gr. Raduica: Cunoa$-
teti atunci cine s-a ocupat?
Tov. Golumbovici: De lu-
crari s-a ocupat propriu-zis
col. Arghiropol Andrei $i 0
echipa de instalare.. De fapt
$i cind s-a facut unificarea
acesta a luc;-at tot timpul cu
o echipa de oameni.
Tov. Gr. Raduica: Daca s-a
inregistrat convorbirea, s-ar
mai putea pastra?
Tov. Golumbovici: Cred ca
nu $i sa va spun $i de ce.
Pentru Cel benzile de magne-
tofon dupa. 0 apumita pe-
rioada se $terg. In p,erioada
aceea se foloseau benzi de
magnetofon foarte proaste,
care se distrugeau repede.
Eu am propus $i am sustinut
cu tarie ca sa se pastreze 0
serie de benzi de la unele
procese sau personalitati, sa
fie trecute intr-o arhiva, - a a
cum a fost de pilda de la pro-
cesul unor para uti$ti, in in-
tregime sau anumite pasagii
importante. De asemenea am
propus sa nu Ie pastram pe
banda ci pe discuri, deoarece
aveam instalatiile necesare
de imprimare. 0 banda i$i
pierde calitatea intr-un nu-
mar de ani, pe cind un disc
poate sa dureze zeci de ani
fara sa-$i piarda calitatea a$a
de U$or.
in legatura cu procesul
acesta, $tiu ca a fost 0 pe-
rioada, dupa ce am trecut
""
. -
dincolo. nu mai $tiu .ce s-a
. intimplat. Aealitatea era ca
acestea [benzile] au fost de
tipuri care nu mai exista in
dotarea directiei noastre $i
inlocuite cu sonocolor. De
asemenea s-au schimbat $i
magnetofoanele, din multe
puncte de vedere. $tiu ca
s-au ars $i s-au distrus canti-
tati mari de banda odata cu
schimbarea care a avut loc in
Aristide Briand.
Tov. Gr. Riiduica: Dumnea-
voastra aveti cuno$tinta de
inregistrari prin filmare sau
fotografiere la acest proces?
Tov. Golumbovici: Nu.
Tov. Gr. Raduica: E vorba
de anul 1954. La procesul lui
Patra$canu s-au facut filmari,
fotografieri 1. Unde ar putea fi
gasit materialul acesta?
rOVe Golumbovici: Nu cu-
nosc. S-ar putea sa fi facut
cinematografia, pentru ca se-
curitatea nu avea mijloace de
developate $i nici aparatura
de filmat. Erau doar citeva
aparate din captura sau cor-
puri. delicte, aparate in fe-
rioare ca clasa $i in sfir$it
aparate care nu dadeau ran-
damentul scontat.
Singurul lucru care I-am
auzit ulterior, dupa citiva ani,
loctiitorul $efului directiei an-
chete, tOY. Dinca, spunea
intr-o discutie dupa al doilea
proces al para$uti$tilor, ca
s-a 'gre'$it in citeva chestiuni,
ca ne-am grabit in citeva tre-
buri din care nu avem decit
de pierdut. Ne-am grabit cu
primul lot de para$uti$ti, sca-
pind restul retelei, pentru ca
au fost judecati $i executati
in trei zile. Se pare ca $i in
alte chestiuni ne-am grabit.
Nu $tiu daca se referea la ca-
zul in speta sau la altceva..
Tov. Gr. Raduica: Altceva .
, ce ne puteti relata?..
Tov. Golumbovici: In afara
de cele spuse, ca presupu-
nere, imi este greu, sa fac
afirmatii, pentru ca s-ar putea
merge pe 0' panta gre$ita. $i
pe urma, in perioada dupa
1953, m-am ocupat exclusiv
de contrainformatii radio, $i
probleme de telefonie in mai
mica masura. Am fost antre-
nat in problema retelei guver.-
namentale ca unul din a$ii
acestei probleme.
in problema de intercep-
. .
,
81
.
tare $tiu ca s-a introdus or-
dine pe baza de adresa
scrisa, aprobata i specificat
termenul,materialul nemaitri-,
miHndu-se 'ca inainte la una
din cele trei persoane. $tiu
ca inainte, cind materialul,
dupa ce mergea la cele trei
persoane i era citit l nu cu-
nose ce se facea cu el pent u
ca nu mai venea inapoi. In
schimb erau. chemati efii i
Ii se dadea anumite indica'ii
in urma carora ei ramineau
nedumeri,i de unde se cu-
noa te asemenea lucru pen-
tru ca, de fapt, ei trebuiau sa
fie primii care sa cunoasca i
sa informeze.
Dec/aratie
Subsemnatul loan Soltutiu,
in completarea declara,iuni-
lor anterioare mai arat urma-
,toarel8.
Problema instalarii .
tehnicei de ascu tare
.
"\
-
in momentul' inceperii an-
chetei lui L. Patra canu, in
cabinetul consilierului Mihai-
lovici, unde $e mai aflau,
daca imi aduc bine aminte,
, tov. general Mazuru, tov. mi-
nistru Pintilie, consilierul Ti-
ganof, mi-au fost date intre-
barile care urmau sa Ie pun
lui Patra canu, i-mi aduc
bine aminte ca prima intre-
bare era aproape textual a a:
,A reinceput ancheta d-tale
i sa vorbe ti de 'intreaga
d-tale activitate criminala i
du manoasa dusa impotriva
partidului i a statului u . Bi-
neinteles ca mi-a raspuns a a
dupa cum se tie i este con-
semnat.
Tot aici' in cabinetul lui Mi-
hailovici s-a "stabilit ca an-
cheta lui sa fie inregistrata pe
banda, pentru a putea fi ana-
lizate i stabilite noi intrebari.
Cine a' dispus instalarea mi-
crofonului nu-mi aduc
aminte, dar ori a fast tov.
Pintilie ori Mazuru, sau acel
ce avea in subordine serviciul
tehnic - lucru poate fi re-
constituit '-, dar in orice caz,
microfonul a fost instalat
linga masa la care edea Pa-
tra canu, iar butonul ge por-
nire la masa la care edeam
eu, care-I anchetam, i care-I
minuiam"
Eu nu am cuno tinta sa se
mai fi instalat i alte micro-
foane' in camerele in care an-
chetau ceilalti tovara i pe
ceilalti din grupul Patra canu
i hici nu cred ca au fost in-
stalate microfoane, deoarece
a fi aflat in vreo imprejurare
acest lucru. Oar in orice caz,
eu nu tiu de alte instala,ii.
Oar i acest lucru poate fi re-
constituit, cred eu, prin tova-
ra ii care lucrau in acea
epoca la tehnic i ca fa-
ceau aceste instala'ii. -
. .
REVOLUTIA ROMANA
iN REVUE D'HISTOIRE
DJPLOMATIQUE
Ullimul num r al revi tp.i editata de
Societe d"Histoire Generale et d"His-
toire Diplomatique aparut la Paris
aste consacrat istonel contemporan
i tndeosebi celei a 1srilor din Europa
Centrala $; RasariteanA "care a evo-
lust atit de mult de un an",
'ntr-ura asemenea context, Dan Be-
rindei, membru corespondent al Aca-
demiei Romane, publica un articol
despre Revolut ia romana din decem-
brie 1989, pe care redactia il saluta
cu cuvintele: "5intem fericiti sA publi"'
earn impresiile sale entuziaste $ i rea-
liste $i sA ne asoeiem urarilor sale
pentru viitorul na1iunii ro ne. prie-
tena fidels dintotdeauna a Fran1ei".
.. '
Titulescu la
ADIRI
Dupa ceremonia crearii Fundatiei
Europene Titulescu $i sesiunea spa-
ciala a Academiei Romane. 0 masa
rotunda orga izata de Asoci ia ro-
mana de drept $i relatii internationale
a completat programul din Capitala al
manifestAriior comemorative pentru
cei 51 de ani scu i de la dispar ia
marelui diplomat. in casa in care a
trait Nicolae Titulescu. din $oseaua
Kiseleff 47, profesorii Mircea Mali'ta
$ i Dan Berindei, membri corespon-
dent i ai Academiei Romane, precum
$i domnii I. IgirO$ianu. Florin Con-
stantiniu. Ion Chiper. 'Cristian
Pop teanu. Nicolpe Fotino, Ion Ce-
terchi. Victor Duculescu,' Constantin
Antip. Adrian Pop" Ion Farc u au
dezbatut actualitatea operei titules-
. ciene,
82
.
"
t Ce iese
dlntr-un somn DUn...
in 1521, din cauza unei
rani la cap, regele francez,
Francisc I (1515-1547) a tre-
buit sa sfideze moda timpului
i sa- i taie parul. $i astfel,
intreaga curte a cazut de
acord ca e mult mai frumos
sa umbli tuns decit cu parul
lung. $i moda aceasta a ra-
zistat un sfert de veac.
in sec. XVII, barbat ii au in-
ceput sa- i increteasca parul
in bucle, in pieptanatura
a a-numita ,,8 I'enfant". Astfel
se pu rta regele Ludovic XIII
(1610-1643), cind era adoles...
cent. Pierzindu- i podoaba
capilara t monarhul fusese .ne-
voit sa- i puna peruca. A
aparut asttel 0 noua moda,
care, spre sfi itul ei, a inre-
gistrat .exagerari i extrava-
gante. Frizerul lui Ludovic
XIV, de pilda, i-a transformat
peruca intr-un veritabil edifi-
ciu, cintarind nu mai put in de
2,5 funturi (cca. 1,2 kg). Era
8$a-numita pieptanatura ,,8i-'
nette" .
Celebre in epoca au fost I
- peruci Ie ,,8 la Cadenette U (de
la numele celui care raspin-
dise moda). Aflat in vizita la
d-na de Morel, acest elegant '
al saloanelor a fost furat de
somn, intr-un colt mai retras
al- casei. Fiicele amfitrioanei.
de 8 i, respectiv, 12 ani, s-au,
apropiat in virtu) picioarelor,'
$ i au i nceput sa se joace in ,
peruca oaspetelui, impletin-,
du-i codite, pe care Ie-au Ie-
gat cu bentite divers colo-
rate. La scurt timp i-a facut ,
aparitia stapina caseL Noua I
pieptanatura a domnului Ca-
denette a entuziasmat-Q,
:Gazda i-a chemat in graba pe
toti invitatii. care intr-un glas'
i-au exprimat admiratia pen-
tru originala coafura. Jenin-
du-se sa marturiseasca pe
loc ca adormise i ca habar
n-avea cum ajunsese piepta-
nat ast1el. nobilul a primit
complimentele, devenind ast-
fel "autorul" unei mode ce
s-a raspindi repede nu nu-
mai in Franta, ci i in Anglia.
Germania, Olanda.
Jstoricii . de Est, liberi,
urop.el acum t
J
I
infrunta . probleme
nOI .
HENRY KAMM ' ,
Coresponden1a speciala pentru New York -Tlmes 1
""
'"
..
Bucure$ti, Romania. Cupa 0 jumatate de seeol de manlpulare a Istorlel pentru a oteri 0 mantle d,leglti-
mllate guvernelor Impuse de Untunea Sovlellci, Istorlcil din Intreaga Europa Centrala ,I de Est au acum
satlsfaq ia - mutt I dlntre ei pentru prima oars - de a-, I practlca meserla in IIbertate.
Muql 0 fac cu entuziasmul unel persoane ce-tl revlne dintr-o boala lunga ,I grea ,I care nu p 8fte in-
totdeauna cu un pas ferm. Unll spun ci nu to1l cercetatorll evlti rlscul de a aservi din nou Istoria unor
scopurl polltlce. Oblectlvul urmirlt de aCeftia este sa sustlna un na1lonallsm virulent, Interzis in cea mai
mare p,rte in vremea comunlsmului.
...
Gy rgy 'Konrad, scriitorul ungar care a lost dizi-
dent lar acum este pre$edintele PEN (organizat ia in-
ternat ionala a scriitorilor), spunea ca nun soi de vi.
zi ne itol gica 'perioadel precomuniste U a inlo-
CUlt 0 Istorlografle care era presarata cu tabuuri.
Aceasta vizlune asupra trecutului a dus, in pe-
rioada care a urmat revolU1 iilor din 1989. la consu-,
marea cu..avidit.at - fenomen a lat ac m in regre,s -
a memorillor vlctlmelor comunlsmulul, a relataralor
privind modul cum Uniunea Sovietica a tradat Polo.
nia $ i i-a ucis elita politica $ i intelectuala, a invadat
U ng ri $ Ceh sloyacia $ i i-a spinzurat pe cei mai
crei:hnclO$I servltOrl" sau a volumelor care glorificau
guvernele Qrecomuniste $ i depfingeau acordurile de
fa alta $ i Post am., ce au. ati icat i mpa 11 i.r a post..
behca a EuropeJ. Ziarele $1 revistele aprovlzloneaza
din pi in acest apetit.
Rezulta scrieri care nu aduc nimic nou, caci fap-
tele "ascunse" erau cunoscute tuturor, spune Tho-
mas Kleininger. redactor $ef la Editura Humanitas.
din Romania. Oar Japtul ca Ie vad tiparite are un
elect de catarsis pentru oamenii care au suferit ne..
dreptatea de a nu vedea recunoscute nedre p ta t ile
comise "Ranile trebuie tinse'" spune domnu K ei-.
ninger, citind un proverb romanesc.
Jerzy Holzer, un specialist polonez al relatiilor po..
lono-germane $ i porono-everei ti, afirma ca "asu-
pra istoricilor se exercita un soi de presiune" prin
laptul ca publicul dore$ te sa citeasca un anumit fer
de istorie. "Pot i ezita sa scrii ceea ce cititorii n 'do-
re c - spune el. Doar citiva sint «zurbagii))".
"Exista acum doua nivele de percepere a Polo-
niei", .dupa opinia lui Ada(t1 M ichnlk, istoric i figura
de seama a dizidentei. ..In frunte sint intelectualii.
sub ei este un gol $i sub acesta incepe fabula. Ve-
dem 0 cOf1$ tiin1a selectiva, care recepteaza doar
imagini selective".
.
, ,
Istoria putea fi ceva mortal
.
. I tori i! de aici $ i din Poloni , CehQslovacia $ i U n-
gana. t Ini nd seama de unele dlferente nat ionale, sint
de acord ca cerinta indispensabila pentru istorie -
n s irit critic. printre is o ici $ i audienta lor - a 10st
fie distrusa, fie mult dlmlnuata de catre orwellieni
, mini$ tri ai adevarului care au domnit de la sfi r$ itul
elui, de-al doilea razboi mondial i pina la revolut i-
lie din 1989: cerinta a devenit chlar ilegala, infrac..
,tiunile fiifld pedepsite cu moartea.
, ,,1mre Nagy $i Jozsef Szilagyi au fost spinzurat i
p ntru verslunea pe care au dat-o ei istoriel u . spune
. Mlk!os ,VasarhelYI,. oaparator ,in procesul din 1958
'a hdenlor revofutlel ungare din 1956, ula tribunal,
: el au refuzat sa 0 numeasca 0 ucontrarevolutie).
Noua, celOrla i, ni s-a spus ca putem folosi sin-
tagma ccevenimentele din Octombrie))".
.. "Mar a -'pro lema este: "Revine spiritul cri,tic?))" se
Intreaba Bronlslaw Geremek, un remarcabll Istorie
olonez, fost dizident aflat acum in fruntea grup'arii
liberale a deputatilor Solidaritatii din Parlament.
. "S-ar putea ca aceasta sa nlt constituie 0 problema
printre intelectuali, dar la nivelul co tiintei natio-
.nale acest spirit nu exista inca". ..
Do nl!.1 Geremek refl,ecta 0 opinie ma! larga
atunci clnd regreta schlmbarea, petrecuta In mod
necritic, a opiniei publice, care este gata sa a$-
tearna 0 polelala aurie falsa peste tot ceea ce a pre-
'cedat instalarea regimurilor comuniste de catre Ar-
mata sovietica victorioasa, -
,,,Regimul interbelic este mai presus de orice cri-
'tlea - spune et. Defectele ui Pilsudski nu sint men-
tionate. Se v rbe$ te foarte putin despre rolul rU$ i-
nos al Polonlei in dezmembrarea Cehoslovaciei, in
1938. COf1$ tiinta publica respinge a$ a ceva"...
. Mare$?ful .Josef Pilsudski a fost igura dominanta
10 Polonla dlntre cele doua razboale mondiale. EI a
con us lupta ta ii s le pen.tru independenta $ i demo-
cratle, dar ultenor. In penoada care s-a scurs pina
la moartea sa, in 1935, a prezidat procesul de deza-
I'gregare a regimului parlamentar,
Red teptarea .vine cu greu
Potrivit multora, sint $i alti factori care contribuie
la ,incetineala cu care se rede$teapta spiritul critic $i
la un interes atit de mare pentru istorie.
"Este opera mini$ trilor adevarului u , spune Kveta
Jechova. Istorica ceha. "Am tot rescris istoria de
l' New York Times. duminica, 24 martie 1991. Spatiul
de care dispunem in revista ne-a obligat sa reproducem
acest articol cu citeva prescurtari
..
83
. -
..
.
atitea ori, incit oamenii oncum n-o mai fau in se-
rios". , ..
Karel Jech, istoric $ i sotul ei, este de acord: ,.I n
1939. la $coala. noi trebula sa taiem cu cerneala
neagra cuvinte precum ccCehoslovacia», «Masaryk u
$i.. cc"Bene$» din cartile de $coala". '
In martie 1939, Germania a ras Cehoslovacia de
pe harta politica, Tomas G, Masaryk $i Eduard Be-
ne$ erau pre$edintii unei tari independente.
Sot ii Jech continua, prezenti nd diverse rescrieri:
in 1945, cind, in urma victoriei Aliat ilor, s-a restau-
rat un simulacru de guvern democratic: in 1948, cind
comuni$ tii au preluat puterea printr-o lovitura de
stat: de doua ori in 1968, cind adevarul s-a reintors
pentru scurt timp, odata cu "Primavara pragheza"
doar pentru a Ii zdrobit de invazia condusa de so-
vietici $i de un regim $i mai aspru.
Petr Vopenka, ministrul educa f ie, din Cehoslova-
'cia, arata ca nu' numai frecvente e rescrieri au atro-
fiat interesul pentru istorie, dar $ i rigiditatea de tiP._
marxist, care stabilea ce se poate scrie sau ce se
poate spune, a facut subiectul absurd.
"Istoria oficiala a incercat sa discrediteze vechile
opinii $ i sa prezinte 0 imagine total diferita, menita
sa serveasca regimul. I ntreaga istorie devenise 0
lupta de clasa, inceputa inca din preistorie, Va tre-
bui sa convingem pe tineri ca istoria este un lucru
interesant". .
o prima urgenta, noile carti de $coala pentru..
toate gradele, nu a putut fi realizata, caci timpul a,
fost prea scurt. Profesorii 1mprovizeaza, ghidat'
adesea de cursuri postuniversitare $ i conferinte pre,
zentate la universitat i. Acolo unde a fost posibil,
manualele au fost revizuite.
. ..
Discriminare ,i indiferenta
.
.
Multi istorici aflati la inceput de drum au cautat
refugiu in trecutul indepartat, in cercetarea caruia Ii-
bertatea era mai mare, "Eram fascinat de sec. XX" -
spune domnul Geremek, reamintindu- i de perioada
studentiei din anii '50. ,'par, dupa trel luni ma refu-
giasem in Evul Mediu, In sec. XX flu exista destul
aer ca sa respir". '
"Comuni tii ne-au distr s ist ria - spune Mihail. E:
lonescu, care preda la U nlversl,tate din. uc r tl I
lucreaza la departamentul de Istone militara al M 1-
nisterului Apararii ll . In epoca stalinista, adauga el,
romanii erau obliga} i sa i$ i nege radacinile latine,
spunindu-li-se ca onginea lor era, in cea mai mare
parte, slava, pentru a face dominatia rusa mai ac-
:, cep..ta bi la.
"In anij' SO, pe $antierele arheologice se descope-
reau numai urme slave", completeaza sarcastic
domnul lonescu. ·
in mod paradoxa I. spun istoricii romani. dictatura
lui Nicolae Ceau$escu, care a durat din 1965 pina la
executia sa in. 1989, a ind!eptat cumpana, c iar
daca spre sfir$lt a exagerat I n mod grotesc partlcu-
laritat He romanilor. Ei descriu utilizarea istoriei de
catre Ceau$escu ca un exemplu caracteristic a ceea
ce Tamas Katona t un istoric ungur, demnitar impor-
tant in Ministerul de externe ungar, a numit "a
abuza intr-un mod comunist de istorie in scopuri po-
litice. pentru a acoperi prostiile auvernant ilor".
..Ceau$escu s-a preva at de resentimentele rom -
nilor fata de rU$i ' continua o nul lonescu. .. I!:
tica lui a fost apararea natlunll contra agreslunn
culturale. Istoricii au fost pe deplin de acord cu
aceasta directie". , "
Chiar i Dinu C. Giurescu, un istoric anticomunist
care a cautat refugiu in Statele Unit $i s-a reintors
in- tara abia dupa revolutie, afirma: "In .istoria cultu-
rii, istoria antica i arheologie s-au obtlnut rezultate
pozitive, Iabile'.
84
. "
Oar de la sfir$ itul anilor 70, megalomania lui
Ceau$escu a depa$it chiar $i capacitatea de accep- ,
tare a celor mal nat ionali$ ti istorici. "A perm is libe- ,
ralizarea istoriei pentru a se plasa el insu$ i ca un '
continuator al suveranilor nO$ trill J spune Mircea Mu .'
$at. care se descrie singur drept un supraveghetor
al celorlalt i istorici,
Ca $ef al sectorului de istorie de la Comitetul Cen-
tral al Partidului Comunist, din 1967 $ i pina la sfir$ i-
tul guvernarii lui Ceau$escu, domnul MU$at spune
ca a "supervizat cercetarea istorica la sugestia lui
Cea escu". Pi na in 1975, "pozit ia lui Ceau$ escu a'
fost una de patriotism sincer i nat ionalism".
Domnul MU$at spune ca sarcina istoricului este,
acum, "sa intre in livada $ i sa culeaga fructele ce'.
erau oprite". EI arata ca afirmat ia sa prive$ te ista-
ria tentoriilor pe care Romania le..a pierdut in fa
voarea Uniunii Sovietice $i Bulgariei, cit i comuni '
tat ile etnice romane$ ti din aUe tari balcanice.
Completind formularele
pentru trei Ierne
Istoricii care refuza folosirea muncii lor pentru in-
curajarea pretent iilor iredentiste afirma ca ei consi- ..
dera ca au sarcina sa umple spat iile albe create de ·
fostele regimuri. Trei teme u fost citate cel mai '
des: contributia evreiasca la viata nationala si soar..
ta comunitatilor evrei til agreslunile contra Ceho-
slovaciei comise de Polonla $1 Ungaria, nu numai de
catre Germania nazista sau Uniunea Sovietica, in"
1938-1939 $ i 1968, $ i expulzarea a miuoane de etnici
germani la sfi itul celui de-al doilea razboi mon-
dial.
"Ar fi un lucru bun J?entru sanatatea morala $ i un
dU$ rece pentru emotille u$oare", a spus Hanna Ge-
remek, istorica poloneza ce, asemenea sotului ei, se
ocupa de subiectele care pot fi un antidot la rede$-
te farea unei mindrii nationale excesive.. t
Pentru istoricii care s-au luptat sa- i ment ina in.. '
dependenta - i au platit adesea cu PU$ caria $ i exi-
.. larea la munci de nnd - revolutiile au cazut ca a
mana cereasca, nea$ teptata $ i aducatoare -de viata.
"Ne-am inceput a doua viata ca istorici", spune
Krystyna Kersten, de la Institutul de istorie al Aca-
.. demiei polone de $ tiin}a, care lucreaza la 0 mult a -
teRtata istorie a taril sale pentru publicul larg. ' I
Domnul Jech, care doua decenii a fost un.functia-
Mar 'obscur $ i este acum un membru de frunte al
noului Jnstitut de istorie contemporana al Academiei
cehoslovace de tiinte, i$ i ascunde bucuria dupa iro-
nia proprie cehllor: "Este 0 mare satisfact ie ca la
sfi ItU!. viet ii mele ma pot reintoarce la joaca". .
.
-. Versiune romaneasca:
Dorin MATEI
Na 811 reu'" Ii vi proeur811 unele numere
ale reviliel noallre din eele apirule in acest"
an?
Punelul de dlfuzare Magazi n istoric, des- '
ehll la aedlul redaellel, Bucure$ti, str. Intra-
rea Ministerului, nr. 2-4, parter vi vine 1f1
aJulor I ..
De aiel pulell eumpira exemplare din re-
villa noallrl, Ineeplnd eu luna lanuarle
1991.
.
I
.
.
Pag ni din
istoria industriei
... .
romane tl
,
INELE
"
L
"
(II)
, ;
"
-.---
Or. ing. HENRY HOLBAN
Am prezentat in numarul trecut al revlstel citeva din prlmele etape din evolut ia uneia dintre
principalele firme industriale roman ti din perioada interbelica, uzinele "Malaxa", intemeiate
in urma cu ,apte decenii, in anul 1921.
Continuindu-ne incurslunea noastri in trecutul acestel reprezentatlve unlti1 1 Industrlale, yom
prezenta in acest numir' al revlstel, ,I in cele care urmeazi, citeva dintre principalele ei reali-
zirl care se inscriu ca pagini importante in Istorla Industrlel ,I gindlrll tehnice romane;tI.
Yom incepe cu automotorul. .
Colaborarea
. (
cu un mare
inventator roman
Vehiculul de cale ferata au-
topropulsat folosit pentru
transportul calatorilor - de-
,numit la noi automotor, prin
traducerea din franceza a cu-
vintului, automotrice - a re-
prezentat, la inceputul aces-
tui secol, 0 remarcabila crea-
tie tehnic8. La dezvoltarea i
perfectionarea acestuia uzi-
nele ..Malaxa u au avut 0 con-
tributie recunoscuta la nivel
international.
Automotorul a fost raspun-
sui la cerintele specifice tran-
sportului de persoane, in
continua cre$tere, in interio-
rul unei zone economice res-
trinse. Datorita. faptului ca
ma$ina cu abur - dupa
doua secole de la inventarea
sa - pastra servituti care fa-
ceau deosebit de dificila folo-
sirea ei pe automptor, mijloa-
cele de propulsie ale noului
vehicul au fost furnizate de
motoarele cu combustie in-
terna. inventate in 1876
(Otto) $i 1892 (Diesel). Astfel l
introducind motorizarea in
transportul feroviar, automo-
torul poate fi considerat pre-
. cursorul primei revolutii teh-
- nice in domeniul' cailor fe-
rate.
,
Automotoarele au intrat in
serviciul cailor ferate din
Franta, Anglia i S. U.A., intre.
.. anii 1903 $i 1905. Vechiul Re-
gat, care se racorda rapid la
progresul tehnic pe plan
mondial, a introdus automo-
toare in 1907 in traficul local
din zona Piatra-Olt. Din anul
1906 in Transilvania, aflats
pe atunci sub stapinirea aus-
tro-ungara, a tomotoarele in-
cepusera sa circule pe linia
Arad-Cenad, exploatarea res-
pectiva plasindu-se, dupa vo-
lumul i eficienta transportu-
lui, pe locul trei in lume. Ve-
hiculele care au circulat la
Piatra-Olt $i Arad aveau doua
osii $i erau echipate cu mo-
toare cu benzina sau benzol,
de 40-60 CP, cu transmisie
electrica; viteza lor era de
40-50 km/h $i puteau tracta
remorci.
Profesorul inginer Bakonyi
Coloman, fost $ef al ateliere-
lor caii ferate Arad-Cenad,
dupa 'ce prezentase, in 1923
$i 1928, referate de speciali-
tate in favoarea actiunii de
..motorizare u , a fost trimis de
C.F.R. intr-o calatorie de stu-
dii in Austria, Suedia, Ceho-
slovacia $i Ungaria. La rein-
toarcere, in 1930, a prezentat
un nou raport in care susti-
nea introducerea in serviciu a"
automotoarelor, necesitate
presanta, legata de rezolva-
rea traficului de calatori pe li-
,
niile secundare pe care cir-
. .. .
culau garnlturl mlxte de mar-
fa-persoane (acestea efec-
tuau manevre in toate statiile
din parc,urs, durata manevre-
lor fiind cuprinsa in graficul
de mers).
La inceputul deceniului 4, ..
hotarind sa abordeze con-
structia de automotoare, ing.
N. Malaxa. a devenit concu-
rent al "Grupului Re$ita U
(U.D.R.). din care faceau
parte fabricile "Astra U $i
"Unio u , producatoare de au-
tomotoare. Pentru a evita im-
plicarea U. D. R., la care Ma-
laxa devenise actionar, ,,As-
tra" $i "Unio u au decis sa co-
mercializeze automotoarele
prin uzina "Vulcan" Bucure$ti
care, de$i depindea de ace-
ea$i actionari principali ca $i
"Grupul Re$ita'" nu facea
parte din acesta, Ca urmare,
in relatii contractuale cu
C.F.R. au intrat fabricile "N.
Malaxa" $i ..Vulcan u .
Angajindu-se in constructia
de automotoare, uzinele "Ma-
laxa u nu aveau nici traditie,
nici experienta. Conducatorul
lor avea numai un concept
limpede $i 0 nestramutata
voints de a invinge, pe care a
reu$it sa 0 insufle colabora-
torilor sai. Victoria s-a obti-
nut prin indelungi stradanii,
prin cautari $i incercari des-
fa$urate pe parcursul a 10
ani (1931-1940), ajunQindu-se
85
,
. ca a aptea generatie a pro-
dusului, automotorul "Ma-
laxa" - 0 adevarata bijuterie
in materie - sa fie un auto-
motC?r modern. in intregime
romanesc... ,
Format in spiritul .exigentei
germane in tehnica, ing. N.
Malaxa era convins ca' efi-
cienta fabricatiei orcarui pro,:
dus depinde de curajul de a
adopta solutiile cele mai noi.
Aplicind acest concept la au-
tomotor, notam ca 0 imbuna-
tatire function la majora s-ar
fi. putut obtine prin ceea ce
se nume te in terminologia
de specialitate ..convertirea
cuplului" (variatia automata a
..
, , : .:"";? :;,"':':>,, .c.,_,
"::C " '+( ',,:,
wii':'
...:::
, ,
- ,-j'
. :-'.... :::-.- '.
. .
. ':.w.
f :.
1¥:
K
'fi '
, :,:"
"
..
\,x '. ,.<
,,". .j. .
-:j;:' ;
-- )(\; , ,
,,.,.
-'." "';'
, ,>.
. ,
"
" ,
. .:- --
t -
. '
., ",'
/> ..
a_;.... ....:-..- .."
'.':; :':- ".'-
......
.,;. .:. :....
",'." .',
. c :. <
";- .:. :..,"
I ;'
. .' .I' ", "<". ....
I :. ", ',' .", ./', ,:'.":: f
. . :. . . ' '''-.-:'.:: ." - '_ 0"' :',
I : , .,;" ,':,' , :'.- :' ," .
, 'i:"{ : ' , 't . , t;5 ;' . , :' , {:;
»:
V
,', ' :" ..:,:,,' ':,;' < t) ; :::: :; ::Z' :::;::-::t t1;' ;; . \::," ,"., ,
,;,;--
":
.'
; 5, ,:
,
,.",
..:'
:.". )to'.. ...
. ." - .'"-
A.:". _ . __ ..
:-- ..
unui vagon C.F.R. de calatori
pe 2 osii, echipa cu motor
Ford de 40 CP cu 4 cilindri $i '
prev8zut cu 90nvertizor Con-
stantinescu. In vederea reali-
zarii acestuia, s-au promovat
2 experimentari premerga-
toare ale convertizorului care'
au dat rezultate bune, pe un
vagonet cu 2 osii echipat cu
motor de benzina de 15 CP ,
(1931) $i 0 drezina echipata-,
cu un motor de 6 CP (1932).
Automotorul a reu it sa faca.
un singur drum pina la Olte-
nita (60 km), fiind apoi aban-
donat din cauza ruperilor de
pi ese, datorita vibratHlor ce
apareau in convertizor. Con-
vertizorul Constantinescu,
corect din punct de vedere
teoretic, nu a putut Ii realizat
- pentru puterile mai mari
necesare - cu materiatele $i
tehnologiile de atunci. Este
. . important sa notam ca dupa
acest eveniment negativ Ma-
laxa, statuit de Constanti-
nescu, ,a luat decizia de a in-
fiinta laboratorul de rezis-
tenta materialelor $i de ana-
"h" lize chimice; este inca 0 do-
, "t-,...-: " vada a competentei sale ma-
w- ,," nageriale. \
Insuccesul' total dupa ex-
- perimentari care Ciu durat
. peste 2 ani i - se spune -
s-au ridicat la 30 milioane lei
(egal cu costul a 4-5 locomo-
tive cu abur tip 50100), a
constituit un oc pentru fa-
.. ' :J: brica. S-a declan at i 0
campanie de presa deosebit--
" de vehementa i cu acuze
" ';"(",o' ". v;: ':
,, ..' '," grave in ziarul Universul. in
-' "*>7. .. ,v'';' lunile -septembne-octombrae
1933. Malaxa nu a abandonat
insa programul sau.
A doua generat;e de auto-
motoare (1934) a reprezentat,
de fapt, 0 noua experienta
efectuata pe, un numar de 10
vagoane motorizate pe 20sii.
S-au folosit motoare cu ben-
zina Ford, Brokway i Mea-
dows. Particularitatea con-
structiva a constituit-o intro-
ducerea unei osii motoare (in
unele cazuri doua), a$ezata
intre osiile purtatoare i apa- .
sata pe $ine, la demaraj i
tractiune, cu cilindri de aer
comprimat. Osia motoare era
prevazuta cu cauciucuri de
automobil sau cu bandaje de
cauciuc pline. Vehiculele din
aceasta serie aveau un singur
...
teoriei sonicitatii - transm i-
terea' energiei prin unde elas-
tice in medii lichide $i solide
(1916).. A perfectionat tennic
tragerea cu mitraliera din
avion prin cercul de rotatie al
elicei. La 1 iunie 1931, N. Ma-
laxa a incheiat cu G. Con-
stantinescu 0 conventie, pe 0
durata de 7 ani, prevcizind
exploatarea brevetelor i pro-
cedeelor sale in vederea fa-
bricarii de automotoare, u r- ,
mind a primi 50 la suta din
beneficiile nete. Gogu Con-
stantinescu, insotit de tehni-
cienii 'Hoggar i Mc. Hintoch,
a venit in tara, aducind cu
sine 9 motoare de diferite ti-
..-"' .
':;. ..'
. ..
::. :.
.".":'.::..
v (. ;.:--...
--
.' :...
.. "ow-
.- ..... .
So... "..... ",.'" .
' ':..:".,, t, ;('. \ --: " '
" ....., ;:f':' ,,;,:: :=, ::" #t)' ,
.' '''''i ; .. -,' ... -'..
" :: : . ;";: '". ',: , '; " . _:::' \ - t" "
-.,.' . ,.... .: .:
.r:
r",..
'-j.
- . ..& ..:: ;.:: .
-: .', .: .'
,.
- . .-:
.....
- ....-,
','
','
;.'
_... :.:..
... :,......:-"""
","
'.
,'.
-:;..J
.". .*
.. .. . "w"
=.. -.. ;:
'\.- ....
, '::,::'
"'< .
- ':'4 ,:".-n
': :: ,j:....;:: :',.<":!/'
....... "'.....;.
-." ' ,.-:.. :
-. ,- ..
-- ".= : -..;. ": .
, ,
"
,.
Automoto;uI e u8t dIn 1983
cuplului, in functie de turatia
motorului i viteza de mers).
, Azi, pentru aceasta reglare se
folosesc transmisii electrice
sau convertizoare hidraulice
sofisticate. La sfir$itul dece-
niului 3, insa, ideea fusese
mai simplu materializata
printr-un convertizor mecanic
de cuplu, inventat de George
(Gogu) Constantinescu Ma-
laxa nu a ezitat sa apeleze la
et
G. Constantinescu, marele'
inventator roman, devenit
membru de onoare al Acade-
miei Romane, s-a nascut la
-Craiova in 1881; din 1912 a
trait in Anglia. EI aste autorul
86
puri cu care a - organizat in
,fabrica 0.. expozitie demon-
strativa. Impreuna cu G.
Constantinescu a mai venit i
sotia sa, englezoaica. Ea a
ramas in amintirea salariatilor ,
de atunci ai uzinelor ..Ma-
laxa" prin aceea ca, la oficie-
rea casatoriei inginerului Ion
Matase, la Biserica Amzei,
s-a prezentat im bracata in
costum national romanesc.
intr. efee ,I 8UCCeS
Prima generatie de auto-.
motoare "Mal axa u repre":'
zentat-o prototipul construit
in 1933 prin transformarea
.
.
oJ
post de comanda, necesitind
intoarceri la cap de linie.
E ecul acestei generatii a
fost numai partial, dar sufi-
cient de duro Numai doua au-
tomotoare cu echipament de
camion Meadows de ,115 CP
au putut fi livrate la C. F R. i
au eireulat 4 ani pe linia
Bueur ti..obor-Qlteni1a, iar
vara pe linia Constan1a-
Eforie.
Oebutul nefericit in fabrica-
tia de automotoare ar fi putut
zgudui i 0 firma mai puter-
nica decit ..Malaxa". Oar in
strategia de dezvoltare a uzi-
nelor, initiata de N. Malaxa,
eoneeptul i maniera de
conducere generau concomi-
tent atit mecanismele efi-
ciente de autoaparare cit i
mijloacele de relansare.
In 1934, a adar, cind reu-
ita i e ecul aveau inca
anse virtual egale, Malaxa a
avut curajul sa prezinte la
Expozitia din Parcul Carol
solutia constructiva pentru
automotorul din generatia a .
3-a. cu explicatit pe un pa-
nou special, pentru sustine-
rea actiunii de motorizare. Se
sublinia faptul ca C.F.R.-ul se
putea dota far a fonduri de in-
vestitii. in acest scop, urmau
'. sa fie folosite vagoanele
vechi de clasa a III-a, cu ca-
roserii de lemn ce erau de-'
modate i ajunse la limita de
casare. Vagonul pus la dispo-
zitie se transforma de fabrica
in automotor cu doua posturi
de comanda i ,comparti-
mente. de cl. a II-a i cl. a
III-a, dotindu-se cu un echi-
pament de ,tractiune. Toate
riscurile i finar1tarea reve-
neau fabricii. lucrarile urmau
sa fie platite in rate. in func-
tie de kilometrajul efectuat. la
fiecare 10 zile, limp de 4 ani.
A 'raia generatie de auto-
motoare. pusa in fabricatie in
1934, a fost concepu'ta de
proiectantii fabricii, i s-a
realizat prin transformarea
vagoanelor de calatori cu 2
osii, dar intregul echipament
de tractiune era montat pe 0
ram a auxiliara separata, reze'"'
mata direct pe osii. Aceasta
solutie elibera asiul vechiu-
lui vagon transformat de sar-
cinile rezultate din tractiune.
ca i de greutatea echipa-
mentului. Motorul cu bezina.
': :"(.. : :/ ": ,:,: ,::.'::::,.,..{»",:,x'.,' ,"..... ",,',-.
.,»,:.: .::s ,, . , ':'n '.' :':-0:,;>6'-,:1:;:>'<",: 0< ",""' , "'.:t- ", :: .... '., ',. , ' , ' :. , : . ' ,
'. " "'1( C-"h . J'Y. a .,. ,Y ...,:':+-:-.""" :-;o....... ".. . ... ..
:.""""; . ,,:.: ::-.""' .--: . ":-'''''.,>:;''' . : :.: "'<. .:: ..i-:'j!:.': ":",,, oJ . . »-, '....:.'" . -...
: _ ".......:.". .. :::.:', '...: .""':-: . .:-.,.... '. :':x .«::.,:. :);.,:,:". f. '-"..: l: .51""'''''' _. ..; . .::.. ::'.." ¥ .-:::. .' . :
,». ' # ,;:.;., : {:j, ,(,:,.. ,.-, ::f ':":' t. ,.:' """,. -:"": :>:,,':,>1\.,,, """ .:,:.. .« ,. " ,:.;"" . , : , : , :: : : : :' , '::': : ::" .;:"',
..... .$ .:...:-. . . : "'::;;,;')!I . . :--. :-o).>. . "'=. t .;.":.?t:..... __ ";::. ""::v : ':(.:;; ;... .."._.' . '.... .}. :::-...::.;,. ",'
'>'i:. y ... .' : ]." ": . ":", :';';'.'II'. y.:......s. '" . -.;:; ..:) - .:. . .. '$? .....': ;;; ..., '.: "' "i'. ... .
" :::.' : ', ,, $, : =<::"'.-< ,':<''': :;: . ::':& ,' ;'::'.:{;@ 1(:.... ,:::'. ' f.:' ,;' : /id! .. ,:J' ',......'
:.:;#: :,..-t-.,%,: t'%-; ":, "'" . , ,''/. f¥"1 ,;;:{f:; ::;::''', ';:: ' -:; ,,;: :;--.. \: ::: : ;::.., ,»' : ' {::K!' ,- ' -
. ii t : ; , ..: ;:j 'i' : 'l \L 1jW :"'. " '
/"":' t:: '1:,. ::;::t, : ':-" ..', '.."A.. :r-.i''': ,;,.' ' ,:".X, ...:: ,: , '" :,,,..: 'StJ..,., '- : " .'
_. , , "": f.)" -',:,' : .-:::c, ,', ":, : :':xt.. .'t ',. ',-:A'--o<:-,>... :'>.,;: , ' , ;:: , :', :- ::y. :: " *-?';:""-::'';' " '
s!., :1 ::.;' ", :1( ";::11 .; tk *ii > ';/$1l tpt-t:t :t1b'J-:($ 1k?J .-t :"}fjJ. \tr" : I .
....;.:.: . f. . /;' . " ....::..'.:. ,....: : ?".:. "'1 t@ ;:f ' t' n: t :.,,- ;"': =-: ? : ;':,: : " ' * '-< >; f.: ;': ,' ',; '=9>:, , .J,
:::;::, '::'::;" ,/-40" i,..: :, ,- ..:w. " ' ;:<.;:' fi '" ; J.t:::'."Y " "k»o., '}"," " .. : * .:;.::, ' :>. :
..0.. .'. .Xjo .."'.. . .r..,;. .!',..-:... . . ..:'S:... . -.o. ....:-.,-..., ;w-::<-....,..... ".I:' ....U -::...."F"'... ..", ........ ...,... 'Ii(
.:. . .."". .' _. :., .:." ...:... ;,.,. .:..... .. .::: ..)$'k....-......t:.'% .: . . .. .:".o:.:, '" -; ' ..r:::)...'''':''::: ..... .: .:::, "fi-;>....,,;..: . - -:". . .
;,.:; .?.... :", ,', V r ,* ? : : :,::':"': ; i< ::".:$.'.rt ,::",-::.;.:,.;" :' ',,; ,¥- ..:, '- y.4,:.; j,.; :"; , .
: ;'x:;:,:=?'-:- ' ',':,', '=< : . ' t:::: : 1;{\ I $ !::t:"'.. '; t ;q,r;:x::: f: \ "f-:<; ;.;. :,Y- 'Ih , ,%t.; f \ ,": :J
, t,:.-; -,:,' ...,'t'.:' ,.;("..,.. ;.,y: ': :" j ' .,.,":n: , ,'.' ','. ) , ....,,:t:*'-.... ,:*(:, N!IC-. , , . ,' -' ' ,-....., '
>' '-..;: '\C-;.-: ::, ..": ::A x , , \ , i$:':--?''')::: )''i \ t;"..{ i :;' : ";, ,' ' "::».",: :': ;::. -:) ';..."
. '.. .":'''':.:.. I '' .;,',. ' .,,..':;;:,,.-.::«,, >:'....".:,';i.'='7 "J .. :: "f{' ., ':'';,9'><':'); ''';\-<:' , ... ." ; , y, ,( .. :. ,',',' ..-
_ : ,Z '> ": ::":: .:- ;:..;.i : . . :;f '; :i»fi:.: f:-- %ft ',«:''::r}"): . .... :: "'{ . I ...:. :: .....:.;:. : ... .:.i "'-
; I ..:... .t. .: . .\:i ' :: !:1 .:: :. . ; : f....«"i: :""":;: :: : ,< ' : f. .';: . -' ';: . .: .:J;. : . ........- .
", -',', .'.'--.':.:"..., "' :' $,,"C':':..) : :::l ,., ...,:.;.;.;:, "1 . .;")',.; "' '; -:.::,.. 1 ' 'S. : &' I ..'....".:, '"':'-' '> :,,"), ,'=, . ", ,,'
..,......)':....."'y;.t.. .:':. . .. . .":. X.. _>;;:"':. ;. «X9w.. ..h........ :,, .;- : -.:;.:.....: .I"'" "::. :.;s. :h......:. ..i..... ;.. :;.. .'.
x: ,; < ;'?:=-',' :"$.-.I ": ,:-..,.. ',.;....,::J. ':<W ')o:S ',' ":"o''', :':'..,' ," . ':"':" :. -» ' ,': .., : : '.: :-:..;, :.;;, :-;':::,: :'" ': . :..' ,
,.
. . .::: , . : " : ,, .; A; ... .-.... , : , ._!-. , ,) ,
. ' ' . .:' ::,; ,
, " , ',:' , :::J::'
': .. Y , ' , . ''''-
, ".-- ,,' : : " ,. " '....: ,,:' ; . , ' . ' " , ,' " : ) :,,: ..
... .".. :....:....,...
..:'_. w '_ ... ".-.....
- :. -.-.:"<
, ,> ($t::,;:" '_:. : ' ' ';: ::,: :- '
..;: : -..:
. .
!to:
"
.. . ....: ::.. ;.:. . .,
':';0::':;::':»-'
. . .,
. ... ..
. .......
" ' '
.- '..: .,....... .. . . .... ......
., ..... -.:... .-r. :,:....:. .-'
, .-,', " .".... :t-,
. . . .,., . - . . :.... .:-.. . .. "". '.. :.- .:...:(.;,.. ..
'. -.'. .
. ....... -. ......
- -.-}....
, .
t
.... ..:.
:," lj:M
, '
: :..
.--. .. .
.... . ..::%::
... ...
, ,
.....-;.,
, )
'- '.
....i .
"':.. .
.... :.:
.. : ' A ?:::ho
.. ....... : : - :&..
. '"-w .
.
., :. . '"
'. '
'.
< \ ;,...:/ ."' ' v 5 Y:',
.. '
,
- -
....
"
. '"Ja
.'
..... -.0\. -
,'.- ,':d: > tl : ,
-;. . ...
- . '-. .-.. :.. ..' . '" ":,,:""'.:.- :: :
. ' < . '; ::- :;.:.:::}':"-... ......
....1'. .:.. ...._... . - .
.- ..-:....._..........
.. -... ... .: .... ....:.
'. ....- .-: "'.'.. . "". ."
. .' '$; ,,' ::- , ' '"
'. ...:.. .,. .. . ........
-. . .. ... .
---....... .
....-..
...-.
'" . .<-...- - .... .-:. .:' -- ..
,'., ..,;: ; :', :. ;;< %L?>
.: : - ...: .:--: .:. ; .- . .....
......... -
. ...... ..
','
Aulomotolul regal." constru;t in 1937: Ja peronul gar;; Baneasa,..
cu 6 cilindri. pentru' camion
greu Vomag, dezvolta 110
CPA Transmisia TAG (Trieb-
wagen Aktion Gessel-
Ischaft-Kiel) avea 4 viteze i
inversare de' sens de mers,
ceea ce permitea ca automo-
torul sa aiba doua posturi de
comanda. Un ax cardanic
special i un 'angrenaj cu rot i
conice spirale (atacul de
osie), antrenau una din osii
care devenea osie motoare.
in 19;34 s-au .livrat 10 auto-
motoare din acest tip. fiind
puse in circulatie la depourile
din Piatra-Olt i Pite ti. Suc-
cesul a fost total. iar eC,hipa
care I-a facut posibil merita
sa fie cunoscuta la aproape
ase decenii de la acel im-
portant moment din trecutul
constructorilor romani de au-
tomotoare: lonel Matase, Gh.
lonescu. Marius Georgescu.
Gh. Mihai - ingineri: Mihai
Sissa, C. Savulescu, Matache
Cheeiu - tehnieieni; Me.
Hintoch, Stanescu, Kastner,
Barb8tescu, B a - ma trio
A patra genera tie . de auto-
motoare .,Malaxa II (1935)
marcheaza trecerea la utiliza-
rea motoarelor Diesel, ceea
ce a inlaturat ultimul incon-
venient major al seriei ante-
rioare: pericolul marit de in-
#" cendii datorat benzinei.
Etapa introducerii motoare-
lor Diesel reprezinta 0 impor-
..
...
,
... SI aspect interior
l'. ' .=::: . . .'.- ..::. . .,. Jr).
,', ,': , : ... ,. ' ::""';":'.:, ' ,,:"
'}';: . .-<>' '.' ". '> , 'C ',:'. "
, ,'",,,,, v ,''' 't ',,:
'" . '. ,:; .."..f '-J )
. ....
?":.--.......:.. :;,, ..
... "
. - ..
=>
..'
,"
'.
--'..
.-......
..,
:::
. ....:.
j
, ,
t f
' ,
,)
.
;,
)' ,
,"'
,-
..
, '"
' t ;'. ;;:
Ji/ ,,-- "
.J'''''':
" i
."
C a -.'"
.- .... : '"':
..
,
",
,', \ .::" , : ::
, J. ' ,,' " ,-,
.A' ..',.. .
, .. ,,', ,'..
.. ..:., ,..
... .
f' .A'"
.\".....
, "', '
,:: },:
" ..-.-.
!I'
,)
.- ......- ........ .- ".
. . .
": '<)o:', , '::,
--"' '"
: ,.,'.,
, ..; \«:. ...... .'. .'r
....
-
£i:'f: T:;j}t "
.... .
-.. ...-:.
'... ::.. . . .. -.'
. -.'. .
.... ...
.. ... .
. . ,
, f
\",: ..
" ..
" .
. '. ",
. . '" .
...,, >:
,- "n,
,
.t..
. . '.
: :::
. ,
; t .-'11-
..
::. : (>;:", i:J,: ,,:, , ? "
-, ," ' : , t;,., ::' ": f. ' ,::: '
;::.,< .'"< "\! ;
, .'" --,;" .., ,l "
, , ' _ . -: ::. , .':s.. .... .. ' '..::- .:.. ._
t ..... .- ; :. . - .
,:._ :.. o(.':;:.$..-. .
, ',":,.. t.: , fi' '
u. .'. <' ¥;i ;J
.o¥ : ..'" ' ,
, ,,:,' ' ,
, ' :':::<t::' ':
.. : :':.",, .....:
, ::"".::,:;,,.-,'
, .;;, ,':
,"'
.' -..:
. ."t/'. . -.
.. . .. .-:*- . . - .0:.
. .' - .
" : ':'*:"
' ' "10' ''"
:--
'. .,..,,'::,',:, ""'
_.:-.:.. :. ').1- .. .
...' ', ", :' "': . ' ::>'
''""' .':... ..
...J;.: _.
,
'. ..-.1'..
iS ;7< 'tt :::t. . ..
:, , ':-0__',"", '
. ..' ., .-. -
.. a..,. ...
.'. ..
- .-;.,-..-
.." "
, -,--;0..
, '
. . ...
,:''S : ;i< ','
-. . ....:.:."'-
','e ' ' ,': '
, ':.:" '.. ':. " :',- .
f; :. > / ::': . ,
. "
,4,,' ,", "
tanta afirmare a capacitatilor
productive ale fabricii ,Ma..
laxa". Rememorind faptele,
yom constata cs utilizarea
motoarelor DieseJ a prilejuit
in fapt 0 preluare 'pentru ex-
perimentari comparative $i
asimilarea mai multor tipuri
de echipamente de tractiune.
'Astlel, motorul MAN-Augs-
burg de 150 CP la 1500 rota-
tii pe minut cu care s-au mo-
torizat 23 de vagoane in 1935
a intrat in productie in ace-
la$i an la ..Malaxa", fiind pri-
mul motor Diesel fabricat in
Romania. Transmisia Mylius r
folosita tot acum, la 22 de va-
goane a fost asimilata in p -
rioada imediat urmatoare. In
cursul unui an (1935) in care
s-au folosit 3 tipuri de mo-
toare (MAN-Augsburg,
MAN-Nurnberg $i Ganz VI J
aR 135) $i 3 tipuri de tran-
srnisii (Mylius, TAG $i Ganz)
s-a realizat un virf de produc-
tie: 55 de automotoare. Cu
unele subansamble din fabri-
catia de automotoare s-a
conceput $i s-a realizat in
1936 un prototip de locomo-
.. tiv8 Diesel pentru scopuri
uzinale, la aceasta contribu
ind substantial inginerii .
Norden $i A. Sele$teanu. In
1937, s-a continuat cu alte
dous locomotive imbunatatite
care au fost suficiente pentru
a se trece la fabricatia de se-
rie. in 1938, s-a livrat
C.F.R.-ului prima serie de lo-
comotive Diesel de, 120 CPt
compuss din 26 bucati. Cu
anumite imbunatatiri, acest
produs s-a mentinut in fabri-
catie pina in 1968, ajungind
la 600 bucst i .
Curajul, priceperea
,I per$'everenla
au asigurat victoria
A cincea generatle (1935)
este reprezentata de primele
automotoare pe 2 osii, prevs-
zute cu carcass metalica ce-
rute de C. F. R. datorita succe-
, ului actiunii de rnotorizare.
Din 1934 $i pins la finele
anului 1936, fabrica ..Malaxa"
a pus in serviciu pe liniile
C.F.R. un nurnar de 130 auto-
88
..'
motoare, din care numai 2 cu
un singur post de comanda
$i numai, 12 cu motoare cu
benzina, dar deja 15 cu caro-
serii metal ice noi $i 3 auto-
motoare pe 2 osii tip $alon.
Din 1934, N. Malaxa a infi-
intat "Inspectia exploatarii
automotoare/or", prin care
$i-a asumat sarcinile de intre-
tinere, revizii periodice $i re-
paratii pentru toate automo-
toarele produse in fabrica sa.
in 1935, a introdus programe
de fabricatie pentru piese de
schimb. Totodata, s-au orga-
nizat cursuri speciale de cu-
noa$tere $i conducere a au-
tomotorului pentru persona-
lul C.F.R. Toate acestea, ca
$i facilitatile acordate la plata
automotoarelor, au permis
administratiei . feroviare natio-
nale cu posibilitati financiare
modeste sa fie, inca din 1936,
printre primele din lume in
privinta parctJlui \ de automo-
toare, a traficului $i eficientei
lor.
A $asea generatie (1937)
semnifica trecerea la con-
structia aufomotoarelor pe
boghiuri. Prim le automo-
toare de acest tip erau preva-
zute cu motor Ganz VI J aR
de 240 CP $i transmisie Ganz
cu 5 viteze $i ambreijlje mul-
tiple. Erau utilizate cuplate
cite doua, formind un auto':'
motor dublu pe 8 osii cu 2
echipamente. Aceste vehicule
se remarcau printr-o arhitec-
tura interioara deosebita $i
un confort superior (aer con-
ditionat, bufet $.a.). Perfor-
mantele lor erau de nivel
mondial pentru acel timp.
Putind dezvolta 0 vitezs ma-
xima de 110' km/h, acest au-
tomotor parcurgea dinstanta
Bucure$ti-Constanta (225
km) in 2 ore $i 35 de minute,
fat a de 3 ore $i \10 minute,
durata de mers a celui mai
modern tre Pullman tractat
de 0 locomotiva cu aburi de
constructie speciala.
in luna mai 1937, unul din
automotoarele duble a fost
trimis impreuna cu 2 automo-
toare pe 2 osii la Tirgul de
primavara de ,Ia Belgrad,
unde a avut un real succes,
cu toata concurenta automo-
toarelor Fiat $i Breda, din Ita-
" li 9 $i Ganz, din Ungaria. Me-
rita sa fie relevata realizarea,
tot in 1937, a unui automotor
dublu pe 6 osii in constructie
speciala, cu amenajare de sa-
lon, cu destinatia de vagon. ,
regal. Patru ani pentru a par-
curge drumul de la primul'
vagon motorizat. p ina la tre-
nul regal! Un salt pentru care
este dificil sa se gaseasca
adjective! ,
A $aptea generatie (1940)
constituie apogeul automoto-
rului romanesc din perioada'
..Malaxa". Este elegantul ve-
hicul vopsit rO$u-crem cu
echipament de tractiune
complet integrat in uzina, do-
tat cu motoare tip VI J aR
175 Ganz de 240 CP $i tran-
smisii 400 E-W (Mala-
xa-Mylius) cu 5 viteze, prea-
legere, sincronizare $i co-
manda prin butoni. Din
aceasta generatie s-au fabri-
cat 13 automotoare du ble, u 1-
timele fiind livrate in 1944.
Apoi a inceput 0 alta epoca,
influentata de razboi. Inain-
tea razboiului care a deturnat
destinul sau ..Malaxate a par-
ticipat, in aprilie 1940, la Tir-
gul international de la Milano
cu un convoi de material ru-
lant cuprinzind 0 locomotivs
cu abur seria 151 001, pe
atunci ,cea mai puternica din
Europa, 1 automotor pe 4
osii din ultima .generatie $i 0
locomotiva Diesel de mane--
vrs de 120 CPo Regele Italiei,
caile ferate italiene (..Ferrovie
delle Stato"-FS) ca $i marile
firme Fiat, Breda, Ansaldo,
Alia-Romeo, Isotta Fraschini
au aratat un deosebit interes
pentru produsele romane$ti
$i tehnica acestora. Erau roa-
dele unei inreprinderi pe am-
plasamentul careia, in u rma
cu 18 ani, se afla un teren vi-
ran!
Aceasta este istoria auto-
motorului romanesc, legata
in mod direct de activitatea
uzinel'br "Malaxa". in numa-
rul viitor al revistei vom pre-
zenta 'noi realizari ale acestei
firme bucure$tene care, in
perioada iAterbelica, s-a afir-
mat ca unul dintre principalii
promotori ai unei originale
orientari tehnice $i indus-
triale, inscriind importante
pagini in istoria industrie; ro-
mane$ti: -
-
(Va urma)
1
. .
.
. .
.
. .
.
. .
.
-
'"
'"
. .
.
. .
.
. .
.
. .
.
,
,
,
..
ATLANTIDA
ORIZONT AL: 1) Dupa parerea unor arheologi
(Frost, Galanopoulos, Marinatos), Atlantida a existat
aievea in bazlnul mediteranean i era alcatuita din
doua regiuni: Thera-Santorin (partial scufundata in
urma unor puternice fenomene vulcanice in epoca
ti rzie a bronzului, de unde i motivul mitului) i
aceasta insula ale carei ora e minoice din partea de
nord au avut i ele aceea i soarta - Regizor german
pentru care mitul continentului-disparut a fost sursa
de inspiratie in realizarea peliculei Atlantis. 2)
Insula In vestul Egiptului inconjurata potrivit legen-
ei de ziduri metaltce cu multe porti, drumuri dis-
puse radiar, identificata ipotetic cu Atlantida (mit.) -
Cumparator. 3) Marin Moraru - lacrima cerului. 4)
Alt cunoscut arheolog care aduce, importante preci-
zarl in problema localizarii in studiul Atlantide, pu-
blicat in anul 1952. 5) Vulcan activ in Guatemala -
Nume masculin. 6) Tip de lava solidificata care um-
.pIe canalul de ascenslune a magmei intr-un vulcan -
Unul dintre cazuri. 7) Grup de insulite la est de
i sula Nou Guin e. 8J Indica directia... spre tlan-
tlda! - .Anlmal vlnat In templul IUI Poseidon, fara
alte arme decit fringhiile i prajinile, ritual minoic
ce intra in argumentat ia IUI Frost pentru localizarea
mediteraneana a anticei Atlantida - Cineast ameri-
can, autorul altei pelicule circumscrise temei noas-
tre, Atlantida, continentul disparut (George,1961 ),9)
Diminutiv feminin - Nota redactiei - Pronume r os e -
siv. 10) Primul fiu allant al lui Poseidon i unu din-
tre cei 10 regi primordiali ai Atlantidel (mitol.) -
Printre zecile tie regiuni in care se propune localiza-
rea vechii Atlantide, se afla i aceasta prov1ncie
greceasca (dupa parerea IVi Bartoli). ,11) Autorul
unei Istorii pestrite, in care Atlantida apare ca fiind
..singurul continent care... se afla dincofo de limitele
lumil locuite... e nemasurat de urias, este populat de
animale mari, iar oamenii de acolo sint gi9anti, cit
doua staturi ob nuite, i traiesc nu atita Clt noi, ci
de doua ori mai mult decit noi. Pe continentul
aces se afla multe, or e mari cu rinduieli i legi
speclflce. cu totul dlfente de ale noastre". .
VERTICAL: 1) Descriind in anul 1611 un "ora$ a1
soarelui" dispus in apte parti circulare despartite
prin ziduri $i $anturi $i amintind de metropola impe-
riului atlant al IUI Platon, a fost considerat de Inchi-
. zit ie eretic i nevoit sa petreaca to inchisoare trei-
, zeci d ani JT ommaso). 2) Atlantolog american care
a publlcat 1 n - anul 1918 volumul Atlantis. Realitate
sau fictiune? in care a estimat volumul bibliografiei
consacrate Atlantidei ca fiind cuprins intr 2 000 $ i
10 000 de lucrari! - Usturoiata (reg.).,3) In cerc! -
Atlantolo!) american adept $ i el al ipotezei minoice a
Atlantidel. aducind drept argumente texte egiptene
, in care se vorb te de insula "Keftiu" (= Creta) $ i de
, ,.Marea Verde'& (= Marea Mediterana) - Nume tur-
, cesc. 4) Element arhitectural - Get! - 13 atlanti! 5)
Bio! - Populatie, autohtona din Insulele Canare, as-
, tazi total disparuta, asupra careia apa oceanului
....
,
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 .
11
exercita 0 intluenta mistica, supranaturala: cu pri i
de 0 frica ancestrala, ei urau intr-atit apa incit nicl-
unul nu tia sa inoate, d i erau locuitorii unei
Insule! 6) Una din cauzele probabile ale scufundarii
Iantidei ,alaturi de fenom nele vulcanice i inunda-
tille. 7) Fllosof grec care In dialogurile Timaios $ i
K.ritias descrie Atlantida, dind viata unui mit ale ca-
rui couri nu. s-au tin nici pina astazi -- Perioada
de tlmp. 8) Pnmul. I ultlmul dlntre aUant i! - Pasarea
sfinta a egiptenilor - localitate in Norvegia. 9) Un
alt r gizor american, prezent $ i el la tema noastra
cu fllmul Planeta pierduta (1953) - Gramada de
pai . O) Stelia a Naieru - Aliaj cu compozitie enig-
matlca (probabll aur-arama), socotit al doilea ca
pret dup aur $ i utilizat in capitala Atlantidei pentru
I mpodobl ea laca$elor d cult, dupa cum aflam din
textele IUI Platon. 11) Piesa de Tudor M atescu -
T eleviziune - Remedlu.
Radu STOIANOV
Dictionar: AGUA, NEC. EGUM, AITA, ALl. STD.
TTR
SolU1 ia careului Fflmei vestite din antichitate.
ORIZONT AL: 1, SEMIRAMIDA - T; 2. A TOSSA - SQ-
CLU: 3, LIVIA - PIM - Al: 4, OCIT - ARSINOE: 5, MAL
- ODE - TEDI: 6. E -' AUR - ALIFIE: 7. AC - ST A -
BAEC: 8. llVlllA - REI: 9, SORA - TI - UT - U: 10.
ADA - NA - TRIAL: 11. FI - MARIA - TEl- 12. OASTE
- ASPIDA. ' '
,
"
89
.
.
.
Istori
cre,tinismului
.
prlmar
SINODUL
E L
NIC E
( 1)_
#
-
Canf. univ. dr. REMUS RUS
..
..
.
.
Ubertatea de cult doblndlti de cre,tlnlln urma edlctulul de la Milan din anul 313 a oferlt 81- "
1.,lell pOllbllitstea de a Ie ange)a In ac,.unea de formulare ,I clallflcare a invi,iturllor lale.
.. Prlmll cre,tlnl au ciutat Ii cuprlndi adevirul credln'el cu Inlma, Ii n trilalci ,I Ii n propo-
vidulalci a,a cum I-au prlmlt ,I I-au Ilm,lt. Contactul cu fllolofl8 greac;, care lollclta cu In-
. .
:s, ,'.,'" , ....., ,', '" ....' :', ',',",
. ": . ::.:. __... .. .... .. .- w......, 0- :.". .. ..... .". - - -;: ., <:__ : -
, ", ":':j ' .: :.',',::,,) :" :;; :,,' 41,;, ' , .' ,,' . .,., ,,:', ',' ,,:," ...
:' :: ', '",; ,> .. :' ,.,': .,:/._,. ' ,v,f..... ,., . .- ,:",' ::..' . , ;,," ;. :::i:: ;;,,::::_,..,
.. . : '":. t *, ... ::...-: 2 :,:' ,," :. , -. .," < :.. .. -,. .. -} ': .,., i;-"; .:;::: ;<;:,">... : ,- , '-:: , :' ',::;. _." ':
- ....1--:. .' ." ..:: . . ;,..-. v - .". . ...... "
" ... . - ." ".: . ".. .,:: ...... .: ;:. ..'. ':":.- :.". .-:': . .". -:. "." .. . -. .
"'" " " ., ' .' '';'', .' ', '. . ,' "":' ',: , ':' ..., .. '" ,': :- ,'::,
_ :."." ':' ':'. ". .":' -. _ ........ -. J' ".' . ':'.... .-:-..-_ _ '. " "..". '. ." : :: . , ' : ': , ''': _ ' . :. , ' , ".. :':.:: ': .": :_: _ _: . ;. _ : .. .: :. -..' - -
' ,' ,', , .:.::t::,.....,.. .:... ..',' '-,. '''::, :.'" ,,:. ," ,.' ..,t-, ' -.-
..... :- , < . t" : :: ..i.:/':=.,, . . :?-_ , , : ; :',: : ,.' :', - f' ..,'.',' ..: ,:..,' , " " .' " ::;" ;.:;,
'". ..: -' - ". - . '.. .. ".. ... -.- - .. . '- . .. .,,:. '": ..
. " ::. ..._ :' , . - ...... ,. - . .... : ...... - . ."
. .. _. , '. , ' . ' ' ,. ' ,, ' , . "A . "...:-: ;, ..:." : :.-
. :-';" ....- . ,:.". .. .,
:.:.. ....,,- "- ,." -'. ..-: .. -. . .. :<:.. .. -- ..;,-
*'Ii<, i ._\ ,-'. :;' ..'
.' . '. ."
'.
:-': <;::.>. > '\" . . ",,-; ;
. .... -' -...... .
..... "...-
.- ..:. .:. -
'. .;.6, '.,' " ".
.\-.- .. ',.c.::' -.-. .
".' .:;.
," .
, '.
: :,' " ,
"
'C.'.
.... --. ."' ... '!.
". . .=:" .,,". .. -
.... .....
"
'. .:'..
x
.... .-;,. - ..
..:.... . .."." _ . _." . . .. ,",,", '''=tv.... . " . .:. . . :.. :._. ;,"'
, '. \ ," " :,,;, .
- . . .
. . :...... - . j. "..:.. .. . :;"". .:.=
.': :;;{'" '"",(, :,., \ ', ..,,'. :' "
". -. :.: .',. ... ..... -,- :.. . ...
.' . -.::";:-"'. .. .." - . ->. .. -
,." :>. _.' " , ' "', . : ':.-::'" .' ;,. :. ,,;,'V, ., ;
,' :' . ...:. .t.... :.' . -':r oO ... .
"J: ",:::-.:,: ' ,'::"
. . ,.
. .
.....
, ,'.,
........ .
. .:. ",' :'.r;'.
. -...... . -
. . -..
:ow :".
. ..... ..-.J' ";, , .
':" \
:-,
- .,:.
:':, " " ' "..
. . .. .
.I'.:, ,
.,:_ . A . .
.. ..
" :, .:....:
,. . - '"'
,.':,-
"
'.
... . - ",,;,. ..... .
. .',
.>,
. ' J;'
-0:" .
-10 " ',", '
.:.. .'.: ::'- ,.
:'" .';..
,
. .,,:"
,- ....
. ,
. . .... .... .
. ... :.:-
" '
..:. '.. .-.:'0' ...-.,
. . ..
, ,
" ./. ' .,
, ',,"
. ....;1
. .. ....-
. '.'--'
, - fO ;
<. .'.::: .
.. '
, .' .,
." .
'.0 .::.
, "
"
> ..,,: . '.' ,,*,
" ,
:1. " '.
-:
,
' '-'...
.... '! -.:;
'': ':': '.'
....:.
, c
, ::,'
,
.;-....
-:-
'. .,
... '
.0(.' . : .
..... ..'.
.. ..
: ;. .:-::
, . ):
f
. '
.
...... . .
: . -: .
" :<'
. ..:'.
" ,,","
":.- ..
.:' .
i.. ':1(:'
.. : : ' .'
" ..
..
. ..1\.' _. ..
"
.'
: i/ ..
,
..'::.'.
. ' '
, ". :;\f':
".
....,
'.".i-'.
., . '. . :... ' _. .':'''11
... . '.. .: :.-. :.....
"\* ' .' : ':' ;, '" : ',:' , "":-'. "
, '
.' .
", .:
. ......:
_0#>. ';:...
, ',
..,
.:; ... .
...'!: . '-:
.. '
, ,
. .-. ....
. . . -.
.' . .' " :.....;..-;j;..... - ..:::. ..'. .'.:..... "., ' , . .... ' :", .;.
'. , " ' ': : " r ,: :::.' ":'::', ' , ',, : :' ",' ", . ..
'. .'.,. , -;:..... . ..". . .-: .' .. . . : . ." :.:... '.: '.. '. ' .. .. '.. - : '- "."., .
. :..' '(.;,." .:::.__.__:.:. .. .:. .r,.'" -- .:
., '...., , .,.', \ , " ' ' : : ,. :" ,.. ' .- ' .. ',:, ',,'
.. .- ::, ,: ': .-' . '.",:' :::':,£: ' .' ... '" ,'h " . "
,,1=:' ..", " '
"'. '
- - :.... .... .....:::....;;: 1 \
--; ;.-.:.. ': :'
, \', ' .:,
. '..r/' - " ....
. : ' ,. : . ,- - .' : :. .. .:. :> ' . . ....
..: ':-' ., :" , . ',1'" "::' 'r,.. '
. .:,..,.: "_: . >:'" "C."(, . ,].:-f.:. . . : '
.... . ... ":,... .':' .' : :+.:
iI. . : '.
:.' ..
:. :: .
:,,+,,;
"'",
"
..
Illten,s 0 glndlre Illtematlci ,."Ioglcs, dar ,I aparl'la un or Interpretsrl eronate, ca Incercare de
lubmlnare a tradltlel mo,tenlte de la apoltoll .. ucenlcll lor, de la lerarhla bll.rlceasci, au dUI
, in mod Inevltabll - cum Ie lubllnlus In lucrarea The Early Church, pe care am cltat-o de-a
lungul aceltul artleol deseorl - la c nfruntirl de Idel ,I la neeelitatea aflrmsrll fir a echlvoc: a
doctrlnel cre,tlne. '
I stant in eel Mare (306-337)
"Ma mull vis , s-a hotarit sa viziteze Tara
deeit realltate" Sfinta, dorind sa fie botezat
in lordan. Contactul cu
Orientul cre$tin I-a dezamagit
insa profund, in rucit aceasta
lume era zdruncinata de 0
puternica disputa doctrinara,
avind ca obiect dogma Sf in-
Dupa infringerea lui Lici-
nius (324). care incercase sa
reaprinda flacara persecut ii -
lor cre$tine, imparatul Con-
tei Treimi. dintre episcopul
Alexandru din Alexandria $i
unul din preotii sail pe nume
Arie. -Dindu- i seam a de peri-
colul unei ..sciziuni de mari
proport ii , Constantin a re-.
nuntat la calatoria in Tara, i
Sfinta i I-a trimis pe Hosius,.,
episcop de Cordova i cons i-
90
-....
..
. -.;;' ,.
(; ..-._. F . _ .... ".. . . ,: . _ . -. ","."
, ; ,, ' , . '.,: . . --. , '. , ' ' , ' , . : , ' : , , , :' : ' .:', , : ,':, .: ,, ' , ' . . .. ' , " , : , . , . ; , :; . , ' , ' , . . . :, ' , . " , . \__ . ,' , , ' ," , . .."- . '" w:.. . ""
. . ', , - ':, __ ,':: , , : ,, ' , ,>i ; , ; , ::' ," , " , );. , ' , " ,
' . , :-,;:;. '::. "- ..:-..,' '. ,,'. ' , ,
.... _.. . J:.. ..... .-; ": ";." ". . . ; :.' .. ...... oW_
-' - -":-:: - , ,'. , '::, ,,:--; ':', ", : :': : ':".. ' , ' : ' ': , . ::.",::, , A' ' :: , :' " ",',,' ', '"....
- -:J"- . - "': )0 : ". ).,.- . ......
- - ....... . ;...;"... ... : : ". . . .. . ' , :'t!t:-" :.:: : , , : :' - ...: '{ , : _:"; '. '" --:..,. " . .0" ". -. .,:..... , :;..: 0. : .
-. -- . . . . . - :" .: .-". : : . . - - - ... . . ? . 0':»> . . _ :
',', .-:.< :",:.::):'.;:': - , ,. ,..,."" ' , . ", ' ,"'.. .. ",' . ',,,. "," (','
:-' ,'j',<::i.."1\' .,: . " \ '" '.', : '. <. i<:v:.: :. ,,:',¥" . '4' " . ,,,,' " , . -: ' , .' ,<
- . ,-. . -,..". - - -. ...".
' , " , ,: ,,' ,'i>:' ,'- r ):::,C". ". :::.,,': ::
- :: ....... . . <: .""_ '. ...: -.'". . "...". 1--.
' :' , - .', '. ..l. '--', ';", .... ,., ' ..'"
. . . - ¥ 0.', ." -
i: . ';. {) y; r ... 'i; '"Y. . d U U ..,,; <,
. . ., ".: :. .-. ;." <\
',:, ,',', :: '::",;'. '\. J:::,: '-:', . ",'::" :'" . :> ; --=:4,:" ':'::: ' ::f:_'" ,;" ::' ': :;, ,
...' , . . .....--, ")0.,) " ,.., -i ' ,'>I;.. ,.,..... ) , , , ,
tr :,.-:':i;.. t::::::: ' "', ' f" ' "> " ::'" ':: """ ,\,-:'...:,'.:_:.".., ,
.: _::_( .. '..' -' 'J:"-' "::i'- J ,. ...... .....; ..:.. - . -. .' . ...:'-. .-.:., .:... ......,
,--,.-.... ,...'" $ ",.. .,. ..",.., ,
'f:':::":::-<"::' ': "":: :',:-::'....::. ,.:;:: :\"u,'<". .'" " ') . i' 4 " ":""" ,', \, ;; " :< ,:-', ':=:", , "
': .:::--.:::.;'" ,< ",;'::-::'--"' , ,:,: ..:, ':,.."':::" ",' ./ :,:-...<", ,,:;: 't' ..'"',,.,'.:: ..,<., ,::: '::
J".. '" .'-'. ... . . ""':. .. ,,_. . ....." _ .- :. . .... ':- _ '_.1 ""':.:.... -: , ..
lierul sau personal in pro-
bleme religioase, intr-o mi-
siune de reeoneiliere la Ale-
xandria Totodata, imparatul
a deeis eonvoearea unui si-
nod, a unei adunari a episeo-
pi lor din imperiu i de din-
eolo de granitele aeestuia,
care urmcr sa aiba loe dupa
sarbatoarea Sf. Pa ti din anul
325 la Aneyra (Ankara).
Convoearea unui sinod in
vederea dezbaterii unor pro-
bleme de eredinta i viata re-
ligioasa nu eonstituia 0 pre-
miera pentru lumea ere tina.
Un prim sinod avusese loc in
vremea Sf: Apostoli, la leru-
salim (Fapte/e apostolilor"
XV, 9). Chiar i in timpul per-:
secutiilor, cre tinii s-au adu-
--.' ,.' . ':;'.
"'-,' .',(.", ,
.- - __. "'it:1. -
. ... "
..' ..
- :.:..
- .:-
.
, ,
;'.t , .",', '
. "
. ::. ' ... -::" ' ..
,::: ;'...
.,. ':
""'. -
"
<
.'
,.;i' :.,
, .
"
, , ,
. . ... .
- - .- . ,
,.. .
-> . .. "".... -" : - " . .:.... .:
- . -
. ,
, "
, -)
".
,
',.. -.;
..:...
. .
, "
_.....:,: :.:-...... -.
-. '. .::. : "-'_: ::': -. :
.:. ':..- ._
.... ' . .; .-
, ,', ': '," ;,;
, . ,
'. .." " ' " ..,
" », ;
- --.-- .:._......'- "\( ---;,.:.
: :;>' : ,:,':; ";: : :,: ':..
,:. ;: :; ;.:;:-f :.:: . :..
.-.. ..- .
.':'::;{':. ..... '- "
"',.. -
... .
.
primul sinod ecumenic al Bi-
sericii, au participat episcopi
din Asia Mica, Palestina, Siria
$i Egipt. Papa Silvestru
'(314-335) a fost reprezentat
de doi prelati. Au mai fost de
fata delegati din Africa de
Nord, precum_, i patru sau
cinci episcopi din afara Im-
periului roman, din Persia,
Gotia i Armenia. Multi dintre
particfpanti erau ginditori de
seam a, recunoscuti de ,in-
treaga Biserica, iar altii ma;
purtau inca urmele torturilor
suferite in timpul persecutii-
lor.
Pentru a putea fi prezent
personal Ja sinod, imparatul
Constantin a hotarit tinerea
. lui la Niceea, tinga Nicome- .
seumpe. imparatul a deschis
luerarile sinodului la 20 mai
325 adresindu-se reprezen-
tantilor Bisericii ca ..prieten $;
impreuna credincios". Dis-
cursul tinut de imparat l daru-
rile facute de el tuturor celor
prezenti i mai ales atentia
deosebita pe care a aratat-o
fat a de cei care au suferit
chinurile persecutiilor au
avut un efect covir itor asu-
pra tuturor. Eusebiu merge
pina acolo incit considera
agapa de ram as bun, oferita
de imparat la sfir itul sinodu-
lui ca fiind ,,0 imagine a im-
paratiei lui Hristos, mai mult
vis decit realitate U (Vita
Con st., III, 15). .
Atitudinea imparatului
-
fI._. ..' V .....
.
.... ' ,
" ' ;:
. '-..
, :'. ..
, ,", .'
... :' .-.... ':. '-w:k
, ,
. - .-1(, ::.:.)
-." ......:.
. ..
.-,.. .
v'
....
-. '.' "-'
-
, , ,
- ...-.' -
. ....-.
.. :;: ." . - - - .. ....
" :.-
.....:....;..-.
. -,
..'I _.".
.:-: . .: }-. . . . .
, ,
. ,. '..
. -. .
..
,
' ."". -;':." ""--
. -;;'}'"
, '.
"
'. ,,,
.. - ...r...;, '
'. '"
.... ..
. '
'.. .......
.. .._ .I'
'. -.... 'A,= '
.. .'.
""::-':' '
. . .---
, . '
'1i" .,....
- - ,.;..
. .j.
, ,
.",:.'. .':..
- .. -, ..
(.. ('1'- ''' :
'-
'; ,¥".'
i:,; .
.", '.-.-'
..'
,
-r,
: "o
.
"
, ,
'"
..: ' '" . .,...
. ..' "'" '
.... -:--.
..; :.:'-." .' .
- .' . "!:: . .
, ......
"
...
- . . <$ - .:., ..
".'
: : ,
. . ..- ....
.'
, >
. .. -
- .": ,I.....:
"
,',; ,, :: .'.,
'" " -...... "
"', ;, ,: " ,:>, :',,< ,; ,
..,
/',
,'\ ..--
..
- ''''--
'.'" ..: .
.... ,
. .
;.. ..'- - .-
.... ..
'. ...
" ','t: ::' ,
. ".. ..., :- : -.: "'IN .' . .:.-. ;- 4:2 -
::- - .:.. .....
, ., (,......' " ,
....,.., A.-.
...".. - '- .: '.
, ,
"\ ..' "I. _ : ..
. .
.. ...... '.':: ..
, "'.".';:, " . : ;;,
-. ".-.1'..'
..,
,....
.. : :' ....
-'. ...
.'-,:' .:..
, ,
... .. - ::-... ':.
:-:'
. .,,:,.: . .'
, ,),
Sinodul bisericesc de la Calcedon din anul 451 d, Hr., a$a cum a lost imaginat de me$terii zugravi din tara noastrli
{Dicturli murals de la manastirea SucevitaJ
nat in sinoade pentru a re-
zolva diferite chestiuni de in-
teres local sau general.
De data aceasta ins a, sino-
dul convocat de imparatul
Constantin se deosebea de
toate celelalte, intrucit era
imputernicit sa legifereze
pentru Biserica i Or Imperiu.
hotaririle luale aici fiind recu-"
noscute ,drept legi. La acest
sinod, care va fi considerat
-
dia. Personalitatea imparatu-
lui a dominat sinodul. La
data desfa urarii acestuia, el
avea 51 de ani i se alia in
cui mea gloriei $i a puterii. In-
trarea sa solemna i-a impre-
sionat intr atit pe episcopi,
incit Eus biu I-a comparat cu
un ingc r al lui Dumne eu
(Vita Cons tan tini, III, 20). Im-
bracat in ve$minte purpurii,
infrumusetate cu aur i pietre
..
Constantin fata de Biserica
era motivata $i de interese
politice. EI era decis sa ra-
mina conducator sup rem al
imperiului i, ca atare, sa
aiba sub controlul sau $i BI-
serica. Deosebirea dintre Bi
serica $i Stat n u perm itea
insa aplicarea aceleia i poli-
tici · in am bele cazu ri. De
,aceea, pentru a mentine ordi-
nea i a- i. asigura coopera-
91
..
rea Bisericii, el va face uz de
o structura legala, similara
celei aplicate in politica im-
periala. Consiliile sau - sinoa-
dele episcopilor, dupa pare-
rea lui Constantin, trebuiau
sa ,aiba 0 functie asemana-
toare cu a Senatului roman,
iar procedura sa urmeze ace-
lea i tipare: aidoma enatori-
lor, episcopii trebuiau sa fie
asezati in cerc in iurul tronului
imperial i sa formuleze ras-
punsuri I intrebarile puse de
suveran. In cazul in care ras-
punsurile erau aprobate,
acestea deveneau legi. Exista
totu i 0 deosebire esentiala.
Senatorii actionau in virtutea
propriilor lor drepturi, iar re-
zolutiile erau acceptate in
baza votului majoritatii. Hota-
ririle episcopilor erau valide
numai daca erau inspirate de
Duhul Sfint, semnul vizibil fi-
ind unanimitatea. Pentru a nu
incalca traditia Bisericii, Con-
stantin a acceptat specificul
decizional bisericesc, permi-
tind folosirea lui in cadrul si-
nodului de la Niceea. A a se
face ca formula apostolica
..Parutu-s-a Duhului Sfint i
noua ll (Fapte, 15, 28) va pre-
cede fiecare hotarire sino-
dal a.
Asemenea
"unor corabli
in limp de furtuna"
.
$edintele oficiale ale Sino-
dului au fost tinute in .sala de
receptie a palatu.lui imperial
din Niceea, sub pre edintia
episcopilor Eustatiu al Antio-
hiei i Alexandru al Alexan-
driei. S-au dezbatut mai
multe teme: cea mai impor-
tanta fiind disputa doctrinara
dintre Arie i episcopul Ale-
xandru. Ea incepuse, de tapt,
inca in anul 319, la -Alexan-
dria, i se raspindise in intreg
Orientul cre tinl devenind
unul din conflictele religioase
majore din sec. IV.
Arie, personaju I-cheie al
disputei, era originar din Li-
bia. Dupa terminarea studii-
lor, a mers la Alexandria,
unde Sea distins prin viata
moral a i temeinice cunO$-
tinte filosofice i teologice.
Calitatile sale personale iI re-
92
.
comandau pentru tunctii sa-
cerdotale, fiind hirotonisit
diacon $i preot la biserica
Bucalis, cea mai importanta
din Alexandria.
Cum s-a. iscat conflictul
dintre Arie i Alexandru, nu
se tie. Cert este ca dupa
alegerea acestuia din urma in
scaunul episcopal, Arie a in-
ceput sa predice cu .vehe-
menta ideile sale teologice,
care se deosebeau radical de
invatatura traditional a a Bise-
ricii pina la acea data. EI da-
dea 0 i nterpretare eronata in-
vataturii Bisericii referitoare
la Fiul lui Dumnezeu, lisus,
facind uz, in argumentarea
sa, de categoriile filosofiei
grece ti. Dumnezeu Tatal
singur l afirma Arie l este prin-
cipiu ve nic, necreat i 'ne- .
nascut; insa i denumirea de
Tata continea anterioritatea
temporala $i superioritatea
Sa fata de Fiul.
Fiul - continua erezia sa
- a fost creat din nimic,
inainte de timp, dar nu din
ve nicie, de catre Tatal pen-
tru a-i sluji 'in lucrarea de
creare a lumii" caci Dumne-
zeu cel prea Inalt nu putea
crea lumea decit cu ajutorul
unei fiinte intermediare. Va-
loarea Fiului deriva din insa i
functia creatoare pe care a
primit-o de la Tatal, EI a de-
yenit Fiu adoptiv al Tatalui. II
In consecinta, Fiul este su-
bordonat Tatalui, avind 0 di-
vinitate imprumutats din divi-
nitatea Tatalui. Substanta Ta-
talui fata de a Fiului se deo-
sebe te tot atit de mult ca in-
finitul fata de finit.
La inceput l Arie $i-a ras-
pindit ideile sale doar in ca-
drul cercului sau de prieteni.
Din anul 319 insa, el a
inceput sa Ie predice i in bi-
ser:ica. Episcopul Alexandru,
sesizind pericolul invataturii
eretice propovaduite de Arie l
a incercat sa stavileasca ras-
pindirea ei. in cele din urma
Sea vazut nevoit sa convoace
un sinod local,' in anul 320, la
care au participat episcopii
din Egipt, Pentapolis i Libia.
Cei 100 de participant i s-au
pronunt at impotriva lui Arie
i a adeptilor sai, excomuni-
cindu-i.
Arie nu a cedat; s-a retras
in Palestina, gasind adapost
. i sprijin la Eusebiu din Ce-
zareea. De sici, Sea indreptat
spre Nicomedia, unde era
episcop un alt Eusebiu, fost
coleg de studii al lui Arie. in
timpul $ederii sale in Nico-
media, Arie a scris vestita sa
lucrare Thalia in care reda,
sub forma de cintari, ereziile '
sale. ...
, Tensiunile i confruntarile
de idei au devenit din ce in
ce mai violente. Eusebiu din
, Cezareea relateaza ca "epis-
copii se ciocneau ca ni$te
corabii in vreme de furtuna ll
(Vita Const. III, 4). imparatul
Constantin sesizeaza conse':
cintel e nefaste ale acestor
lupte pentru lini tea imperiu-
lui. hotarind convocarea si-'
nodului la care ne referim.
Dezbaterile din sinod au
fost departe de a fi pa nice.
Participant ii s-au constituit in
trei tabere: una in frunte cu
Alexandru, Hosius, diaconul
Atanasie $i altii, afirma cre-
dinta ortodoxa ca lisus Hris-
tos este. Dumnezeu i om;
alta grupare, din care faceau
parte Secund al Ptolemaidei.
Teonas al Marmaricei i inca
20 de episcopi, iI sustineau
pe Arie i. in fine. mai exista
o grupare intermediara, con-
dusa de Eusebiu din Nicome-
dial adepta unei linii de mij-
loc. ..
Dupa discutii indelungi. in
care Sea distins diaconul Ata-
nasie (293-373). sinodul a ac-
ceptat formula doctrinara
propusa de Hosius i sust i - ,
nuta de Atanasie l afirmind ca '
Fiul este "deofiinta ll (homo..
ousios) cu Tatal. Concluziile,
au fost redactate intr-un Sim-
bol de credinta, compus din
apte articole. Cunoscut sub
numele de Simbolul niceean,
el fixeaza invataturC! despre
Dumnezeirea Fiului. In partea
intii. se recunoa te ca Fiul.
Domnul nostru lisus Hristos,
este ..Dumnezeu adevarat din
Dumnezeu adevarat. nascut
nu facut. deofiinta cu Tatal,
prin care toate s-a facut",
iar in partea a doua se anate-
mizeaza ideile principale ale'
lui Arie i anume ca ..Fiul a
fost creat in timp din nimic,
ca este creat din alta sub-
stants sau fiints decit Tatal i
este schimbabil". .
,.
(Va urma)
; " I. : ,' ,": :, \; . :' \ ? ",..,. : : ,:: " ',.. :.::.... , , .{ :, ;. :.::::: ' :f{.;':'> :«:::, :, :;" ,;.(.: ",:: '.i,. ....." : "t'; , ,.,': ,,)., . :", "';:{,,;,, ':,' ;: < ." :,;::." ,: '> , ' : ;":: .:''t ,::;", '':':;f'' ' , '... :
:-:.: ", ,:.. ',,' .;C""' ""''' ;'. , . " J .... " :f.":')e: "',. "':;-::;... ', i i'& ...,:.: J::' " -f; ':.,/'. , ..:-,:,' .';'. :" )' ., :, ;[t,£ ,,*:;,=#..,:\, ',' ,, ':), ,:" :,,,,: *: i ': ' >(o , ; .( ,,6:
,", ':..' :;:): -sr .::i' : ':, ',;,:,'l? ::"/: ;'< ' \:;.J:; r':"'r;/2, ".::,.: "':;'j ":, T::\:" ::;:::; \ ,,,,\,:: :.:<:/::: t/{ :;={:,-;+;t.1 .,: ,:,1& " :;' ii" "' " ':", .:,\1- ;*., . ": ::,' ,;{?,=-',' .;'1Fl "
.;: .. ' h_ ( ...:,.c..:\, .......:.:. :.... ... ..,:.:...... . ..-:1 .=". - ..t-.'\":m """"'..:.'.': :-.._. '.,,, ,-,,,: f'''..':--/'IIj( .-x:'<, """"" ."'>'. ... .....}. -.(5:....:,:;: ., _ .......... .-. _.<- . ::M. .
.....:. ... ".:::::!' :.,,::.;::::o..., '..--: . ......-:. M .. ..:;-:". .....:::.. .::.... ':'. -:". .'.:.. . _ ......: ........ .. ::.;.; ,,':.. " 4i _.:j.':.::..:::?:-;:(t- .''\ ._ ,..:,.& . ., .' . =' » ...::-.'=- .' ; :,,' '.. .:.. : -::::"_
',.., ;:-',,' <ic',:,.::.;»: -=o,'::.., .;'..;;.-"", '.'." "", ..:3:--O:C,: ",:".,,:.., ":..', ',' ' " ,.,',.,...,., "". ;;"'.:" '''.': ' '. j ':" , "11!':: :" ,:' ",':.,'
: :: (: = .:::: " "==.(:;"':::: ::$.::=::'. "'--.-:::';:::- ':. ;: .: - '.:;;::...:-':.' .". :=:;:«.. . .. .. ..;...: .. .:.... ...:.. _ -.:' - .... :." .... - ::':". ::i: .. .;:-: :. ':;;" . -:;f: ::: '.: .:... 'f.< '..... .. - ..,;;. ."..::; :..: ., . ..:'
, ::' :::"': ' "'J. .;;-;:;.'{.;l:> \.: .:;/.. ',,;,:, ' ,, , '"M. ,7'" '/ " w.:- :' ,',,',' ',,' ..".;..;.. , ': :: ':' ""':., ,; ' :"d :.. ' :- '.;, , . :) ::',;;' ', :,:.:' ,,' : "* ';.
; ;;;:;:J. {:>,4f \::t, ?: ,.: ,.,,'''''' ",',', .,: ,,' ,:" ':. ..' ," "=-: '. ', ',' ' ':" ' )tt,' /." :.".!::* 1r. ..' ..> ..:,: ), : .1):.,,"'i ',? ,: %:':
, . ",f.: ;.;,', ,""t?:o;, ," '. -,' " " ',." ' , ,', , ' " ., : ti.:,: ...,'.:' 1.":".' " '" :,
: \(; ': t;, .. ,/f:f.; Y . i',: ':- <" .':..' .'.. ,..,:' _ "( J :""" :: , ' " ,",' ' ,\':" : :':,':' \ '",: :: ' :/:: : ":iL ;/ri': Ji i ;t> 1>
":;;;':::';. ':'.;:>,.....:, , ""*-,,,,',;.:;' """ '.o:.;:' ,',. ;.', ;.': "';' . "ijJ" ,': "':'..::;',:' "_,',' , ', ;,:¥\.. ::;,, ,i: ,; :,/J.: ..
.-=:. .....:._..:.. .:--:.. td '} ... ,," :," ,. ',' " ,..', ,"\= ,:: . ' =s: ;( '. ' , ....',. ' : :.;:';":"" ,,' <.:;, ,,"- : ,.\" ' :' ',:,...:, .se. i
. ':':::;.." ) : , :,,', ,.., ,.-..w ','," ',:":''..--! _ '.: . -.,: . ', ' " ';':' " ":;:d{-:::'. ,", ,<,' ,..', '. ": ;-)':< , ',+" ::': ': :->:,,:' ',,',
' ...., "(...0' , '" ..' ,- .' . ' . I ", ..., .. ,',' ' ' . ,,", ' ,.....
'Y r:t :: :;:,. ., t ' -"»", .;:": : , ;.. '-«:,\':,. ,, ;'k, , .. d.:
::" ;ti (", :,{. "?\ ;,../': , '. . : ::::p /:,:,== i /:. - - .- ,,1f ,.'. , ] " ,,::'::' ( ,: " ';';""'" < . ;,:",:: ", ,*/::,:..": ',:,,, " '. ' *....;.: .
:t -?>:.. ...":.-. :-'. . '.. < .': " :-' :-;. ;': ..go... ::., . W-..J) '\...". -: ... . \.;..... _ _" :_ .' ': ._' - ".. ....:. :.. :: (".,,:--: .... ..........
;:':k- ;':: ,) ." '::'. -,:::;,:, :::;: r ;:.\:...":-: '::,::A,:/>. ',( ',:. ' :""""" .;!:: ..... ' \ " '.",,:' ..,.. .".; , ,."",,"-, '< ': , :' ':',' :,: '
J.. ' " ' J fi ::- ':' ':-':::;:: : :"":; ; }j tA "'::':"" : <,.: \ ;::, ;:: : ' ' " ,', ' ":,,':' '£i:" ':t':::,;::: : ,, , ' t: i:< :: r:': '- /; "",;¥ \::-:::."',,.::';:, :, :,:.,.:;;\:- ",.)::.
,.-:-:,.. .".... ...... ':::;':;,. -... . ........._ .- ........ ,(!. '\--- ,"' . . ...... ..' . ... '-" """""' - .. .# ... . '..-. ..". .... . . '. . .'. . ..... . ,.. . ..' Z ' ,
..."""'X .' 0" .......... . -. .._- ._.:....-:,:.;... "I' . .,.".. "'_ ..... '-. _. _' :,i(o ._9 . '. .....:_..."'. .,, ""\:. :...... .....::. '.. . . ..' . .._
X'«)' '.', ......,., '%«' '" .......' ' ,..",......', ',' ..'..". ", " too; H ..., -- ... ...' ..'. ""l/< ..,.. ,," , , ,," '..... .'...'<..
.y::::: : :4: ,:+ ':-":", .'. :..., :,' ':,<>: : :, %¥i ,',:' ,j(;;; .;. ,,' ;:.-. ;::' ".,',," ,,--:, ..:.-:.'..' ',' '.-.-..,': ::": ',',",' .':: ',"y/,< : ' 'i: ':it.>'»' : .;: ."'". '::, :,:'\..i.> ':: :(,.",..
' , .. ",'... ..." ,.., '" .. ... " ',.... "' ' "v;",,' ' " , l ' .. , , , ..,.., ('}i "'>" . '.. ', N" )1'»00" ''''Co''
, :.. :i* :::w':: ,: &":,' : :.:J ,>, ' :tt:\. '., , ;r' ,;\:.: ; ;::;:, ' , ;.' , ,::.;r: ,: w¥A)/-,: , ';::,:- :; $* I ' 'i#('" : .,,:." ,:-.: : : ? Jf r'1
.. ";;."fu; ,.::-:(q .;'A( ; :::, ....E..:",,1',,< ,:: ;:' t ' '':::.. 1 11'' , ,:. ,'... ',' '; :.*"=-: xt' . ' rA $ " "':' IT' ,'" : ;..,,:::',s',... ,: " '
I, : .?:... ..;;: . . :;.: ;....... _ . : : .. . . .. :. '.' ::{ ;c. )" : ,. .. :: - .. .. . '.:=:.i<.:= .' _":: .:' >'01 :: :' W. . X .: :.::.:"........: . . . ... '.. :ei:..: ...
" ;":,y : ..: .(:,: ';,'"d:' .,;' ':,,;:-- , >, : ." :.:: ", ""¥:;;;.t , ' r-& %, :' :" , ,.' ." il\:':,:,;.,,,Y.';:. r:: " :, "..' :?::' ,:,, !I, t;. .. f,:} .:.", < .'" .. :;::, :; :. 't '
.t--"-\'$...: .:. .-...,."":".tJf'v-.7.:.....- ;. .... .JY.... ...... . .... ... .< .... ..!..:. . -: :' :-:..o... .;.'- "':::.',. :;,<> . :'.': '.' "'.:--:_. ....' <'.. .:....::.: ::;.. :-..;o_ ... . ._,"'''_ ',,_'' ''' ''. ,.
.. "V,.,..... ".;..cy.',' ,.., ',' . .,', .;"'..,.,".... .'., ,...', ...V..,', ":>.:" '.., '.. " . ." ' ',', ,> ',' ," ',.' ;,...,' .'... /,' iNo."",.,. "
: ::{!.#' ,, :- .:..",' ' , "" :i ,:, ,' <:: . (.:::",£5 ,::t. :t £ : ; ' :::,:'i-t :::}i:*;: ',';',: , ';..,.. " '¥'}:> " X ", '--.; ' " ' .-: 'J !V ',":- ,.,';
:, . "':'-<:.,".: -<Ao'....: f;< 't(.4 . :" ;: f:>.:;. \:.: ..;::,.. , ,,: :.:', %- ::':., ':,:,' :S' ,:::,' . ,','..-:', .','" .', ""t: ' "..};:;- :, .:'
:? ::" ¥ V : , <,,;:'- ::', iif,,' ,: : ; '. " , ,:} ":': =t: : ,? :,: ¥ 7i1 1i? :$ ,;': r"{ : :" .,.., ' ",, :f,::: ': ,-::: ';-: c,;.-,,', :,..'?" . ;':>;.t:;l ?;'>' .. .-' ' , ::', :; : :; , :' ' ': :
, ..:..... .....,;.;;..,. , "='!' , ':'.. ", ' ',: -'-:- 'Io." \., ."', '" ,:} ... f(.; ..,:-:l, "'..',,.;': " "::''::' 1 '' ',';:', J"..., ',' .,.;ht:':. 0(> , .." . ,". : ; ' -:-:(..;,t .
" , ,:' ,",' ..v, ,.... v ',....,' ' .... ............,, x " 'L,' ' ':" ':$::,., ''',s'' ..,'.' ,....>, ' , ' ... ,.' ..... '..... . ...,', , . jTy.""" ':',-...& .:o(O:
.....: ..z-:. .... .'. .....::E -' : : .'-->'"". .'. -'o('IIII(= '.=-: ..... .., ....'" .:.. .- ..:t.>. ....:.;:-: :::; .'. :- .... . '= . : -. .': '. i. . ..: " '. .' ,)-:::::::..... :'._ .:- ..j... ... .. :'::.'" '''..IL..A
,. "'<: ':-..;..... L..;.:.;:, k :'y ,£ .:"'."' :,:' : . ,,).' ,: ' .\t. ",) ':;..." ,: \:t , . ,::::", ': \ :::'.:':' ' ': "; ,'. . ' , ;- :: : ..:"' ,.,' {. _ . i"" ....c." .:::::...;...;, ,:'......,
Y; ? lf h ::', ::, ; i. i ;t : .", ',:;.. : ,, >:, :; : 1t :;: ':' :;. ,,' "". " ,;; iftf, ': .' ,; ,," ..': r. ' ..,? t j.; . , ...,';. ,t, '. , t4 ; .
':A"#' "'. ,"' .'. :;: " """-'<o """""" >"" % ' ' ,.' ,:,:,r :, , ,','.". :..'""__ :",,' ",' "' _.. S2 )' ;" ,v "'" :..J!<..:, :.. , :,',' ,;
...:.. -- ">:'.: ..='....)«. : ... < .,. ..._....; .......::.:-.: . .,:;.-y" " __.Jt'o. . -x.._..-'- .. : .>...:....::.w "' ....._,,......-. --:... . ..... . .:'I... ::'\;.... .'.:' . ._ A , <.......'.'=..... ..:...:... if:tI" 0(':- :0.,.....
.'.......,,'.'A' ,.,.-= ''t<'"'' "' :;;« """"<" ")' '" ',...."....., ,,,', ':>'.. ' " A"' '''"'' "..... :"'.., " ,.", .' 'I"Y' ','1,\:.) '.',.;..,' .,. , ,:' '*-' , ., '. ,.,
":: ;:;;.;r {s. ;: ') :"" ;:: ) .: : ;.. f{f?f!,: ':':::: '::,:a;7 :: ::.;/:,;: \ "':: /iN ,r\ ;., )t,::); :pt' r" . "'-'" A .... ¥ ::A /:: :::', :' ,. . ,: ';:: ' :J;:; , i: ..
': ::.,x "::' ":"",, u' : ": '-" ' .f':-: ' jI' '-'; '.. ';',: ,::.;;..';:f '.;"' ..t',.."",',:.. ,"'-:-":,:-:",, ,;' .". ..M \:,',,::: \.. ',.;,.... ..:...::; :;."...,.' ...
:,:;«":' :; ;:\yU?j (; i. ,g ;i : : }: L: ,:, ':: : t.. :. ",.-,,"... .: \, ';'!;: f:' k,: (A '" /, ' " 4) ., :,: \ ,: ::;': ::;/' :: ':1t}::: ,,':' ..,'. ; k({f:,:.,.',i ::
. ;' ':"')"A(:" 't; .f, .. v...., ;y.':'-<: <';r "..K, : . ;, \.:" :". :',' ':'" :';, : " " ,),,!=?-:!, .. "':-" "'.. I '" "',' ,.J'!: ." oJ(',' ";:": " ;<"", *-..4: "
(, :: :<::: rf: t :' .: ) i:? ;:::,; :,::::;; )f%:iJ:;; ::::, .; ::",: ,: >-::, :: :% i'" -:": W:"':::".' Q)-::::: . . ,', r ": :,', : ,,' \:\: ,:/:::i", :; 'f: ;}' i::' ' ::::,' : ( ;W;:J .. ,
:.J\: ' ':';.;...,. :-r-"' »i ':' ';: ' 'YII-')' ;':' l": ,:;'-.r." , " "1,,, >"''') »::. > ' " '-' , ';" :"""-::':: '''::'';';?'''''''Y.', ''
. . 1; ; : : .. ' . < ;\'?/' '.'. >':' ;.?,;::) : t.:; 1.::Y. .: 1¥ ':1! t ,
. , ' :' :':;»" ,%t. ' :' "\ '? ;'i. {5 'S ",, " t. * ",", : :, ::tt. ',' t. , k . :: : ,{ ',." ' .,,:of.:' :r';"', ' ,"' . , ' ,:£;;'1. , ,, ... J-t. ::, l, } . : , -:,' ,.. '::.-
:'. .' ":, ., .....f.. ....;;. . .....::...';: < . ........ .: .:... "",,,"I._'f.», : " .,: . . . . .. .;... . ._ -.. _.ro( '" ..... '..r.;1JY<:r. v_.' .. ".;""=".,. ..Y' : ,.'.;" .'-x.". .. <1-' .-. .....: . ..... -. :._....:=.. .. _{
::::;" ',',,' , ': i :,::*;,: :t:'-:)..'ci:V ; :: t; *:".. ' ' " .") )i' :"'" :)., ',' :' ":";:: M' "';&-,:. " -.' '....:':0.: I '<:-..' ;" '$$", 'xfi :=:": "",::, ':":: :::. .: : ,: '.. .' ;,.;.:- :: .. ,::-,;
. <if, i'¥- '¥kt.. ri7..' i'i&'<> ';' :"" >:;'! ...'c f, .. .. 'M' Jr. v. .,. -y-; p*;:,\. ,
; ; .
'"
",Is tori a
secreta
a
mongolilor"-7S0
.
ani
--
.
-...
,
.
Acum trei sferturi de mile-
niu, "in anul oarecelui
· (1240), in luna khuran sar'"
deci cu un an inainte ca
mongolii-tatari sa ajunga a. pe
meleagurile noastre, in e-
zarea Doloon boldog (presu-
pusa a fi Bayan Ulaan de as-
tazi) de pe riul Kherlen, unde
se afla Curtea marelui han al
mongolilor, a fost 8$ ternuta
in scris Mongolyn nunts tov-
tchoo (Istoria secreta a mon-
golilor). Deopotriva docu-
ment de prima importanta in
istoriografia mongola i uni-
versala i capodopera' a I ite-
raturii mongole, Istoria secre-
ta . a fost editata in Colect ia
UNESCO i comemorata in
tarile membre ale numitei or-
ganizatii internationale. -in
cursul anului 1990
.
/11 imagine: calar mongol. traga-
tor cu arcul.
ROMULUS lOAN BUDURA
,
.
D i in secolul XVII se
pierde, din pacate, urma ma-
nuscriselor originale in limba
mongola, iar denumirea de
"istorie secreta" aminte te de
o clasificare tradit ion ala a is-
toriografiei chineze, paterni-
tatea mongola a Istoriei se-
crete este in afara de 'orice
indoiala. Autorul cronicii ar fi
putut fi 0 persoana din antu-
rajul lui Genghis han, foarte
apropiata stapinului sau. 0
asemenea presupunere nu
este lipsita de temei, de
vreme ce Chikhukhutag
funct ionar la Curte - era in-
sarcinat cu inscrierea in Car-
tea a/bastrs a poruncilor i
indrumarilor date de Genghis
han, scriere care - de ase--:
menea - nu a ajuns pina in
zilele noastre. pin. fericire,
Cronica de AtJr - Altan
T ovtch, intocmita de Luvsan-
danzan in 1667, contine 0
buna parte din /storfa se-
creta, in versiunea ei mon-
gola. De altfel, lucrarea cir-
cula, de acum, in traduceri
calificate in limbile chineza,
rusa, germana, franceza, ja-
poneza etc., cercetatori din
numeroase tari consacrindu-i.
studii valoroase.
Singulara i prin aceea ca
nici un popor nomad nu a la-
sat 0 opera care sa descrie
viata atit de plastic i de co-
rect, istoria-cronica se im-
pune cititorului ca 0 lectura
seducatoare prin nararea in
stil epic, ."imbibat" - cum se
exprima un savant..:.:. cu mi-
resmele stepei. in vremea in
care se petree' evenimentele
descrise in /storia secreta,
Mongolia era alcatuita din ci-
teva principate. care duceau
fara incetare razboi intre ele,
pricinuindu- i reciproc pier-
deri considerabile in oameni
'.
.'
93
. ,..",
i bunuri. in mod firesc, I i
face treptat loc in mintile $e-
filor mai luminati ideea unifi-
carii tuturor triburilor mon-
gole sub un singur sceptru i
constituirii unui stat mongol
unitar puternic, care va su-
pravie1ui intemeietorului lui
mai bine de un secol. .
Istoria secreta este alcatu-
ita din 12 parti. Primele zece
vorbese de originile lui Gen-
ghis han, de viata $ i activita-
tile sale, de faptul ca, dupa
ce a invins i supus toate tri-
burile stapinirii sale, acesta a
devenit han al intregii Mon-
golii. Ultimele doua parti,.
care au fost scrise mai tirziu,
trateaza campaniile militare
i moartea lui 'Genghis han
. (12 iulie 1227), precum $i ro-
'.
.
lul pe care $i I-a °asumat fiul
lui, Ogodei.'
Istoria secreta descrie des-
tul de obiectiv realitat ile din
acea vreme, inclu-siv persona-
litatea lui Genghis han. Pe de
o parte, autorii urmaresc sa-I
glorifice prin diverse mij-
loace, sa-i. proslaveasca ge-
niul i faptele de arme, pe de
alta parte. ei nu-i aseund) tra-
satu ri Ie' negative de. caracter,
ca .i stingaciile i infringe-
ri Ie. Ca u rmare,. este de pre-
supus -ca pU,blicitatea in jurul
'/storiei secrete a mongolilor
va favoriza 0 abordare co-
recta, motivata de 0 viziune
universalista, a istoriei nat iu-
nii mongole, in defavoarea is.;,
toriografiei europocentriste i
:-.
a-
I.
,
,
a prejudecat ilor inspirate de
interese nationale egoiste. Se
va ajunge, probabil, ea des-
pre Genghis han sa se vor-
beasca pretutindeni, a cum
se vorb te despre Hannibal,
Alexandru cel Mare sau Na-
poleon.
Oar Istoria secreta nu este
numai 0 lucrare de istorie, ci
i 0 remarcabila creatie lite-
rara, in' care altern aza poe-
zia cu proza. Versurile, care
reprezinta 0 treime din text
- insumind peste 1 500 de
linii -, pot fi considerate,o
a'devarata antologie a liricii
mongo Ie vechi, atit sub ra-
port tematic, cit i sub rapor-
tul formei i expfesiei artisti-
ee. -
...
..
Unde se afli mormintul lui Genghis han?
.
locul unde se afla mormi ntul lui Genghis han reprezinta
un subiect disputat de istorici. De-a lungul secolelor. s-au
em is numeroase ipoteze. Speciali$tii sint deocamdata la 0
unitate de. pareri privind eXistent a unui mormint al lui Gen.
ghis han, In /storia secreta 8 mongo/i/or - monument al li-
teraturii mongole. la crearea caruia s-au i mplinit in 1990
750 ani 1 - se mentioneaza ca marele han. in virsta de 65
ani. a murit in urma unei cazaturi de pe cal. de la care nu
s-a mai insanatO$it. Era 12 iulie 1227, anul marcind' i sfif'$i-
tul ultimei sale campanii militare-.' im otriva statulUl tangut
Xixia (situat in nordul Chinei), caruia Genghis vroia sa-i 1m..
puna relatii de vasalitate. .
Conform vointei hanului, rama$ ele pamint ti i-au fost
duse intr-o vale a muntilor Hentiyn $i ingropate in cimitirul .
familiei, ..Ih horig" (sau "Ih utug'\ clJm apare in unele
surse), Jinga Muntele Burhan-Hal(jun. In afara gran elor
MonQoliei circula numeroase versiuni privind locul unde se
afla Inmormintat Genghis han, Unul dintre ele s-ar a11a in
raionul Ordos (din r rovincia Mongolia interioara din' R.P.
Chineza). unde caru masiv cu resturile hanului s-a impot-
molit pentru mulla vreme, din cauza drumului, S-a stabilit
i nsa ca acolo fijSese lasata numai iurta cu citeva obiecte
personale ale lui Genghis han, pe seama careia. mai tirziu,
s-a tesut 'un ceremonial cu caracter memorial.
Dupa alte versiuni - intemeiate pe datina mongolilor de a
inhuma omul acolo unde s-a nascut -, mormintul s-ar alia
in sudul regiunii Cita din U,R,S,S, Oar. inca din anii "20 ai
secolului nostru, cercetatorii, confruntind izvoarele scrise
cu observat iile la fata locului. au afirmat ca cel m&i veridic
toc de n3$tere al'ui Genghis ar fi (i$ezarea "Cele trei lacuri"
(Gurvan nuur). din zona Mun1ilor Hentiyn. Cum, ulterior,
mu i ant oameni de $tiinta au confirmat opinia. in 1962. la
aniversarea a 800 ani de la n terea lui Genghis. in aceasta
localitate marelui han al mongolilor i-a fost ina at un mo-
nument provizoriu din ghips.
Desigur ca mu i ham mongoli au. fost inmormintati in
gran ele posesiuOllor lor din Siberia apuseana. Asia mijlo-
cie. AfganiShin. Persia, Mesopotamia. India nordica $.a,m.d,
Oar, 0 serie de vechi izvoare, de culegeri de cronici, precum
cea a lui R3$id ad-Din, de pilda,' Istoria dinastiei Yuan,
mentioneaza laptul ca unii urm3$i ai lui Genghis han au
fost i nmormi ntat i la "Ih horig U , Ii nga i ntemeietorul familiei
lor. Mai mult. s e cunoaste.. de asemenea. ca, dupa moartea
l1 n august 1990 in Mongolia a avut loc un festival in me-
moria lui Genghis han, in cadrul caruia, alaturi de nume-
roase manifestari culturale, s-a desfa$urat $i 0 conferinta
internat ion'ala.
,
..
94
...
unor han; ai dlOastiei mongole Yuan din China, respectiv
Kubilay $ i T oghan T emu!. toti. chinezi! participanti la pr ce-
. siunea de dohu au fost Into 1 de la Jumatatea drumulUl ce
ducea spre. Muntii Hentiyn. ·
Pled nd de la toate aceste date men1 ionate in cronici. se
poate afirma ca pentru mongolii acelor vremuri locul unde
se afla inmormintat Genghis han nu prezenta nici eel mai
mic mister, Tot cronicile au re' inut ca marele han a lasat cu
limba de moarte ca nimeni sa nu se' piece la mormintul lui.
iar jertfele sa fie aduse numai spiritului S3U, 0 legenda
spune ca pe locul mormintului sau s-a dat drumul uner mari
herghelii de cai pentru a $terge orice urma vizibila, iar 0
alta ca alaturi de mormint a fost ingropat un pui de camil3.
la care camila-mama venea, adus de un instinct matern
. foarte puternic, calauzmd multa vreme oamenii spre !ocul
unde se a11a i ngropat Genghis han, .
, Unele cronici pastreaza informatii care sustin ca Genghis
. a fost inhumat cu toate onorurile; a fost a$ezat intre a Ua ·
: jumatati sculptate de'copac parfumat de santal. acest origi-
. nal sicriu fiind apoi infa$urat cu briuri de aur. Este sau nu
a, nu 0' vor putea spune dec,it sapaturile arheologice,
Abia atunci yom cuno3$te $i adev3ratul chip al lui Genghis
han. despre care exista. de asemenea. pareri diferite. r
Deocamdata insa, mormintul lui i$i pastreaza taina, n
anii 00. pe baza informat iilor din /stor;a secreta a mongo..
Ii/or. un arheolo!J mongol. ajutat de un coleg german, a sa-
pat in zona Muntilor Hentlyn. dar fara nici un rezultat.
Principala dificultate consfa in aceea ca denumirile geo-
grafice din vremea crearii Imperiului mong 1 s-au c im a
complet de-a lungul acestor $apte veacun. (i$a Inclt mCI
macar memoria orala a multor generatii de crescatori de
vite nu-i ajuta pe arheologi.
Cercetatorii Institutului de arheologie al Academiei de $ti-
ifJte mongole propun doua localizari pentru "Ih horig": a) la
PQalele . ntelui Izolat Hentiyn-Han, presupus a ayea den -
mlrea . m .ala Burhan-Haldun: b) 3$ ezarea anfi n--dugUl,
unde Genghis han se oprea pentru vreme mai indelungata,
o localitate cu aceasta denumire $i descriere este mentio-
nata in Istoria dinastie; Yuan. ca cimitir al familiei lui Gen-
ghis han. Interesam este $ i faptul ca mongolii folosesc cu-
vintul ..$aril" (rama$ e paminte$ti) numai referitor I per-
soanele ilustre. 4
Oamenii de $tiinta se ana in prezent in fata unor ipoteze
de lucru. Urmeaza ca lingvi$ti, Istorici, etnografi, pateonto-
grafi sa colaboreze pentru $ tergerea acestei "pete albe" din
as tori a Mongoliei.
· . F .D.
._ :_",.,;. .:
'"-.... ... '.-..
t ..
\:
': . :$.::
,-
. .......:..:..-."....::
..- ...... .
. ...... .... ".
. .'. .
.,,) .
-}
'. .
-: . ':p.- :) ...: ..:.. . ....:.. :......: :. -' '..:' ---.'. .::. .. .
. ..-.. i' :: .
.
'.0:,'.
.' .
: ....
),.
c:.;. <
PAGINI 'NECENZURA TE I
DE PE FRONT
:....
::::
"..
o.-a lungul celor pesi."':.24 ant' de
apar'tie, am pubUcat- aUt in eadrul
'acestei rubricl ell tJ in corpul ,&YIst..
- numeroase '.'afar! ale, participant'"
.or 'a ,izboiul antihltleriat. NY am pu-
,tut : Publica inn ": - din motive bin.,
cunoscule - mal nlmlc din mirturiile '
eelor care I era parte I. campania, .
djn Rasith a 8mtalei romine in eel
. d...., doilea ra,tbol mondial.
,'. lata. decl. en fragmente onesle
.. ,i Iriste. ex'rem de trist. t din in..m-
narile de p front tllm'ae de partici.
..,' panti .. lupt... de atunc&. Amindoi -:-
cavalerl aJ ordinulu' Mihai VlIeazul..; .
, amindoi - eomandantl de companli
": ': de vinston d. munl..
:. -
:-;.:.:.
:. -. ..
......
: :._;:.
::'>::
">:, .,,'
.:......:.
\ . :...
. .
.,'
',
'
. :. .
:;'
.e tun. de tuple
incepem cu .tagmente' din insem-
nirile veteranulul GHEORGHE VOft.
, NICU. din Bucu(e ti. pe atuncl cap;-
" ' ,< Ian. comandanl de companie din s...
talionu' 3 vinatori de munte; insemni-
rile ne-au fost puse ... d'-poz't" de:'
eft.., economist Mircea Ivan t din Sucu-,:
re,tt. .;..:..'''-
1941
, ,22 iunie. ora. 6, Prima noapte petre-
cut. p. pozJtie,"in adipest, liturl de
osletii din grupa mea.. Primele focurl,
, eftn toate 'elurll. de arme .e aud In
stinga noastr fI primele avloane ro-..
mine,ti tree p ate Unia frontulul.
'n16 fulie. Companla, mea v. trece
miine prima din batalion pes.. Nislru..
est 0 emsle pentru mine $J eompa..
nia m a, dar:. ,i 0 mare ,jlpundere
pentru mentiner a caputui de pod.
20 iuhe..;: Sintem, in UClalna. la 20
km est de Nistru. Hu,U 'ug l aatefe aint '
parasite, oamenll rimati aint 'fo8rt
a&rael. De,. nu inte1egem limba lor",
observim ci se bucuri de venirea
nontr.. , .. .
" J 1 tulie.., Eate greu' in tara Ilra'na,
cu atd mal mult cu cat moartea Ie pin..
de$te la .iecare pas. Noi nu avem ni-
m'c eu nimeni.. Ocralna pare 0 lMa
toan bogata (* cum arala eimpjiJe
cu griu " porumb) $' totuti oamenU
aint aaraei ,i p inapoiati. Din cauza
regimului? O.menU se buCur - de ve-
nirea rominilor,' mat ales clnd wid ..
preotul cu nQI. '. , ,. - .
2J ugu t. In noaptea de 20/21 am
Irecut Bugul. ler' am" dat ,din nou de
unguri foarte. increzu1i' Cu a,tia va
trebui 58 avem nol 0 socoleala' (A$8
vorbesc toli. al nO$trl. de .e to'dat Ja
generaJ..) ',' .,.,'
24 septembne, PozJliile noastre (35
km ':no d-v"t . Melitopol] lint am-
pfasate, In!r-un $&tit! nlitane de 5, m.
,'in care' am. sapat groplt lar la "armi
ttebute' la n. c-1irim ca pe mete-
fez.. Pozitla rufilor .ate I. cca.
400.600 m ,I ..Ie bine..,organtzatai.
dovadi acest $8n, antitanc cucerit cu
marl plerderi tI toloslt de nol acum,
lucrare c e H intinde de 'aDnepro..
( petrovsk pini I Marea de ,Azov.
''- .JO PtcTbrie. 5int toarte obosft $I.,
.. . . .
,
.
,:,.,
"
.
.,
-': :
......a. .......
, '-:-":':".
. , : ,:,,!
:.; -
.' '''i:.:: ,)
.
.. .,,;--
boInav. aatu. nUzeta. fI dornic d.
odihna. tmI est. milj de soldatll . ':
notlrl care indura atitea ti, nu .e ','
vaiti. dar ,i de poporul rus care credo
ca-i situ' de razbOi. Probabll ca au
deltul in armata care ....r preda ime-
diat, dee' nu le-a, fl Irki ca wor fl im",:
pu ati din' .pate.- . .. , "
'3 oClombrie Avem pierderi mari
bat.no" cc . 30 la auta. cee. ce este
foart. mult. A foat vorba de 1 zite ,.
not am implinjt 10 zile - nemtn nu au
atat decit 4 zne ti t.au Ichimbal
6 no.embr;e. Sintem Inapre munte,
la ,15 km depart.r. de SeYastopot. ca..
'are fOSeaua principal. ce duee in
ora,. In linte dreapta aint CCIL 8 km.
inaintam greu.,. in apecial ,'din' cauza
lipset de avia'ie ,i, apoi, vrem la nu
a em pierderi mar., terenul de aseme-
nea est toar1e accidental. Nu ,tlu eit
va dura acest ..edlu ,i cind va cadea
orafUI, insa cereul .. stringe incel,
dar bine 4 Terenul este fortifieal. rufO
au mult material ,I 'upta cu dirzenie.
La poalele Caucazului , ::
lata, acum. citeva fragmente din in..
semnirlle lublocotenentului (in pre..
zen' maioi' In re trag ere) CONSTAN..,
" TIN NICOlESCU, din C(alova.> co-
,': mandantul companiel de cercetare
--: din cadrul eafalionu'ui 6 al Diyizi.t 3
vinitorl. de munte cart, in, 'perloada
august 1942.februar'e ,1943, a tuptat
in zona Cauc8Zulut.
1941,:..
29 iulje.' Am trecut podul peste Nii-'
tru la nraspot Am parisit pimintul
T - It Romine,tI. C ind it yom revectea
oare ?
,1 augu t. La ora 14. 30 ajungem la
Dneprostroj, , pe malul Niprului. La ora
23. 30 'recern Niprul pe podul terminal
la . ora 19. Noi R inaugurim.
2 augu t,., Sfntem in Zaporojie. 1m...
diat pe malul estJc al '''ipru t. vinyl
de Dneproa'roj. Zaporojle este or
mare ' industrial. Are fabrict mulle:
motoar. de avloan., aluminlu. BaraJul '
peste Nipru. 0 fuerare de arta, este
eet mal mare. din Europa.. :
9 august. Se oliciazi un servlclu ,e-
Itgioa Asista' tot batallonu' .$1
populatia ctyiJj., Sa boteazi un copil.
Uubov. Ot. colo'ne'-na$.. Am vazut un
batrin rus de 90 ani 'acrimind. No
credee c ., va " mai fi dat.: S8 vada
aceasta. '
'29 augu 1;' in limp 'ce eamionul ba-
taUonului cU t011 ofiterii 8Ctw' $. de-
'pi... spre cot a 174.& 1,5 km nord
Novoselovea. ': pentru 0 recunoa,tere.
camionul a Intrat intr..un cimp de
mine.; R anlti; au fost intern ti in apt.
t L ,
4 ,septemb(ie . Ptecim, din Alex...
eve . M - ,ilufm, 25 kn,. fI Ilationam
:: in Sk.tov" Fontan 7 km vest de
K ct. La 1 km nord d 'ocu' stationi..
ril sin, ni,t. grole in ',. care .tau'.....
cun$! aft zice "reo 800..1 000 de bot-
fevJcI. rima" din luptele din' mat. .
10 septembf'le. Oebarcim in T...
, man..port. BataUonul, se regrupeazi $I
\= mar,aluie,le 40 km..:La ora 23.tatlo-
'" n.im in Starovilarovscaia. Sat mare.
.$Oseau. pietruita cu piatra din bi....
,:''1::0,:'
rica e. . fost darimata. ....:
t 5 . eptembrie ' Aviapa ruSi toerte
.ctivi. . ins8 fari pre.' marl rezult.le
PartizanU nu ne dau pace.
1 7 scpternbne Blvuacim in pidure.
la cca. 8 km de inamic. Se profileaza
crestele C ueazulut, Seaman. mutt
, cu muntii " Co ui.' . ..
" ',' 22, septembrae.:' Oprlti de' foe puter..
>: nic de lnam eadem', in defensive.,
Rezlstente puternlce inamtc. in lat6.
dreapta $1 stinga 'a 5C)..100 m dtslan'j "
Ne ingropim I pimint LoeuJ, meu
este re rat $I Ie Imposlbili' Otic.
",'fC8re. :fara a pro oca focul tnamlc., .
23--24 ',' eptembrte. Situatia nu' se
schJmba.-' . Sintem ..aproape incercuiti.
Din 20 septembrie n-am gusta. nimlc
$1 niei picitura de apa nu am baut. Pe
la ora 16 ne repliem pe 0 noua po i...
t . Plec ultlmul din fata inamicul ".
.25 decembr.e Criclunul. Noap!e 11-:::
. nt,tita. Ru,U ne Iasa. probabll Ie-au :'
pljcut eolindel no..lre.. "
29 decembrie. Dupi mad, trlm.t 0
, patruta. i preu_ni cu 0 patruli de la
compaota 1... "I mi. dlspare frunt8$ ul
Danclu Sandu" pirillnd patruJa.',: A
,dezertat la I. Seara a inceput sa..., .
-. strlge camarazil din palruli..:'Deslgur.
.._;: fortal de r J. pentru' a :'Jntinde Q ,::
cum.' '
1943
1 'ianoarie. Cinstesc cu' Avram l or-
dona", a credincloasi, un plcu1et,. de "
tulcA de prune din 1arai'dati de "un
ost8f.. ,
13.iaotlarie. Pe fa' or8 13.00 rU$1I
8-au aproplat ,I S8 giseac mesat. la
50-100 m in fata plutonulul 3. incepe
'upta.. tar tragerlle de artllene. Bateria
gre,a germani trage .curt pe pozilia
mea.. I mI rL!pe leg4tura telefonici cu
batallonul... I ncere cu platoful de ra-
chele sa lungesc tragerea. Nu func..
t'oneazi.. Situafle grea: rlileria noas.'
tri trage p, mine, legjtura rupti, I'U$U
prese.zi. In sft,.lt. plalclul, funct1o-
neazi.: Trag citeva rachete verzi ,i n.>
lunge, te. tr8gere8 . ..
31 ianuarie,. Pe la ora 11, incepe un
:; bombardamenl groaznfc de artilerie.
:'; de toale calibrele ,I brandturL' Se cu-
tremura piminlul.. Se sparg geamurile
adiposluluJ, sare U$8 din 1itint Du..
reazi mult. Pe la ora 15.00 incepe din
nau atacut. Se ataca cu care de lupta, ,
care re",esc., sa pitrundi in poztt t'-'
distrug cazemateJe.. Germanll piri-
sese : poztt i " tug. F ugaril vln la
, min Multi. eel mal mu 1. tara arme.
'Fug ,I din companla'1. . ',' '
.7 februarie. SoseJte In Alblnskala
[punctul de comandi I Divizlef. unde
: tusesera trim" I spre refacere] do.' ge-
neral minlstru Pantazi. {.a ora 9.00,
chematlt ne prezentam, fa punctul de-
com-anda al:' Dlvlziel. ,:Dw general Mo-..
clulschi, comandantul Divlztel.. ne
prezinta " d-Jul. mlnistru P ntazl.., Ne
slringe mina;' ne lellefti pentru modul
cum am luptat ,18m t'nut piepl. PaIN
divlzli ,infanteri. ,I 0 brigadi care de
'Iupta', au atacat In sectorul Batalfonu-
wi nostru ,i n..au reUflt sa pi trU11di ,
Pentru aces e fapte am fost decora1i
cu eea mal inalta diattnqte; ordJnul
milltar ..Mihal yiteazur, clasa a 3-a.
95
.. .
.
.
\ CONTENTS (Romanian History) Fran ois Mitterantj, President of France, Speaks to Magazln Istorle . Em. Cond -
raehl outh-Eastern Europe: Historical Permanef1cies (II) . D. Berlndel 1828-1848, Romanian - Diplomacy (IV) ..
P. MMnteanu-SetUu Monuments of Sibiu destroied by the Dictatorship. In Bucharest. 50 Years Ago. G. Gafeneu,
AI. Dutu, M. Retegan, M. $tefan, P. Moeanu, N. Kosllnakl Romania in Second World War. A. $Ipereo August 1944,
Rene de Week, the Swiss Minister, cables from Bucharest (XV) . M.D. Cluei, Gh. David Marshal Antonescu 's Last
Days . C. Troneoti Once More about Maimuca Case. N.D. Slineaeu Secret Service in the Thirtieth (VI) . C. Poplf-
teanu 1950, Phone Calls Bugged (III) . H. Holban Malaxa Factories after 70 Years (II) . The New York Times: Eas-
tern Europe'S Historians. now Free, face New Burden .
SOMMAIRE (Histoire roumaine) Monsieur Ie President Fran ois Mitterand repond au Magazln Istorte . Em. Condu-
raehl Le sud-est europeen: permanences historiques (II) . D. Berlndel 1828-1848, Diplomatie roumaine (IV) ·
P. Munteanu-B8fllu Des monuments de Sibiu, detruits par la dictature . A Bucarest. il y a 50 ans . G. Gafeneu, AI.
Dutu, M. Retegan, M. $tefan, P. Moeanu, N. Kosllnskl La Roumanie dans la deuxiame guerre mondiale . A. $Ipereo
Aout 1944, Les rapports confidentiels du ministre de Suisse a Bucarest. Rene de Weck (XV) . M.D. Cluci, Gh. David
Les derniers jours du marechal Antonescu . C. Troneoti Encore uoe fois sur Ie cas Mllimuca . N.D. Stineacu Les
Services Secrets dans les annees trente (VI) . C. Poplfteanu 1950, Ecoutes telephoniques (III) . H. Holban Les Usi..
nes MalAxA apras 70 ans (II) . The New York Times sur les historiens de rEurope de rEst
OOJtEPmAIIIIE ( PyJo.IB a_ .eT0p_) llpeallneB'r <DP &H H ,. <DpaBcya MlJTI'epaa, rOBOpBT BameMY myJ)-
BIJIy . aM.Ko lIJV, aSll IOro-BoCTo'IB8JI 'IacTb EBPOIILI: BCTOp Jl1lec KB6 DOCTORBCTBa (II). n. :Gep . t828-
f8'8. PfIIYIICRaR JUlMOMaTIIII (IV) . n. MfIlT8Rf-SemJDIY llaM HTHII RH B CROBV, paapymeBBYe JtIIJ(TaTJPol: .
B Byxapecre.50 ner TOlly Basalt . r. ra4»eBBf, AJI. nYJU?, M. PeTeru, M. mTe4taB, n. MOBaB}", H. KCHWllleBli Py-
N J.IRV'I B ro BTopoR MIlpOBOR Bo.A1IY . A. mllDepKo ABryCT t 9" r. .ItOHeceHBfI PeHe Ae BeRa, MBBBCTpa' mBeA-
naplDl B Byxapecre (XV) . M.-n. '{pa, r. naB nocneJtllH6 wm Mapmana AmOHecKJ . K. TpoBaOTa EIIt pas
10 ,AeJl8 KalM7Ke . H.Jt. CnBeeay ceK})e'I'IIY6 cnymGy B 30-ue ro (VI) . K. nO ullun-. B}". t950. llepexBaqeBllYe
TelletollllH8 paarOBOpY (III) . X. XoaGaB 3aBO aM ManaKca -70 neT (II). The New York Timet: HCTOPIJJ(H
BOCTO'lBoA EBPOIIW. ceroJnUI CBOOOJ:UlY, nBr.tOIl Ie nRltY C HOBIJIMR npo(SneM&MR
INHAL T (Rumanische Gesehtchte) Eine Erklarung des franzosichen Prasidenten Fran ois Mitterand an unserer
Zeitschrift . Em. Condurachl Sud-Ost Europa - geschichtliche Dauerzustande (II) . D. Berlndel 1828-1848. Ru-
manische Diplomatie (IV) . P. Munteanu-BetDu Sibiu - Denkmaler die yon der Diktatur zerstort wurden . In Buka-
rest. yor 50 Jahre. G. Gafencu, AI. D\4u I M. Retegan, M. Stefan, P. Moeanu, N. Kosnnskl Rumanien in den zweiten
Weltkrieg . A. $Iperco August 1944, Der schweizerische Gesandte in Bukarest, Rene de ,Weck, berichtet... (XV) .
M.D. Cluci, Gh. David Marschall Antonescus letzten Tage . C. Troncoti Erneut uber den Maimuca-Fall . N..D. Sti-
nescu Der Geheime Dienst in die '30 Jahre (VI) . C. Poplfteanu 1950. Abgehorte Ferngesprache (III) . H. Holben
Die Malaxa. Werke - 70 Jahre danach (II) . The New York Tim..: Heute frei, die ost-europaische Geschichtswis-
senschafter gegenuberstellt mit neue Problema '
SUMARIO (Historia rumana) Una declaraci6n del Presidente de Fran ia, Francois Mitterand, para la revista Maga-
zln Istorte . Em. Conduraehl EI sud-este de Europa: permanencias hist6ricas (II) . D. Berlndel 1828-1848, Diploma-
cia rumana (IV) . P. Munteanu-Betllu Monumentos de Sibiu destruidos por la dictadura . En Bucarest. hace
50 anos . G. Gafeneu, AI. Dutu, M. Retegan, M. $tefan, P. Mocanu, N. Kosllnskl Rumania en la segunda guerra mun-
dial. A. $Ipereo Agosto de 1944, Los informes del ministro de Suiza en Bucarest. Rene de Week (XV) . M.D. Cluei.
Gh., David Los ultimos dias del mariscal Antonescu . C. Troneoti De nuevo, sobre el caso Maimuca . N.D. Sti-
nescu EI servicio secreto en los a os '30 (VI) . C. Poplfteanu 1950, Llamadas telef6nicas interceptadas (III) ·
H. Holban Las empresas Malaxa despues de 70 anos (II) . The New York Times: Los historiadores de Europa del
Este, hoy libres. se confrontan con nuevos problemas
.
.
.
.
\.
..
Apare lunar, se gas te de vinzare la chi curlle de difuzare
a presel. Abonamentele se fac la oficiile P.T.T.R., factorii
p tali ,I difuzorii din intreprinderl, Institutii, ,coli etc., de la
'or e ,I de la sate.
ABONNEMENTS: ROMPRESFILATELIA - Seelorul
export-Import presi, Bucurett., Cel.. Grlvl,el,
nr. 64-66, P.O.BOX 12-201; lelex: 10378 pratlr.
Abonamenlul pe un an - 64 dolar' U.S.A.
o 1)
. ,.
.
\
1 ..
t
J c
.
.
Tlparul ..eculat Ia R.A.I. - Imprlmerla ;,Corear' - Bucure,11
192tJ
,
Lei 5
96
-, \ ....:..,
.. '" '...
" , ..
.
' .. "';
-, "
}. , r
f ", ..
.' ..
. '. ,
..
\ . . ,. ..
I : .41
. .
. J "
"
.... . . ...
4 .. .. .". . --..
.... . , :
..
..
,
. .
.. "
, ;1:..
")
o. -..
'"!
, .
\
','
. "
, .
!'
.,
"
'i
. . .'
., ,
....
f
4
..
,
,
, .
..,
. "
,
,..
. r
>
.'
'
10. .. " "'" i
.. " =.
01 ""
, .
I,.
t
...
.'
r. ,
..
t . ,
. f ....:...
" .. ' .
...... '. ...
. .
:
..
t
.
\.
..
,
...
<.
..
. "
!-.
..
,
"
'..
j. (
,.
(-
.",,:,
....
-'
l
!
"
"
- -...
..'
......-
..
1'-
...
\
Ir.
..
"
. .&.
-'.
..
.J . .
;
a..
'''!-
..'
... ". ,...-4"'--..
b.a
.'
. "
",..
"
,
'"
, ,
....')
:
....r. _
.;
',
..
'. .\-.
. '. ...
..
- , ."
"".Jot
- . -.....
... ,
.: .
t' 1,
.... f.
..,:
'-
.. .'
..
..
..
r
\ .
....
.
."
"
.
..... <#
..
,:
.,
:" ..
'.'
'. "",,-
., .
-,,'.
.
:.
..
..
t.
.' .
.w
" ,
..
, "
,
,.
.
..
I
...: .
. '.
" ..
. ;.
.,
,
,
;,'
.. .-
,t
.
",
c
'.
.
.'
It
"'. .-
..
..
:'
, .
, "
'" :
'..
....
.'
, ..
...
.;-.
"
".
.
0\. "
.....
.."
'.
.
.
;
.. . ..
..: ...:
...
r
\ ' .,
,.
..
.... .' .
....
,I
,.
..
to J
I
.
"
#
..
.. .. .
-: t
.
...
,
,
-.'
&-:
--,.
,)..
'I
.
(
f ,
;
.
"
..-f 8':
..
-. .....
,,;
, .'
' .,
':"
" , "
f ., ,
. .
... .
. ;.
\'
'. ,(
..
t
\'
t
-...... #
, ...
.
.. .'" ",
,
...
, ,
t (' ', {,
,"
..:
.
e_ '_
..
-,
..
"
..
t.
'\
-,
.'
.
.'
I
,
.'
.:
..:
. .
L'
,to .
.
,
, '"
;
'.
, \
, "
. I
. . l' t ,
I:. I
"
... ., .
....
--'
'
.
..' .
..
..
"
- ..
..,:,...
. .
."It
-i -:.
,.'
t .'
«
t
.
.' ,
-..
-....
\-
t
...
....
r.
,
..
, . '
"
..
..
....
..
..
"
...
'"
..
;.
.',
'\..
_";i.
--
, '
..
...11.
.
.'
,
,
r
. .
.;-
,I'
;:
. ,,"
..
...
t;
.
-;
.. .
"
oOj
. . '-
.
\.
. ..!-
.
..
.
..
'!. -'
,.'
'
.....
.
....
....
....
i
.....
..
p: .. t.
.. . , ..
'.
.. .
4 ..
.... "
...
:I ...
'.
'---
...-
L . oJ. .. -
,..'. "
....... .
.
. ,
"'-
\
"
..
... .,..
..
.
r
...
..
,
"
.
.
....
".
, .
'..
-... .
".
'. '
.,.
"'. .
"
.' ,
<
-"I
...
- -.
'.
'-
.'
-...
.'
t
,.
. ,"
\
...
' I
"
"
t
"
,
,
:.-"
l
. .... --.
,
",,-
.
".'
'.
.1.
...
-- .......
.
.
....
,"
:;-- ,:;;.
...
't
.,
'-
,.
'.,
",-,
....
....
';'"
"
. :
.
..
,
"
..
..
...
...
IT
-:.'