De d lla .ui de ani...


,_
t


<
,...:';('
""'.'"
,?
¥

.-.: ,

::./
...;:


f\,hai kbaftian


';,..:.:

, :-.. .r;
;;;,..:
... ....I].

--:-j!';''' ....
<I\
..

 >-
.

r


fJIM am deveBi1


HUMANITAS




De dOUD mii de ani..:
MIHAll SEBASTIAN
Cum am devenit huJigan

Mihail Sebastian
"
/ De dtu, nui de ali ...
\,; Cu 0 prefata de NAE IONESCU
,(;'10\ aD' de\reoil
"'I ligan
. J'L '
" {:..r ,
. .
- - .,
, nUl\lANI"'A ,
UCUltETI, 1990, 

Qlperta. : DOI:NA ELISABETA$TEFl,.EA
R<dactor : ALEXANDHU SKULTETY
ISBN 973-23-0199-9

Dt dona mii dt ont..
Roman
Cu 0 prefoto de NAE IONESCU

Mihail ScbasUQn; Dedoua mil de ani..,.
Roman cu 0 pl'efata de N::lc' Ioncscu,
EditUri.l "Nationalo-Ciornei" S,A: Bucureti

PREFATA


lVIlh;:!il Seba<o:lian s-a hotlrit sa clezb.1.Ui problema iu-
d.tismului. $i 0 face pe un caz coneret. El alege un mo-
ment oarecum istoric. cam cei zeee ani ultimi ai fra

rnintul'ilor noastre politice.
i inceardi a stabili in accst
C)dt'll viata de nadejdi, de lupUi
i de suferintii
<i un.ui evreu neprcvenit - dar peniru asla nu mai putin
l "feu -. care e 0 fiinta ol'iginara, poate ehial' nin
a lni
{)riginadi. losef Hechtel'. Iosef Hechter se ehinuie>;te. Dar
pentru di Mihail Sebastian vrca sa rezolve 0 problema,
in
el1sul di el vrea sa inteleaga de ce se chinuie9te 91.
da<:a nu poate fi 9i aWcl. losef Bechtel' traie:?tc lucid, adl(

t
dc'Clublat, drama aceasta a iudaismului. Punctul de ajun-
g0fc a acestui losef e oarecum surprinzator: pornit pe
c[llca rationalistii - specific iudaica - a lui DE CE?
(-roul nostru sfil'lj;e
te prin a adopta, metodic, atitudinc::\
statica a lui Ghitii B1idal'u, care. intrucit e orientala,
ponte fi ins
ita
i de evrei (cel putin, de evreul mislit:)
de indata ce ea face fondul gindirii aritmetizante a lui
Spinoza. dar nu e mai putin strain a evreului de azi, care,
111cle9tat in .lupta cu problemat:ica rasci IUi, vrca sa fi.

un luptator. Rezultatul? Iosef Hechter nu izbute
te s':i
explice nimic. In schimb, el constatii; constata ca Iuda
sufera l1i se c
inuie
te ;
 di nu se poate aItfe!.
Numai ca 2.ceastii constatare e lipsita de neeesitate.
E adevarat di de cind e lumea
i de cind sint evrei - cad,
in adevar, evreii sint de cind lumea - neamul acesta a
-suferit. Din faptul suferintei lui permanente, insa, nu
se poate scoate decit inductiv. adid\ ipotetic. sub bene.




8 Nae JonesC"11
:ficiu de inventar, caracterul necesar al sufcrintei lui. $i
asta e insuficient. Pretinzind, deci, ca Iii losef Hechte)",
ca Iuda va agoniza pina la Sfi-T$itul lumii, eu cred sa pot
demonstra ca nu se poate altfel. i pentl'u ca, Josef
Hechtel' nu 0 face, sa-i ingaduIe Mihail Sebastian lui
, Ghia Blidaru sa spl1ml aici ceea ce nu i-a spus lui Josef
Hech tel'.
" J
A diut:;l problemei iudaismu}ui 0 so}utie generala in
ordinea politic5 este 0 opera tie lipsiUi de sens. Caci de
indata ce luda sufera Iii trebuie sa sufere, e de la sine
intcles di ori de dte 'ori se va pune undeva, intr-un con-
flict, problema iudaismului, ea se va rezo}va in sensu)
suferintci evreilor, (Ceea ce nu e 0 solutie!) :;;i se va
rezolva astfel nu pentru ca oamenii sint rai sau' nedrepj,
ci penlm sImplul motiv cii Iuda h'ebuie sa sufere. Aa
fiind, drama iudaismului nici nu este 0 problema politi6i
- 0 nscmenea problema implidnd intotdenuna 0 solu:
tic -, ci, pur i simplu, un .tapt. Evreii pot da, p:)liticeti:',
mate1:ial pentl'u 0 problema popoarelor in mijlocul ciJ-
rora locuicsc sau cu care sint in' contact. Accste problernc'
ilii au. desigur, so}utiiJe lor - bune sau rc1c, dar solutij,
Astfel. SpanIa a rezolvat, sau a crezut ca 1'\:zolva,' h,
sfi.qitul vencului al XV-lea, problema evreIasc5, izgonin-
du-i pe evrei din lara. Dar asta nu rezolva problema
iudaismuJui ca atare; ci, dimpotriva, confirmii numj
fapt;ul dl'amei iudaice,
Asta inseamna : drama iudaica nu poate Ii dezlegat5 ;
pentru ca ea nu e 0 problema:- ci un fenomen. Fenomenul
acesta poate fi insa cunoscuL adica inteles, Pe ce c..,](>
i prin cemetod5 ? Daca drama iudaica ar putea fI z:-
'kgata intr-un fel oarecare, ea ar fi \1n fen omen de 1'.'-
JUlie; conflictul s-ar Ivi din1r-o defeetuoasa lual'e de c0.n-
tuct intre evrei :;;i ceilalti oameni - contact care ar puta
Ii amendat ajustat. Cum JJlSa conflictul acesta e per-
TI1tment. indiferent de timp liii Joc, sau, mai exact, dacii
conflictlll acesta e permanent -aa cum eonstata i
HOul nostru i cum 0 cred i eu -, atunci trebuie sii
conchidem cu necesitate di pricinile conflictului :nnt in
evreu. Aa fiind, indicatia metodica e precisa  daci

Pre{::\ti
9
e\'reul trebuie sa sufere, suferinta Jui trebuie sa-i aib;':.
orjginea in el insui ; -iar cum suferinta e goalii, pentru
di rupe al'monia creatiei lui Durnnezeu, en-eul trebu)f'
sa fie substantial bolnav. De ad, urmeaza cA, pentru a
dezlega taina suferintei permancntc a Iui Iuda, e nevoie
sa tim ce inseamna a Ii evreu.
Eu tiu di metoda obh,muitil in cercetarea "chestiunH
e'reie:;;ti" nu e aceasta. Antisemitii, de pildii, procedeazii
tocmai pe dos: in chip empiric. Ei stabilcsc anume d
..xi8t:I un conflict statornic intrc evrei i celelalte nea-
mud, eonlJid care, la anumitemomente, cauHi dezlc-
J;1.1"i tari. De pe Ul'ma aces tor dezlegari, evreii sufera,
dc;:;ip,ur; dar vina e numai a lor, pcntru d\, de dnd
cxi-ta, ei nuau Hicut dedt bJestemaii. E inutil sa 5t.a-
niesc prea mult aSllpra lipsei de valoare a accstei me-
tode, Voi spune numai ci'i ea nu poate Ii concludenW ;
caci rezultatele ei pot fi tot a de bine intl'ebuintate de
cvrei impotriva antisemitilor, In adev5.r: cum stabilesc
:J':1tisemitii vina eVl'eilol'? In cazul eel mai' bun - in
e;:n nu se multumesc numai eu afirmatii- prin cnu-
m;-Tatie se cit.e<.1.:la cazuri, unul, dOUtt, 0 mie, in care cvrt'ii
s-au dedat la bleslernatii. E asia 0 dovada? Nu. Pentru
ca Ja 0 mic de faptc vinovate, evreti pot aduce orictnd
o mie de fapt.c de Jaudil. 8int rauf:1catori? Da. Dal'
s'int i bine[{!catod ai omenirh, 8int jecm[mitoI'i? De-
sigut". Dar sint :;;i fiJantropi. 8int tradcltOFi in razboi ?
S" poate, Dar sint i atJia care au murit simplu i cinstit.
$i aa mai dcparte, Deci d<1ra, da.cii antisemitii spun; e
drept sa sweriti, pentru ca sinteti ri1i, ,cvreii pot 1'3.5-,
punde : nu c dl'ept sa ne chinuiti, pentru ca sintem buni.
Cine are dreptate ? i unii, ial{ii. Asta inseamna insa :
nici unii, nlci ceiJalti. Cum asta ? Pntru ca metoda lor
d2 dovada prin eml,11eratie nu ponte Ii conc1udenta, .
Inapoi, dEci, In cealaHa metoda: Iuda se ehinuietc,
De ce? Nu cxista aid un "dc ce", Iuda se chinuiete, ;
ppntru ciL, e Iuda. In a('el<1i fel in care soal'ele lumi-;
neaza, -calul are pati'u picioare sau suma unghiuriIor
intcJ'ioare ale unui triunghi pla este ,egaW. eu 180 de
grade, evreul sufel'a - adica e substantial bolnav. Dar
atunci ..,-' ce cste un eVl'CU 'j .!

10 -
t'l.e Ionescu
- Chestiunea nu e ehiar aa de simplil. Raspunsurile
trebuie ii10rice eaz pregatite. De aeeea, mai intU: clod
c eineva eVl'eu? Problema asta am mai dezbatut-o 0
dtii; intr-o discutie eu d1. I. Frollo, asupra aa-zii1or
rornAni' catoliei. Diseutia nu a dus la 0 eonCluzie unidi.
Pentru cii pUl1ctele de plecare ale fiecaruia din noi erau
deosebite. i' anume, nune intelesesm, atunci asupl"a
lutrebiirii : cind este cine-va roman. Sa reicIU deci 1[1U1U-
rir"ea pundulLli meu de vedere. Cu aUt mal mult, eu en
elucidarea acestci chestiuni cste €sentialil pentru ee1e ee
ne preocupa aiei. Calitatea de roman, evreu, ture' sau
ncamt e 0 chcstie de apartencnt1: faci, anume, parte
dintr-ocoleClivitate, dintr-o comunitate. Asta se poate
intimpla in doua fcltU'i : sublcctiv, printr-un act de m[\f-
turisire ; obiectiv, prin aceea ca e:;;ti vchkul iiI unei istorii.
Prima modalitate nu est.e ef,,:ctiva, Cad nu e suficient sa
faci marturlsire de credinFl iudaica, de pilda, ea sa fii
l:vreu. Mai mult inca, poti dcc1ara, poti simii, poti crcde
c<i nu' ct;>ti evrcu, i totul sa Hi. A 9 a spunea..'11 eu :?i alta
dLlltl ; Cel npartenenta la 0 comunitate oarecare nu e UQ
t\ct de vo:n\;i individuala; 11i aa cred i acum. Cineva
poale sta In slujba unci colectivitati, ii poate face servicli
eminente, ii poate jertfi chiar viala pontru aeea:stii
colectivitatc ; asta nu i1 apropie in fond cu nimie de ea.
Get-mania a pUl'tat ruzboiul gl'atIe activ!U\til a doi evrei :
Haber i Hathcoau. Prin asta, insa, Habcr i Rathenau
flU au devenit germ ani. Au slujit; dar din dara; de
dincolo de zidurile comunitatii spirituale germane. E ne-
drcpt? Intrebarca nu are nici un sens: e un fapt. A!?a
fiiod, singurul fcl real de a fi evreu, francez sau mai tiu
("u ce e sa fii purtator al isloriei respective. Da, sigm',
pl'ecizarca acea5ta e fticuUi mai muIt din imponderabile ;
:JI, ca atare, ea va fi aeceptata greu : mai ales, in epoca
n!)(\stra, care abia acum incepe sa recapcte sensul im-
ponderabik!or. Nu e vina mea insiL Eu nu pot judeea
fih'ii impondombile ,; i nici nu vreau; etici numai
ele sint in stare a exprima i transmite direet realitatile
mai eomplexe. Eti, deci, rorruin sau evreu sau german,
dadi eti fructul unei istorii. Fruetul firesc i normal.
Cuci, ea in orice procel$ de viati'l, se pot ivi i aberatii ;
cong€nitale sau aHfei. Actul de con!1tiintil prin eare sa t
rccuno!1ti a fi mcmbru a1 unei comunitati spirituale - ex.

.' .
Pre!ata
11
presiea W1ei aceleil?i istorii - poate eel muItadiiuga
la romanitateata, i inca numai la intensitatea i precizia
acestei romanitati. Pot Ii insa foarte roman 1;>i fiira a-ti
da scama de asta. In acelaifel in care un stcjar e stc-
jar... fi'ldi sa 0 tie. Prin urmare : eti roman sau evreu
sau grec nu printr-o martudsire de credintii, ci prin
vehiculal'ea unei istorii; calitatea aceasta neHind  inci.
o data - un act individual de vointa, ci 0 stare naturaa.
losef Hechter nu ignora aceste adevaruri, fundamen-
tale. El are prilejul sa lc dcseopere in chiar familia lui.
In fieeare evrcu sint active doua momente : unul al tra-
ditici iudaice, altul al solului natal. Traditia iudaidi e
una singura ; solul natal - diferit. E.."{istii un evreu rus,
dupa cum exist a un eVl'eu roman; sau un evreu gennan.
Asta e un fapt, dar un fapt creator de confuzii. Ca e fapt,
se poate dovedi wor. Sint atitia evrei ea.l'C au parasit
tara romaneasdi. i au padisit-o de nevoie ; In necazuri ;
di doara nimcni nu ia lumea-n picioare de plikere. Au
plecat, deci, de cele mai multe ori ocilrindu-ne. 5-a1..l
a!lezat prin strainatati; i dadl au izbutit In viata, au
continuat Sa ne odirasca. Ciudat insa : in casele lor vei
gtisi aproapc intotdeauna 0 odaie romaneasca; pe l11D.sa
lor adcsea mamiiliga i sarmale... de porc; iar in suflet
nu ararcori 0 umbra nostaIgica. Va sa zica solul nata]
lucreaza. Dar lucreaza cum. '? Cu intensitati deosebite,
,In neamul lui losef Hechter, de pilda, oamenii din pmtca
tatiHui, negustori de grine in. schela Braild, in contact
permanent eu realitatHe conerete, stau prccumpanitor
sub semnul locului ; in: cei dinspre partea mamd, mcse-
riai in eon tact cu materia mO:lrta i talmudii?ti traind In
abstractii, capabili deci a se sustrage spccifieului gco-
grafic, precumpanete traditia iudaica. losef Hechter 0
tic. In aceasta discriminare insa sta :?i originea con-
fuziilor, Cad gindul aluneecl. In adevar, iata cum gindcsc
unii: daca in fiecare evreu exista doua momcnte, eel
<il traditiei i cel al locului, atunci diagmma fiecarui
individ va fi data de proportia in care sc amcsteca cc1e
doua momente constitutive. Care sint ins a limitele intJ'e
care variaa aceste doua momente ? Teorctie, ele cresc :;;i
descresc, hi, se contrar; iar limita dcscre!,'tcrii poate
fi zero. beserete momentul geografic pina. lazero in.

, Nae 10nescu
,.---""----,,- -,,-,,-,-'-'
u
favoarea tmc1i\iei, evreu1 rom& devine eVl'eu pur ; des'
cre.!1 te , dimpotrjva,pina la zero momentu1 tradiiei iu
daice, atunci evreul j'om[m devine romari pur. Este i1uzia
nsimilista ; i e5te ill.1zia a.titOl' evrei care se cred sincer
romani I?i pe care midl.rile pasionale antisemite ii sur
prind plna la disperaUi naucire. Pe 'nedrept insa, Cact,
intr-un fel. antisemitismul. nu e pentru ei decit 0 ehe-
mare la Ol'dine : adu-t:i aminte ea e1?ti evreu !tiu, Ioset
Bechtel' va protesta ; el va spune : numete-ma cum vrei,
el tiu insi:'1 di slnt un om de la Dunare i di Dunarea
Br-ililci face parte din fiinta mea. Faee '! Nu 0 "om con-
h'sta. Dar in' ce masura ? Slnt in elementcle eonstitutive
.de fHntei omeneti momente esentiale 1?i accidentale ; de
adinc, i superfieiale. E$ti tu, Iosef Hechter, om de 1a
Dur15rca Brailei? Nu, Ci eV1'eu de la Dunarea Bri'lilei.
Asta e de reiinut : cresc !;>i deseresc cele doua momente,
ctltraditiei i al locului. in fiinta unui evreu ; dar pe cind
cJimatul g<'ogt'afic se poate inehirci pina la fOal.te apl'oape
de zero" cd spit'itualiobserva 0 limiHi sensibi1 dcasupra
lui. zero, sub car'c nu coboara niciodatii. Ceea ee face ca
eVI'('ul sel fie evt"t.'l!, ariunde ar fi 1:'1. Aa este. $i aa
tr('bui.e s:\. fie. A zice chia1', a!;>a e bine.
Nationaliratea este, deei. 0 stare organica. Cu cit
un om este mai vlu, eu aUt el e i mai national. Marturi
sirUt de credinli). de care aminteam rnai sus e :;;i insu
fici:mtii, i inefieace. Proba: sint atitia oameni carr se
rlecf\ra catl'goric romani, i,'i eare;- cu toata genealogia lor
f:tdt cusur. au incetat de a fi romani ; care nu sint nimic,
Acz:'st<.:<l, sint exemplare1e hlbride;in. degenerescenta ale
ndiunii : «H'e in ordinea vietii publice nu ereeC1Zt\ nimic
saU cre(><\:1.2\ valol'i formale, pline de artificialitatc ; :;;i a
r:cirlJr vltalitnte e aa de redusa, ineit de eele mai multe
od, in ordinea fi;'.iologica, nu au eopii. Sa observrn ea
hibr:ditaic[\ aceasta nu ataca dc10e inteligen1a. Am ziee,
ch!ar, dirnpotriva: ascuie, uneori pina la morbid, instru.
mentul intcligentel; dar numai pe eel al inteligE'l1tei
for-male, care despica, anallzeaza i, neputind intelege,
1ici nLl oate crea, Sa retlnem aeeasta corelatie : 'logiea
luaU'! ea Instrument pe ere at ie, nu de transmitere a ade
Yi'iruri1or - lipsa de olidal'itate 'cu viata - incapaci-
tate creatoar-c sub Orlee raport - caraeter anational.
F:xemple ? Soar putea caut,CI intre oamenii care fac poli

Frdt;i
}J
tica statului nostru de astzi. 0 politica aa de pu1in
nationala, adic:l aa de puin in legatUl";l eu structw'a
n.eamului romanesc.
Sa nu mai insisUim ina. E.'\.emplele acestea nu sjnt
interesante. Ca orice hibrid., $i sa ne intoarcem la ches-
til,mea noastr;l: cind e, deci, cineva evreu? Dupa celf'
spuse, raspunsul se desprinde suficient de cIar: cind
traie$te istoria evreiasca ; indiferent daca e coru;tient de
asta sau nu, indiferent daca 0 Vl'ea sau nu. Asht inseamna
ina ca. pentl'u a inte1ege ce e un evreu, e nevoie sa
I}tim ce e istoria evreiasca,
Dezbatel'ea acestei chestiuni comporta - recunosc -
un efort de obiectivitate. Dar ma socotesc in stare sa-1
filC, Si de aceea ma incumet a duce dezbaterea pin a 1a
capelt. Istoria evreilO1' e. pentru e1. un ir lung de sufe-
rinie nejustificate. Pentru "ccilalti", suferintele evniior
nu sint dedt rezultatul unei reactii indreptatite la tot
raul pe care evreii n aduc in mijlocul neamurilor ell care
trcliesc. Fiecare din "pal'ti" socotete, decL ca drcpta1ea
e de partea ei. Ce e de folcut ?, Eu cred ca eel mai simplu
e sa liisam, deocamdata, afarol din prcocuparile noastre
chestiunea dreptiitH ; sa nu mai vorbim, deci, de suferinte
"nejustificate" $i reactii "indreptatite" ; sf! vorbim numai
de suferine, de suferinteJe evreilor.
A1;)ada1' : lehuda patet.
Dece?
Sa pornim de la faptul brut, aa cum e triiH 71
infati!?at el chiar de catre eVl'ei, incercind a stabili ]11 ce
consta' aceastasuferinta, Se constata ca 1nt1'e evrci :-;;i
popoarele in mijlocul dirora traiesc au existat intotdec:-
una nepotriviri i neintelegeri: de pe UJ'ma dirora
evreii au fost supu:;;i la un regim deoscbit, din earl' pentru
ei au izvorit intotdeauna suferinte. Regimul aCt.'sta s-a
aplicat evrei1or, i individual, i colectiv ; dupa impl'c.itJ-
rari. Nu se poate nega, , de pild::1, loin sentiment. gencral
de ura i dispret al popoarelor fat dl' evrei. sl'ntiment
care creeaza acestora, fie $i numai moralmente, 0 situalie
de pari a :;;i care sta la baza tuturor a<.:tiunilor de pe
urma di.rora evreii au sa sufere, Sa observent ins<1 ca
fncordarea dintre evrei i celelalte neamuri nu e un
fenomen constant; i ca sint adesea pcrioade in care

14
Nac Ionescu
--------------.----
. '
doml1ete linb;:te deplina i in care neamul cvreiesc
prospera. Cind sufera evreii? Cind sint evrE'li - ca sa
intrebuintez 0 expresie a lor - persecutati ? In momcnte
de criza. Aceasta criza poate fi de doua feluri: provo-
cata de evrei ;;i provocata de a1te pricini, oarecari.
Marile i singeroasele mi,?cari antisemite din Anp::lia 1a
inceputul timpurilor moqerne, de pildii, ii au cxplicatia
''in actiunea evreilor. In adevru': purta.tori ai splritului
capitalist, evreH au intreprins atunci in Anglia disolutia
economiei agrare; nimic mai flrcsc, deci, ca eei piigu-
biti - posesot'ii i lucratorii de pamint -,bcneficiarii
regimului de economie agrara, sa reactioncze. Faptul nu
e de altfel specific Angliei, ci general; i asupra lui am
H\'ut priljul sa insist i altiidata. Sint, insEt, cazuri in
care cvrcii nu au nici 0 vini. Sc intimpla, de exemplu"
in Rusia veche, ca ori de dte ori guvernul se gasea in
dificultati i avea nevoie de 0 diversiune sa organizeze
cite un pogrom; local sau mai intins, dupa nevoic. Mai
'<.Iles aceste fapte Ie subliniaza evreli ca Stt arate di sint
pC'l'secutati, :;;i inca pe nedrcpt. Cad, zic ei, justificare
obiectiva pentru asemenea pogromuri nu existii. Exista
numai 0 ura subicctiva impotriva noastra, i aceasta
uUi e i pr.iclna suferintelor noastre.
S{l cercctf1l11 obiectiv aceasta afjrmaie. Mai intii,
pof,l'0111urilc nu sint 0 inventie ruseasca i llU s-au
ex:ercitat nUl11ai impotriva evreilor. Daca ne aduccm
bine aminte, Roma imperiala cunotea i ca ascmenea
procedec, iar victimc ale lor erau foarte adesea cre!?ti-
nii. Ca sii nu luam decit un exemplu. Exemplul acesla,
e suficienl '1n5a pentru a slabili un fapt: anume, ca
nu exista la llccvrei 0 singura directie de destindere 
unei situatii incordate - inspre evrei ; deci nn calitatea
de evreu cste cca care lucrea7.a asupra ncevrcilor ca 0
cirprl ro:;;j astlpra taurului. Nu calitatea de cvrcu, ci
altceva. Ce anume ? Si1 inccrcam a intelege.
Estc devi:irat cii procedeul amintit mai sus era
loarte intrcbuintat in Rusia. E, iarai, adevarat ca un
ascmenea procedeu ar putea fi intrebuintat i in alte
tad cu climate politicl! i de ethos asemanatoare. Dove--
de,te Insa asta ca pricina unor asemenea agitatii e
subiectiva? Gt.cu de admis! Vcdeti, cind diavolul a

Prcfat:i
15
vrut sa ispiteasca pe cei dintii oameni in rai, el nu s-a
indreptat clitre Adam, ci ditre Eva. De ce? Pentru di
el tia ca Eva va sucomba mai uor ispitd. La feI i
politia ruseascii care organiza pogronml'ile; ea ofcrea
minici publice catinti pc evrei. De ce ? De ce oare agita-
tOl'ii ace:;;tia nu ridicau 1mnea impotriva t!ltarilor sau a
ungtlrilor . sau a' francczilor? De ce - prcsupunind ca
premisa evrcilor (evreii, cal de bataic pentrn toti agita-
tor-H) este adevaraW, - de ce toate instigatiile acestea
:m ca obiect evreimea ? E simplu, se v.a spune  pel1tru ca
asemenca instiga1iii prind lototdeauna !;>i pentru ca agita-
tol'ii 0 tiu. 0 tiu agitatorii antisemiti astuzi, aa dupa
cum cu vreO 18 veacuri in urma 0 ::;tinu ;v,:;itato;'ii anti-
cretini. Foarte bine; numai c, in accst-- caz, trebuie
sa existc in evreii dc azi i de totdcauna, trcbuia sa
existe in crctinii de acum 13-19 veacud, un element
ohiectiv caresa-i fac;l apti de a aprinde minia public;} ;
exact in acda$i fel in CQre .s1ilbiciunea congcnita1a a Evci
o fucea apta sa sucomue ispite10r diavoJuJui.. Care I.'
acest element?
. Datefe de mai sus ircadl'eaza 0 elementara problema
a psihoJogiei multimilor. Pentru ca 0 catego'.'ie de oameni
Sa poam deveni obiectul de descarcare a p:timii mascJot
e nevoie de mai m\1lte clemente. 'finind seama de faptuJ
ca asemenea descarciiri, intrucit sint faptc de psihologk
colectiva, nu ii au de ccle mai multe od decit origini
nerationale, vom spune ca 0 categorie de oameni n1
e aleasa ca victima de d'it1'e agitatori dedt :
1. Cind ca constituie 0 grupa fundamental deoscbiUi
de maEcle in mijlocul caron.. traiete ;
2'. Cii1d dcosebid1e acestea, devcni te con$tiente :;:i
intelese ca tot atltca motive dc supedodtate asup:-Cl
neamurilOl' din jUi', au ca urmare un proces voit de
sccesiunc, care duce la izolarea numitei grupe inla:untrul
chiar al societatii rcspective;
3. Cind, de pe urma acestei izolari, vi.:.ta inlauntrul
grupei ia anumite forme ezoterice, pline de mistcr
pentru cd din afara ;
4. Cind grupa aceasta reprezinta 0 prin,1cjdie pcrma-,
nenti'i, pentru ordinea celor din afm'a, penh'u structura
spirituaHi, politics, sociaIa sau economicii a aeziirii 1m',

<J
Nae Ionescu
Aceste patru momente se verifie! complet pe ca1.ul
persecut iei - cretini1or in imperiul roman.' In adeva:
atit prin felul lor de viatA, cit :;;i prin ethosul lor, prm
intelegerea lumii !?i prin sensul general pe care n diideau
ei existentei fii actiunilor omenti, cretinii erau funda-
mental deosebiti de stapinitorii Romei. Mai mult decit
atit insa; eontienti de valoarea adevarului absolut in
stapinirea carora erau ea inchinaton ai lui Hristos, ei
ducean 0 viata separata de a celorlalti, cu 0 practiea a
cotidianului care distona categoric nu nu.mai in, cele
religioase :;;i care ii sHea sa se izoleze daca nu pentru
altceva eel putin pentru a se feri de ispita vie1ii pagine ;
de aici traiul in comunitati, :;;i topografic inchise, ad eva-
rate ghetouri, inlauntrul carora nu patrundea nici ochiul
('el mai indiscret - daca nu era al unui initiat -, $i
tot de aici taina care invaluia aceasti'i viata i care f.kea
posibile legBndele cele mai fantastiee. Existi'i un basm
eu omorul ritual? Exista. Dar de ce se pIing evreii?
Nu a existat un basm cu eretinii otdivitori de fintini ?
$i evreii liu au eLoare nici 0 vina, n-au avut ei nici un
rol in raspindirea acestor basme? lata dara, istoria nu
face decit sa se repete. Fati'i deimperiuI' roman eretinii
in3a mai indeplineau 0 functiune; aceea de element
dizolvant al aezarii romane. Va fi spus Hristos: dati
Cezarului ce e al Cezarului. Asta 1nSa nu apara irnperiul
impotriva dinamitei cretinismului. lar primejdia aceasta
o simteau stapinii - i reactionau. Reaetionau prin...
pogromuri. Incercind sa explice acest fapt, unii spun:
pentru ca c1'etinii erau purtatorii unei micari revolu\ia-
nare. Evreii ini?ii spun despre ei : pe noi numai retrograzii
nu ne pot snporta ; numai retrograzii sint antisemiti - i
anume pentru di evreii sint revolutionari, adud!tori de
progres. E inexact. EV1;eii nu sint adutori de progrcs ;
intrc altelc :;;i pentru ca... progrsul nu existiL Evreii ao.uc
schimbare, nu progres;  inca niei asta intotde<.lwla.
lata, de pildii, astazi. SingUl'a tara re\'olutional'u in
Europa e azi Gel'mania. {Italia nu e in.ca l'evolutionara.
Ir.tr Rusia, care cu Lenin a fost formal re\'olutionara -- in
fond nu, pentru ca marxisml1l nu e, fata de rationalismul
cartezian, in nici un fel l'evolutionar - deci, Busia, c£l"e
CtJ. Lenin a fost formal rcvolutionara, a incetat sa. ,mat
fiO', in momentul in care - sau : daca - omul de step4

Prefa \.A
17
Voroi1ov a capitulat in. fata lui Stalin, care devine
rlin ce in ce mai mult omul tehnicii, adica mO$tenitorul
Illi Petru eel Mare, in aa masura incH urmeaza sugestiile
1"l'antei $i se tntoarce inapoi in Europa.) Deci singura
I,a:di revolutionad azi in Europa e Germania - iar
Cermania de azi e antisemita. Nu e ,adevarat, deei, ci1
('vI'eii sint intotdeauna :;;i peste tot un ferment revoh.ltio-
l1ur, i, chiar daea ar fi a!?a, asta inca nu ar exp1ica.
pasiunile dezHintuite impotriva lor. 'Caci nu e adevarat ca.
popoarele se ridiea impotriva oricarei revolutiT. Nu. Ci
popoarele se rididi impotriva revolutiilor, atunei cind
;Iestea ataca geniul lor national, ethosul lor. Le suporta.
i I1sa - mai mult: Ie sustin - atunci cind merg inspre
" potcntare a acestui ethos. Intoreindu-lle la cazul nostru :
'Te;;tinismul reprezinta fata de geniul roman 0 formula,
dadi nu chiar diametral opusa - ceea ce totu$i s-ar
l'lItea sustine -, in orice caz 0 formula fundamental
d('03ebitii, Roma trebuia sa inteleaga, i instinctul ei nu
:1 jn(:'lat-o, ca ideea de stat romana nu putea dee1t
":1 sucombe prin inflorirea cre:;;tinismului. $i de aceea
:1 ('eactionat. (Cu cit succes - s-a vazut. Dar asta e 0
; ill a chesti une,) lata, deci, originea au expiicaiia persecu,.
I,,,'ii crctinilor sub imperiu.
Intrcbarea e: au fost :;;i sint evreii, oare, fata de
m\ta lumea, in situatia in' care se aflau cretinii fata.
,', 'imperiul Toman?
Sa vedem.
Evrdi sint poporul ales. Asta trebuie SaD martul'i-
(>asca . nu l1umai or-ice evretl, ci' i orice cretin. Evreii
<:'nt poporul <tIes, pentru ca eu ei a facut Dumnezeu
I,rimul legamint, Ei $tiu asta. Un popor ales are. insa
de implinit 0 functiune; caci el nu e ales ,din call,=!:a a
('c'\';:1, ci - i mai virtos inca - pentru ceva, intr-un
:mumit seop.' Dar pcntru ca sa-i poata implini misiunea
i Iii, el trebuie sa se pastreze ca popor ales. Asta iarai
:u In(:eles-o evrciL De aeeea, in istoria lor, inca de la
inceput, se poate identifica extrem de lesne 0 tendintA
('nt:stanHi nu numai' de a-i sfinti viata, dar i de ,a 0
p;'t$1ra pm'a de orice contact cu cei de aHa credinta.
III tara lor, cind aveau una, in toate celelalte Wi unde
Li aruncau nenorocirile lO'r nationale sau numai nelini¥tea

13
Nne Ionescu
lor seormonitoare care ii punea rncreu pe drumuri
- diei, de fapt, foarte multi din evrei au trait in diasPQi:"(1
ehiar in vremea independentei statului lor -, ei trr.iau
dcspartiti de eeilalti oamcni, in eOl11unit;ti rigid inchipe.
Con:;;tiinta superiorlUitii credintei lor, eOD$tiinta supel'io-
rit5.tii 101' de popor ales nufrea in ei un imens Ol'golit l ,
e:1re, asHizi, dupa atltca nenorociri $i sufcrjnte, e tot
a:,;a de intact cum era in timpuTile de cea mai mi.ln'
stri'Hueirc nationala (caci au fost i rnOlncnte de astc,,),
Dcsigul', evreii au fost 'intotdcauna un e,)rp strain i
mijlocul neamurilor ell ca:'c au venit in utingere ; i dac;')
e adcvilrat ea "difference cngcndre haine" - au lost
i uriti. Sii se recunoasea 111Stl ea dadi proccsal acesta dl'
djf('rcntiere, de singuJarizal'c, de izolal'c (de aa de'
dcpai'te dus astazi, incit intrc evrei i cde1:-.1Le neamuri
nn se mai pot antnca punti statornice, apoi cJ a fast initiot
nu de ecJe1alte neamuri, ci chial' de evrl'i. Veehiul Testa-
ment e:ste 0 lege care e i a noastra, a cre",tinPor ; intrucJt
i noi 0 111arturisim, ar 1re:cui deeLea intre no :;;i evrd sa
fie eeva comun:' Veehiul Testament. $i, totui, nu <"
Pentru cJ. ceea ee face fCH1dul cthosului evr,,:u nu e l('F-'\a
C::::1 veche, ei eomcii.taj'il1l ei. Stii sel'is d()a'a ea Thora
e apii, i Mishl'a e vin. $i asta ii arc insmnatatca ci ;
euorma. S-a Intimplat cu Vechiul Testament la E''-T('i
ceca ce trebuia sa se intimplc mai tieziu cu evan,h('1ia
13 cntolici ; care nu era valabiia dedt sub gal'antia bJsvd-
cii (Augustin), adic5. in lumina eome:ltal'iiJor. !\Tu ini'hm,
Cj,cj chcstiunca e cunoscutii: Talmudul a luat locld
Thorei. Nu chiar dintr-o datu. Ci eu luptc gcde, eare nu
s-au tcrminat dccit cind a fast ar;a opera h.d Maimonic!l',.
More Nebuhim. Asta inseamna, in5a, veacuJ al XIV-ka,
Pina dupii 1300, dcci, au lupiat urma:?ii far-iscilor penh'a,
impunerea spil'itului exclusivist, in virtu1ea diruia eVl'cii
trebuiau sa se tina departe de oriee ating(i'e .cu celdilJtl,i
neamuri; fie di era vorba de per:;;i sau de, romani, eI,,1
greci sau de alexandrini, de arabl sau de Cl'e:;;tini. ] ':\,
aeeastu data Insa izbinda rabanitilor Cl'a desavl!'$iU::1
scpaat,ia nt::e errei i eelda1t,; neamlr! eon1pJet re"Jiz<.:Li.j
Cmd msa cmeva vrea sa se t1l1a depnrte de 1.lJ) <:: I
pentru di te dispretlliete, pentru ca te soeotete m"i
jos de el r;;i nu demn de a-I fi 0 legiitura, reaetia ta ,
fircasca: inccpi a-I socoti drept duman; sau, in Oril'('

Prciata
19
(::17, de altA nalm'i;\ decit a ta. Procesul de separatie inittat
de evrei continua sa fie adlncit de ceilaHi. La aceasta
:. contribuit, daca mai era ncvoie, inca un fapt, de ordin
;t1'.ict concret. Evrcii sint, desigur, mistici; dar sint, in
acC'la$ timp; ':1tiona1iti. Proba : Kabbala (hasidismul, care
(', inluuntrul iudaismului, tat-a de rationalismul talmudi$ti-
1m', cam ceea ce e in catolicism franciscanismul fata de
;\")l[1,stica tomlsta, nu e nici pc departe un element hotari-
tot' in plami.'id('ala ethosului iudaic). De la talmudist, insa,
pi:11 la zarn;:ul cinlritOl: de aur $i imprumutatm' de bani
11\1 e nici mJcaT un pas: e l,mul i acela lucru. Evrcii
:1\1 fost, dci, in toale timpul'lle exeeptionali m'inuitori de
hmi.Ca1itatcH asta a lor i-a dus 1:n apl'Oplerca regilor
:,;i ai rnai 111[il'ilor tuturor neamurilor ; ccll'ora Ie-au fticut
,.:';'vkli ade'iC'[\ eminente. Evreii I1U au $tiuf:, Insa, nu au
i:i0les nielodala - cu toate necazurile carc au dizut pe
(;apullor - C(l nu cxista mal ma'e ncnorocire dedt aceca
(e a sluji contra rilsplata pc cei mari. Caci ceea cc-tl pot
da st.apinitorii nc::mmrilor ia pbtil slnt privrtcgii, iar'
peivilcgiilc nu pot fi c!ecit iz\'nr de ncnaroeh'c. Privilegii
pC'ntru ncamul lor. Asla merge 0 bucata de vreme. $i
I('-a mers \l lor, In Alexandria, de pildii, ea i, mai tirziu.
in Spanla, privlicgiile de care se bucurau cvrdi erau
a,:a de insemnlte, incH mul1;i trecem1 la iudah11 num,ai
ca sa se bucurc de foloasd(' calitiitii de a Ii evl'cu. Asia
nu merge 111s<1 1a nesftri;>it. CLki, 1ntr-un ::mumit moment,
intervlne 0 criza publica, i aluncl pasiunea p()pular1\
merge tocmai impotriva celor p1'i\'ile::;'ia\i. Sii tc apere cd.
rnari ? Cei mad dau cel mult pl'ivilcgii - i :lndi '! - ;
de aparat 1n5a lmpotriva mi!ici'irilor de opinie publica
- asta nu. Evreii ultii 111et'eu efi ci au fost izgoniti din
Spania la scurbI vreme dupa ce fi'icu.sera cminntc scrvicii
lui Ferdinand i Isabelei, dirora Ie l'cHicuscri:i fimm1;de
pubHce ! lata, deci, in situatia lor pri'dlcgiata - i un de
nu au avut privilegii evreii? - hdi un clement al
procesului de izolare a evre.i1oL', proccs carc, d( data
aceasta, nu mal porne:,:;te de la evrel, ci dc Ia ceilarl, d('i.
de fapt, nu e dedt 0 consecinta a seeesiunii rabanite. Nu
eKplidi asta dcstule lucrul'i? Dcstule - dar nu pc
toate.

'20
Nae Toncscu
Desi;o,1'UT, eVl"eii sint pOpOrtll ales. Dar ales - 1
Cf'? Ei spun, ca sa stiipineasc:l p5lTIintul. E 0 afirmali
care faee orice disclitie imposibi1ii. Cad ce inseamn
03!'e, in domeniul' realitatilor concrete, a stapini plmin
tul? Soeotesc, deci, indicat sa alegem un aH pund d,
pJecare. Un punet de plecal'e care sa fie ceva mai preci
i posibil de a fi acceptat de toata lumea, Care e. dup;
chiar parerea evreilor, momentul in care a1' fi sa incenp;
stapinirea lor asupJ'a lumii ? Momentul ill care va apar(2j
Mcsia, Prin urmare, \deplasind putin problema, fara a-
schimoo ins3 punetul de ajungere. vom spune: ev1'ei
&ll1t poporul ales, pentru ca dintre ei trebuia, dupa hotar
ra lui Dumnezeu, sa se nascti' Mesia, Asupra acestoq
sintE'm toti de acord: evrei i cretini. lmediat dupi
aeeasta iosa se desehide COl1.troversa,
Noi spun em : Mesia a venit. Prin Intruparea Logos-
ului. El f' Hristos. t,vreii au fost poporul ales: aks pentn
fntr'l1parea ll1i Dumnezeu, Dar in momentul In e3r
aceasta s-a int'implat. in momentul in care el i-a implini l
misiunea deci. poporul evreu a incetat a mai fi poporu
ales, CiicL e adeviirat, legea ,cea veche era un legfunil1'
intre Dumnezeu $i poporul vreu ; legea cea noua, ins.\, .
un lcgamint intre Dumnezeu i toate neamul'ile pamintu:
lui. In legamintul cel nou devine, deci. oarecum ale
oricine prime::;te lC'gea cea nouB.; ales intl'e pierzanij
i mintuire. Prin urmare : sau eVl'eii recunosc ca Mesi
a venit sub chipul1ui Hristos, $i atunci, din acest momen
ei inceteaza de a mai Ii poporul ales (sub pedeapsa de 
faptui eel mai greu pacat - al orgo1iul Lt _U ; sau ei contestl
autenticitatea lui Hristos-Mesia, i atunci ei se refuz
de 1<1 f l..lnctia lor de popor ales, aceea de a fi instrument
lui Dumnezeu intru mintuil'ea lumii, pacatuind nu Dum'
frnpotriv:l misiunii lor, dar chiar direct impotl'iva ]1.
Dumnezeu. '
La aC(asta evreii ri.'lspund statornie: Hristos a f
aesigur dneva. Poate chiar un pl'ofct. Dar daca. el pre tin
a Ii chinr fiul lui Dumnezeu sau, in orice caz, IvIesi,
atunei e1 e un impostor. Mesia nu a venit incil, El va ven
sigur, pe un cal alb, i atunci va incepe i staPinb  '{>!
lui Israel asupra pamintului. ' ,
. Ce1e dOlla pozitii sint ireductibilp. Dadi am ineerc.
dinir-un punet de vedere exterior amindlU'ora, sa stabi '.

Pl'efat!
21
I'I/IC are dreptate, ar trebui sa ne recunoatem neputinta.
11111 fericire, insa, pentru problema noastra e' absolut
1,,,liferent sa se :;;tie de care parte e dreptatea, Cad in
('him' caracterul i.reductibil aJ ce10r doua pozitii sUi miezd
fll'oblemei noastre. Sa ne amintim, in adevar, ca ceea ce
\'I1'm sa Himu1'im noi nu e cine e vinovat in conflichJl
I H'll11anent dintre evrei $i celelalte neamuri, ci care este
,'\plicatia pennanentei sufcrintelor lui Israel.
P!'in nrmare : poziiia evreilor e clara; ei sint poporul
,11(,.'1 ; care ""'va stiipini pamintul in ziua in care se va ivi
1\1,':.:i;}, lata insa ca din Israel s-a nascut cineva care se
I'I('lindc a Ii Mesia. Accst cineva, Hristos, care nu e
ii, 'dt un impostor, a sfiqit totui prin a fi recunoscut
1:( [iu al lui Dumnezeu de atitea neamuri in mijlocul
":I/"Orn traiesc evreii. El a: creat 0 noua inielegere a him ii,
" nnua stmcturii spirituala $i nu numai 0 noua scara
01,' vnJorl, dar chiar valori noi. 0 a$ezare crc$tinii a lumii.
A ici incepe dificuJtatea. Evreii traiesc in mijl,)cul
",',',':I,ci lurni, cf'c:;.tine, Dupa care lege? Dupa legea
1'1 \':..lirdi? Dl.'pa obi:;;nuintele create de legea cre:;;tina?
1 )llp;" indicatiil, c1imatlllui cretin ? Dadi da, atunci eyrdi
III' l'emmiat la kgea lor, au tradat legamintul lor cu
'1Innnezcu. au incetat de a fi poporul ales -mai mult,
.III 'incctat d a fi evrei. Nimic din toate acestea nu s-a
Ililimplat ins5.. Evreii continua a £i evrei. Ce inseamna
11,,1;) ? Ca, in mijlocul linor popoare cretine, ei ii fae
II', r ,;r(rile Hiuntrice !?i i:;;i duc viata dupa 0 lege a lor, alt.a
Ih:lt cea cretinii, poirivnidi celei cretine - opera a
IIm,i imposto:,. Concluzia ? Urmind legea lor, evreii tre-
I" I ic sa sahoteze a:;;ezarile $i valorile cre$tine.
Nu este vorba aici l1umai de 0 problema religioasa.
1,;';(  adevarat ca necazuril !?i suferilitele evreilor sint
111:ti adiIci i 111,3i frecvente In acc!e timpuri :;;i In ac:ele
1,":iHni in care popoarc1e odihncsc intr-un cretiniEm
111<1i categoric. Dupa cum iara:;;i e adeva.rat ca situa\ia lor
I' mcomparabil mai u!?oara in tiirile protestante, protes-
imtismul - mat ales in anumite forme ale lui - fiind
, Il'mula cea mal pllin crc:;;timl. in cre:;;tinism :;;i cea mai
'proapc de structL1ra iudaidi.. Bar, inca 0 data, problema
1!J e in primul dnd religioasa. Sau, mal exact: justifi-
:area formaM a conflictului acesta pennanent nu e de
"ltura reli.gioasa E vorba de altceva : iudaism sau creti-

22
Nac Ionescu
nism'sint mai mult decit religii ; e1e sint principii form
tive ale vieii; existii 0 a,?ezare iudaidi i 0 aezaJ
cretinii a lumii, indiferent dadi in' con$tiinta oamenH
:;;i a instituii1or apare in chip explicit Hristos i Ieho'
sau nu. Aa Hind, exista valori cre:;;tine i valori iud{li,
in oricare ordine a vietii ; fie ca ne gin dim 1a organizro..
politica a unei natH, fie cii ne preocupfun de crearea
circuJatia bunurilor materiale, fie ca nu e vorba dcc
de inelegerea sensului general al existcntei. Pe Qrit
teren ne-am aila, deci, existii 0 categoricii "incompaiibil
tate de umoro'e" intre cretini :;;i evrei.
A:;;a fiind, insa, deosebirea pe care m11 identi:Cicat
ca existind intre evrei i cretini merge mai departe
ace:;;tia din urma Ii simt pe cei dintii nu numai izola
voluntar, dar 9i - :;;titi. a patra conditie din cele de m:
sus - primejdiot;;i ordinii cretine. Cre$tini i evrt:
doua corpuri striiine unul altuia; care nu pot fuzior
intr-o sinteza, intre care nu pote exista pace decit
prin dispari tia unuia din cleo
ludasufera.
De ce ?
Pentru ca Iuda traiete in mijlocul unol' popoarc .f.
care nu poate sa nu Ie du:;;maneascii, chiar daca ,
voi aUfel ;
pentru ca clin momentu1 in care a refuzat sa-1 recl.:
noasca pe Hristos-Mesia, ancorindu-se i n1ai depar1
- pe drept sau pe nedrept - in calitatea 1ui de pope
ales, el e dator fata de el insw;;i sa-l1i implineasca func1,:it:
nea care Ii revine, aceea de dizolvant a1 valorilor cre:;;tinl
Iuda sufera pentru di I-a nascut pe Hristos, I-a V[,Zl,
:;;i nu a crezut. f;ii asta incii llU ar fi fost prea grav. Dar a
crezut altii - noi. .
luda sufera - pentru cii e Iuda.
Exista totu$i 0 actiune prin care eVl'cii au inceJ'C
sa se smu1ga soartei lor. E sionismul. Incercarea mi s
pare insa cu totul confuza. Desigur, lerusalimul riimirj
polul magnetic al iudaismului. Dar un pol, a:;; zic1
mistic. Ciici urarea nosta1gica "la anul la Ienisalim" 11
are nimic pozitiv in ea, ci e mai degraba unu1 din ace
mituri des pre care vorbete Sorel, in acelai fe1 mit. cu

Prrata
23
Iddodata, dar care polarizcaza omenirea !?i au asupra
""l\lcnilor 0 inriurire extrem de puternica, obligindu-i
r,', ,,;d regleze viata in vederca acelor evenimente, ca $i
,,,!It 'ele s-ar intimpla,
tntoarcerca la Ierusalim e, netagaduft, 0 reaUtate
P' 'I1tru evreL E cca mai puternica realitate iudaica, Certi-
Ilirlineaaceasta mistica dupa care IsraeL e va regasi
"daU\ i odata la umbra templului este aa de adinc
II' r;ldacii1atlt in fiinta evreilor, incit acetia nici nU-!li
I.III:otesc viata in diaspora decit ca un provizorat, Mai
"'11 It, ca 0 ficiltne. Caci dad evreii au temple i case
.I" :rugaciune prin toate aezarile lor, nu e to!ui mai
I" I(,in adevarat cii singurul lac de rugaciune .c;;i 4e jerWi
limIne lerusalimul i ca, in fond, adevaratul tcmplu - nu
r,'JI"ogatele'din diaspora - aeolo este, Stranie stare de
:,1 ,irit, in care coneeptul-limita al dorintelor, obiectul
1"lldintelor dureroase ale ul1ui popor intl'cg devin adcva-
I!la realitate, pc cind viata de toate zilele se des Ll'ama in
I, :Insparente iluzorii - ficitmi !
tntelegeti dara cc departe de" realitatea iudaica a fost
",' IIdul lui Thcodor Herzl atul1ci dud a lan:-;at ideea sia-
lII.'imului. Stat iudaic ? Evident, dad cineva at' izbuti sa
"dune'la un lac pc toti evrcii de pe fata paminLului $i
" I i constituie in stat, problema suferintclor eVl'.:i1or ar
I.':t 0 alta inn'ltia1'e ; poate chia1' ca a1' fi rC7.olvata. Dar
Il1lrcbarea e : cum sa constitui un stat evreicsc? Evreii
:111 mai avut doara un stat. L-au nvut chinr de mat multe
",.i. Unde e'? 801-1 fi a$teptnt, oare, ev1'eii pc 'l'lwodor
I krzl ea sa descopere" ideea ullui stat cvceiesc? E cel
I'lltil1 ciudat. Un popor obil1uit, normal tinde inspre
\'int.,'t de stat in chip firesc, Eu'a nici un plan eon;;tient;
""act in acelai feI in cm'e molcc:ulele dintr-o solutie
,llptasaturata tind spre cristal. i\sta la end insa nu
.", vede, Ba, dimpot1'iva, ori de cite od au avut un stat,
lilt s-au linitlt pina nu I-au faeut in bucati. Sa ineeteze
vi<.lta in diaspora ? Nonscns. Ciici viata in diaspora cste.
11,a$i starea natural;i a evreilor. '
Desigur, viata in diaspo1'a nu ar fi fo.st posibila,
Imprtierea nu a1' £i putut Sa pastreze intact poporul
c'vreu aJ?a cum I-a pastrat, dadi fiecare evreu in parte i
loti la un loc nu ar fi trait intr-o halucinanta incordare
\'lziunea mistica a Ierusalimului pi1mintesc. lerusalimul

24
Nae Ione!;cu
n irnpJinit insti, dupa cum am spus, functiune,a de polarizc>,-
lor' nu a indivizilOl cop...creti, ci a spiritualitatii iudaice i.
a e1hosului iudaic. Am. Suficient pentru a piistr ,;
poporu]; dar insuficient pentru a-i lega pe indivhi
tntr-un stat. ' ,\
, . - 
$i aeum, ee a vrut Theodor Herzl, l ee vrea s1Oms,:
mu] ? Sf! ia Ierusalimului nimbul lui ri1.istic, caractcru
lui de mit, de pina acum i sa transformc aeest ora
fntr-o capitaHi de stat cu rninistel'e i cu siguran
gencra]a? Se poate, Numai ell nu s-a1' 1'ealiza decit
expericnta cu totul treditoare, cum au fost intotdeaun-
aezarile politice iudaice, iar, pe de aUli parte, concreti
zindu-se Ierusalimul, s-ar lua evrcilor din impratier
singurul eentru de raliere al lor care le-a fa-cut posibi1'
viata pina astllzi.
Sionismul este, fara indoiaUi, 0 incereare de a rup
cel'eul de suferintii al fatalit,itii iucfaiee - dar b incercar '
care nu poate duee decit eel mult la un rezultat : pie1'de '
r('a ev1'eilor capopor, prin sfarimarea mitului ierusalin::dt
Sionismul? Sinu<:idere! $i asta trebuia sa fie
50lutie !
laHi-ne, deci, la sfjrit. Iosef Hcchte1' simte ea Iucia:
sufera ::;i eii nu se poate aItrel. Dar Iosef Heehte1' m{
intelege de ceo Am incercat sa i-o lamurim noi, In forma
cea mai strinsa i mai didaetica de care am putut s"
dispunem, Cu elemente luate nu din litcratura :;;i oricnta-
rea antisemitii, ci eu ceea ce ar avea la indemina ca'
repCl"e in judecata un evreu ; un evreu obiectiv $i lucid
Suferi pentru ea eti evreu; ai ineeta sii fii evrc,
in momentul in eare nu ai mai suferi ; $i nu ai putE';
seapa de suferinta decit incetind a fi cvreu, Este, dl'i.
gur, 0 apasatoare fatalilate, Da1' tocmai de aia nu e nimi'
de f5eut : Iuda va agoniza pina la sfiritul veacului. .
Revolta'? Nu e buna la nimie, Nu sluj0te la nimic
In aeela$i fel in care nimeni nu poate sari pes:e umbr
lui - evreul nU-$i poate depai suferinta ; decit... neai
iiind evreu, Situatie eu atit mai tragidi, eu c:it nimc!1'
nu poate ineeta a fi eeea ce este !
Josef Hechter, tu eti bolnav, Tu eti substan\iahncnt '
boInav, pentru cii nu poti dedt sa suferi; i pentru' ca
lSuferinta ta e infundata. Toata lumea sufera, lose! Hcch..,

' Pl'efatii
25
ter. Sferim i noi, cretinii. Dar pentru noi e 0 ieire,
pentru di nOl De putcm mintui. tit1, tu nadajduieti;
nadajduieti ca va veni odata eel ateptat, Mesia, pe calul
alb, i, atunci vci stapini pamintuI. Nad(\jduieti, Josef
Bechtel'. E singurullucru ee-ti mai ramine.
Eu insa nu pot face nimie pentru tine. Pentru ca EU
$tiu ea Mesia acela nu va veni. Mesia a venit, loser
He(;hter - i tu nu l-ai eunoseut. AUt ti se cerea 'in
s'chimbul tuiuror buni'lt[ltilor pe care Dumnezeu 1e-a
avut pentru tine: sa veghezi. i nu ai vegbeat. Sau nu
ai vazut - pcntru ea ol'goliul ti-a pus solzi pe ochi.
...Josef Hechter, nu simti ea te cuprinde frigul i
intuncricul ?
,1'
NAB I8NESCU

Of novA Mil Df ANlu.


J'ose non seuJement par]er
de may, mais parler seu1emcnt
de may; je !oul'voye quand
fecris au1tre chose, et me
desrobe a man sujet, Je ne
m'aime pas si inc1iscretement
et ne suis si attache et mesll

a may, queje ne me puisse
di
tinguel' et cansiderer a
quartier, camme un voysin,
corrune un arbrc.


Montafgne
(Dc )';;rt de confcrCr)




P ARTEA tNTtI


J.


Cred d\ nu m-atn temt1t niciodati'i de tJame.ni san de
1ueruri, ci numai de semne
i sin;lbo1uri. Copilaria mea ...
(ost otraviti de al treilea plop din em-tea bisericii Sfintului
Pdru, mistcrios, inalt, negru, eu umbra cazind in nop-'
tile de varii prin fereastra, pina deasupra pa(u!ui m,-
u --
IJ;mglica neagrii taindu-mi in dunga cuvcrtura -,Pl'cz(,'nt:\
('are ma infiora, fara sa in
eleg. [[\1'[\ sa infreb.
Dal' am umblat cu capul gol pe striizile de:;;arte a1e
ora:;;ului oeupat de nemti : pete albe aratau pe eel' treee-
rt
a avioanelor, bombele cadeau departe SCiU aproape, aici
la doi pa
i, eu un sunet see
i scurt jntiL pe urmii cu ()
n
zonanta 1arga de cimp.
Dar am privit netulburat, cu 0 rece curiozitate de cop'iJ,
I
arele eu turd inghe
ati, trecind in decembl'ie prin fa
a
pl)rtii,
i niciodata inaintea acelor piramide de trupuri a
c-
...ate ea butucii intr-o stiva de lemne nu m-a cutremUl'at
prczenta mortii.
Dar am trecut Dunarea, intr-o luntre sparta, in b..,!ti'i,

pre sate lipovene:;;ti 9i mi-am sume
at simplu minE'c:.k'
dima:;;ii, cind mi se pilrea ca fundulputred n-are sa m'Ai
tina, $i Dwnnezeu 1?tie cit de 'prost inotam.
Nu, nu cred sa fi fost vreodata fricos, de
i grecii de 1a
v.radina mare, e.are ne aruneau Cll pietre cind ne prindeau
pe aco10, mi-au strigat-o zilnic de cind ma ,fjtiu
i de
i am
('rescut in strigatul asta, zvirlit din urma ea un scuip;
t :
jidan fricos,
$tiu insa ee e spaima. Asta da, Am fost terorizat pina.
lu inc1e,tare, pina 1a paralizie, de mid nim.icw'i pe ling;}




:-:n
Mlh:iil Sa5tian
(,;II'(! toatil lumca cealalUi treeea nesimtitoare, dar care in
\':n\a mea navttleau eu mari dimensiuni, eu adinci presim-
L,ri. Degeaba ma apropiam ziua de plopul de peste drum;
l1qcaba Ii pipaiam eoaja neagra i rupeam eu unghia
inslngerata achii din lemnul deseopcrit printre crapaturi.
"Nu e dedt un plop", imi spun earn, rezemat eu spatele de
(,I, ea sa-l simt aproape :;;i sa nu-l uit. II uitarn totui seara,
<'ind rltmlneam singur in odaie, cu1cat ea totdeauna la
(', 'Dsurile zcce: din strada se mai auzeau pai de tred'i-
\I!ri, voci inrlbuite, strigtiri rare, Pe Ul'ma, llnitea urma
nmoseutii, aupa un ritm i cu 0 grad::ltie pe care 0 f?Uam,
Cu un efort, ao; izbuti poate i acum s.1-111i arnintesc cele
trei-patru zvlcniri intel'ioare cu C::lre incepea noaptea mea,
;'Hevaratc 1H'pte cema coborau fizic hi intuneric f?i in
!'Icere. Atunci umbra plopului ma regasea iricletat, 'ell
pumnii str:in:;;i, ell oehii deschii mari, voind so. strig i
i\('.<;:tiind cum i dtlpa cine.
'"
CLlrlOl;{1 dcscopcdrc ieri la anlic::lr. George Gissing :
f.a ranro1t d'E?'e. Volum de pc la 1900, credo Nici un
dda1iu despi'c autor (englez, ptobabil). Au. fost patru
(;easul'i bunc.
Dupa ce am terminat-o, m-am dus pe strada sa iau
7.i\rele de seara. Au fost iar bclliii, la medicina, n1ai ales,
i!a noi. N-am fost nici azi. La ce ?
'"
M-a oprit pC:' strada }ilm'cel Winder, C<:I sa-mi spuna
('1.\ iar l-au b{\!.uL
"E a op la" mi-a spns, fara sii prccizeze daCrl e a opt a
biitaie sau numai a opta rani:1. Avea intr-adevar 0 vinataie
neagra sub ochiul sting. Era volubil, aproapc vesel, oricum
s'...!perior. Sigur, eu n-am fost vrednic de asta. M-am fedt.
Se pare ca b{lictii se pregatesc pentru 10 decembrie, dar
Winder n-[\ vrut sa-mi dea deta1ii. '
, -.:- Nu c pontru tine, baiatulc. Tu ai prcocuparl supe.
Ii.oare. $i inLlmplil.tor, 0, numai intimplAtor, preocuparlle

De doui'i mil d e ani'
3t
t::1le superiorc tc opresc sa vii eu noi la primejdie. Simpla
coincidenVi.
Winder l$i picrde vremca. A greit coi1rcla : n-am ase-:
mcnca vanW.i1:i.
:jI
Dintr-o scrisoarc a mmnci primita azi :
"...i, mai ales, nu te duce la facultate. Am' citit in
jurnal ca iar au inceput b5.UiiJe mad, !ji biiiatul epcarului,
care a venit acasii, mi-a spus ca la voi e mai greu dCclt
oriunde. Lasa pe altH Sa fuca pe grozavii. Tu ascu1ta p0
mama ta Iji stai acasa".
. "Lasa pe a1tii sa fad pe grozavii". DrK:l a1' ti mf.ma
cum sunli \'orba asta.
'"
Asta sa fie tot? Am intrat dimineata la cursu1 de wTpt.
roman. Nu mi-a spus nimeni nimic. Am luat !cbril note, Cd
sa nu fiu obligat sa ridic capu1 deasupra pupitrului roeu.
Pe la jumatatea cursului, un mototol de hirtie cade pe
b:mcii, linga mine. Nu 0 viicl, nu 0 dcschid. Cineva 11;;J.
I striga tare pe nume, din spate. Nu intorc capul. Vecinul
din stinga se uita 1a mine atent, fara un euv'int. Nu pot
sufed privirca asta fix5. i ridic ochii.
- Iei !
Mi-a spus vorba scurt, ti"1ios. Se ridicii de la 10cuf JUl.
imi face loc Iji ateapta. Sunt in jurul meu 0 Uicere incor-
data. N u rasufHi nimeni. Un gest din pm'tea mea Iji liniljtea
asta ar plesni.
/ Nu. Ma strecor din band 5,:i PI$CSC ncs,igl.1l' spre 'tl{-'
intre doua 5,:iruri de privitori. 'fotul sc petrece cuviincios,
ri.tual. Doa't cineva linga ua imi repede piezi$ un pumn,
care ma lovete. numai pe jumiHate. Un pumn intirziat,
cmnarade.
Sint in strada. Uite 0 femeie frumoasa. Uite 0 trustlr:'1
goala care trece. Totu1 e la locul cuvenit: 0 dimincD1;li
rece de decembrie. .

.32
MihaU .scba.tian,
eo
M-a cautat Winder sa ma felicite pentru ispra\'a de
ieri. Nu !?tiu cine i-a povestit-o. $i nu-a Uisat un bile.t ea
)a viu poimiine la camino Se organizeazA pentru ficcare
faeultate cite un grup. B5.ietii tin neaparat ea de 10 de-
cembrie sa fie prezenti la cursuri. Chestiune de prindpiu,
spune Winder,
$i toate as tea ma plictisesc de moatte. A$ vrea 0 carte
1impede, mare, severa, de' gindire opusa mie, 0 cru:te pe
care 8-0 citese eu vehementa 1nt1i1 mele lectur.i' mn Des-
cartes. Fieeare capitol era 0 lupUi personala.
Dal' nu: uite-ma. angajat intr-o "chestiune dt" prin-
dpiu". Caraghios.
*
10 decembrie. Sa Ulnblu drept, CI.1 capul gol, tn plmlie,
ot'bete. 111Rinte, sa nu ma uit nici la dreapta, 11.ici la slinga,
nici inapoi, sa nu stdg, 0, mai ales sa nu stl'ig, sa las sa
tread\. peste- mine la1'ma strazii, privir¥ oamenilor, ceasul
asia inv5.lma:;;it. Aa. Dadi inchid OChli, nu riimlne decit
ploaia manmtii : ii simt pici'iturile mid pe obl'az, :;;erpuind
dinspre arcada ochiului spre nara :;;i cazind de acolo
brusc pe buze. De ce nu :;;tiu, de ce nu pot trai adlnea.
nUnfior:ata lini:;;te a unui cal, ducind dupa el 0 carup.
goala, in noroi, sub furtuna ?
81nt un am batut. Asta e tot CE' mai dirnine. Nu mrl
doare nimic i, afara de pumnul de sub old, n-a fost niei
o lovitul'a tare. Omul avea a figura curioasa, sub apc£;,.
Pina nu i-am vazut m'ina ridicatii, nu crezusem ca aI'£! sLi
dea. Era un strain: ma vedea pentiu intiia oarii poatc,
Sint un am biitut i lUn12a nu sUi in loe pentru atitl
1 '.lcru , Banca Halo-Romana, capital varsat 50000000, Unde
Minimax pa;?;ete, focul nu se raspinde:;;te, Capitala Islan-
dei este... Leibovici Isidor unde () fi ramas ? Dadi a gaslt
po!'tita de la secretariat, a sdipat, Daca un... Dar tmde
dracu 0 fi capitala Islandei ? Nu Christiania, dornnu!e, i
nici Oslo, cD. e acela:;;i lucru.,.
Dadi pIing, sint pierdut t111i mai ramJne atita cuno'
-tint! de mine insumi en sa $tiu luerul asta. Daca pIing,
slnt pierdut. St.ringe pumnii, dobitoeule, daca e indi.s

De drill;:',. mii de ani'


.33


}wn3abil, erede-Ie un erou, roaga-te lui Dumnezeu, spu-
nc-ti ca e
li fiul unui neam <:le martiri, da, da, spune-ti

.s:a, da-te eu eapnl de percti, cla1' daca vrei sa te mai pOti
pi'ivi tn ochi
i dadi Vl'l'i sa nu-tl crape obrazul de ru
ine.
m! pl
n.;.:(', .tn eel' aUla: nu p1inge.


.


rhl('
i ,a

:ti ea asta rezolva ceva, a
 rupe' pagina scrisa:
alalUlierl. Inca 0 ascmenca izbuGnire patetica -
i renun

fa jurnal. Intrebarea est£' dadi pot sa in
eleg 1ini
tit, critic,
ceea ce se intimpla acum eu mine
i eu ceiIal
i. tncolo...
Se zic:e ('
; dupi'\-inasii. Sf:' d('cidE' inehidcl"pa nf'limitala
a b(:l,:!Cltdor.


II


L'r-i, pt, pCl'on, l'ind am coborit din tren, sub be.curHe
slabe din gara, mi s-a parut cii mama e mai slaba decit
oricirid
i imbiitrinita, Era probabil numai emotia ei de
totdeauna, in primul ,ceas de revedere.
Emotia ei... "Ai toate pachete-Ie ? N-ai uitat nimie in
tr:en't Ineheie-te bine la git, Numai de am gasi tdisurii..."
Vl)rbe
te mult, grabWi, despl'e atitea lucruri marunte
i
nu-
i
1.erge laerima din gene, de teama sa n-o 'lad cu.


*


Intiia p1imbare in ora
,' Tl'ecere triumfaUi pe Strada
Mare, intre doua :;;imri de n
gustori ovrei, care ma saluta
zgomotos, fiecare din pragul pravaliei respective, cu un
ascuns scmn de intelegere. :
- Nu e nimic, biiieti, tineti-va iare, bun e. Dum-
nez('u, are sa treadi.
.,De doua mii de ani..,", inceardi sa-mi explice dom-
nul Moritz Bereovki (manufaetudi
i incaltilminte) cau.

'de prigoand impotriva noastra.




34
1i11d] St..'blSUtn
La biirbier, pe<tronul reclam5. pentru el onoarea de (-:-m
taia p[irul i ma' intreaba i,n timpul operatiei dacu rr'G
pastrcz urme, cicatricc.,. in fine.., "lntelegeli Dvs."
Nu, nu inteleg nimie.
Dal' bataia ?
Care b;'itaie ?
Bah1ia de 1a Univcr:;;iiltc,.. N-.,ti fo:s hlt:lt?'
-Nu.
- Dcloc ?
- Deloc.
Omu1 e contrariat. 1\1;1 tunde in sUa, H'.ra enuLj,.
'"
SC;lr[l de lamilie, S-a intors vara mea, Viky, cn [,;'-11
batul ci, din voiajul oe nunta. Se pare ea e insarcinat>.. L'
unchi sc amuza de inHmplare.
- DOll' harnici a1.i mai fost !
Viky e ruinata, bi:irbatul ei - grav.
- Ehe, baiatu1e, acu e acu ! S-a sfirit cu binde, '\"re
nu vl'ei, ai poftcl, n-ai porta, tl'ebuie... tii, povCStl'3 (;
trel1ul ?...
$i spune povestca cu trenul. Toata lumea dde 7.g .
matos. Dintr-un colt, mama ma privete incurcata...
S-ar fi putut sa fiu ca ei toti, un negustor gras, lnl;r;.
multumit, jucind duminica seam pocher !7i spunind po
carii insunlteilor tineri. 0 tii pe aia cu trcnul ?
Uncol'i, ma intreb cu spaima dadi evac1area mea din!
ei cste intreagcl.
*
Am rugat-o pe mama sa siam acasa, E::l Ju('!'ca.,
citesc, Mii uit uneori peste carte, sa OVG,d fl'umoas
caJma, eu fruntea cea mai 1inititii pe care 0 cunos<:,
oLhii putin obositi de virstcl. 43? 44? Mi-e irk;] s
intreb.
- Cum traie$ti tu, 1a Bucure1.i ?
- Bine. Da' peniru ce intrebi 1

De douii. mil de !inl\


35
.


Pentru nimic,
Luc:reaza mai departe, £ltra sa ma pl'iveasca,
.- $tii, mama, daca 4000 c prea grcu sa-mi trimi.ti..;
Nu dispunde nimic. Tree de partca cea1alt5. a mesel, ii
bu m:ina clreapta intr-a mea :;d i-o string Intreb:llor.
- E tirziu, biHatulc. Hai la culcare.


Ar fi t'!:cbuit sa bamticsc mv.i de ,InuIt. Lucrurile au
/1':
'CS prost am3a. Nu mai sint bani. I-<n
 spus ett de aid
,f,(O}O doua mii pe luna au s
i-mi nj1.1ngl, 0 sa stau la
, .;mtn. .E bIDe
i acolo, e cald, e curat, e ccmod. (Nu paTe
f,:; rid cl't:adii - :;;i Ii vO!'besc repr.de, mirat
i eu de caH-
t ",: ;!e .p.e care Ie des{'!)p<':{r deodutii badicii iilela dIn Va;
(':'T
):?
L)


.


Q. ::tad CU11J. resplri:i diDcolo 1n odaia £'1, $ tj u b; n
 (':). !11l
f 1 ,,',
'me
i ca r?sufbrc:a ::lsta intentionat ritmatii de oro.
,,'Jd!1Ji:!.t e facuti'i sa mn 1h:;:01c pc mine
i sa m
t liniI,;teasdi.
Ce topili'i.rie, de care aT trebui sa-mi fie ru
ine'91 nu-:-

, h. La virsta mea sa nu pot pleca de acasa pentru tr
i
I :n;" £.ara ,3ceastii stringere de inimfi, fara dorul astn mare
. t,'e ttla cUpTinde inainte chiar de a 0 fi imbrati
at pent1:u
I iitnasbun. Daca nu mi-nr Ii ru:;;ine, m-a:;; duce sa 0 sarut
:I'um, cum fckenm pe vrcmuri noaptea, dnd ma trezeam.
?n mijlacul unui vis raU. Visql rau : valiza asta gata da
(,;"ll':twrie. '


in


Voluptatea de n fi sing-ut tntr-o lume care te cred

I'll ci.Nu orgo1iu. Nici timiditate macar. Ci firea5ca, simpla,
!m.70hlntara diminere n ta, In tine. Uneori as; vrea sa n

fIC't. departa de mine f1.zi9
 sll. mil pot privi dintr-un colt.
(,::;:liI cum VOl'beGC, cum mil agit, cum slut vesel, cum s1M
kist,
iJ\d ca n11 siat nitnlc din toate acestea. Dublu joc ;
Nu. Alt'j::cva) altceva.




36
Mihail SebasU;;'11
.
Am mincat Ja cantina intre un rus care mll'oSt'a urit
i vOI"bea tare i 0 rata slaba, eu miinile jupuite i cu
buzeJe prost vopsite. Cimcnt pe jos, frig, paltonut,;:.run-
eat peste umeri, farIuria de metal zmiHtuit inainte, fur
culiia de cositor dizutii pc jos.
N-am S[l fiu nieiodaUi un l'evoltat sociaL ell C:ll'(, gai-
!wm in acel moment, nu tiu de unde, un suds fih'a t'-
lanco! ie.
S'intrm, eu mine, 11' baieii in odaie, Sadigul'ski Liova,
vedn.ul meu clin dreapta, Be rade eu lamele vechi pe C;tre
i Je cHi Ionel Bercovici, vecinul din stinga, Limitez deocam-'
caUL J'elatiile mele aiei. 1\11\ tern sa trec mai deparfe.
"pre dimineata, cind se in,timph"i sa ma trezesc, imi
p1act' :=:ii ascult In camera asta lunga 1?i rece l'asuflarea
polHnnic[l a astor zece oameni care ma inconjoa.l.'a; 1'es-
pirati:t di.stit.1 a politelmichlnului de linga ua, t;>uierul de
Haut <11 vecinului Iui, oftarea lui Liova, zurnzetul de
bhl'z{wJ1cpe care il face nu tiu cine mai spre fund, 1a
fenastdl !?i, deasupra tuturora, greu, zoologic, stf!pinitoJ',
storr;; t u 1 ] ui Innchclevici $apsfi,' uriaul.
.--
*
Ii Y£ld cum se int.orc seara de la facu]t<lte. riizlf'ti, UfiU
£.ite unul, obosit, $i ii nl1mara fieeare batiliJe, eu indir-j
jin'. ('3 pe nite puncte de biliard, nu cumva' sA puna ad-,
'wrsiT'111doua mai ml1lt. - "
Marcel Winder €' 13 a cincisprczea. AlaH5icri, i 8-.<:) I'Upti
i piH£tria, ceea cc il face cu totul superior pe drurnul mal-'j
t.irajului. ti indica. tare, in mijIocul cUJ'\ii, ]ocul ]ovi.tu'1
l-i1or. Aici i aici i aieL.. .
I-au seos azi salteaua lui Ianchelevici $apsa. N - pJ;\";
t.it taxa 'de trei luni i se iau masuri. El priv,.ea linilit,i
rezemat de perete, fara sa protesteze, Seara s-a trintH poj
scindlll'ilf' patului, eu 0 injuratw's bupa, I:'am anmca1. una
din pel nele mele, ca sa i-o puna ]a capatii. 1\1i-a zvHit-o
tnRpoL inal., de Cl'a sa spm'ga lampa, Iii S-il intoHi t:u J.1a
fu pen:te. .

D ,1,),-':1 mii dE' ani
37
.
fA fost 0 zi grea. Se hotarisc sa jntram n'aoarat 1'.1
c'vii, l..U1de Hd vorba sa Sf:' marcheze fl'ccventa. PinEl acum,
f.l'J ne-am dL'S decit izolali. In grupul'i de eel mu1t treL
t,,,,ia evil;:! inc,iel'iirile maxi, dar nu servc$te la nimic, pen-
;XJ. cii de objeet nc identifidi: pe to\i i ne dau afar'a.
Ded, as(;:\zi trebuia !'ia'sehimb{lm tactica. Intram in
:::cup ('om pact. Ne w:,e7.am in bCmcile din fata, ling a caledrii.
::.Ju dspundcm la pro\'oe[,ri miil'unte, dar ne aparam in
,.:az de :J.tac, "Pina la unna" - asta a fast 10zinca,
,,:E 0 strategie greita. cred, dar n-am 1)-0 spun baietilor,
pre a yxcilatl de succesul lor deazi. Au mineat i ('eHati
bataic, po ate, dar cine 1-a vazut pe Lejbovici IsidoI' strlvit
'in col ulde linga tabla, Cll paltonul sfiiat i ell buza rupta,
plin!i de singe? lanchelevici $apsEl a Hicut minuni : era
Pllli,d 9i sel'ios, tinind in 111ina piciorul de seaun, pe c:1!'e-l
nlp"(:Sf.' pentru lupHi.
Seara, 1\1<\1'cel Winder a [{,cut Usta eclor batuti, Cd 3,-0
d2d la gazeUi. I-am spus S:l ma $teal'ga: nu' cred sa fi
primit mai mult de doui\ p;lln1e i, mat .aks, nu t' r!(-V'c}ie
::;r... ane mama. '
.
Front calm, Se creeazZl poate un stil al adVl'fsitAtii.
-- Domnulc coleg, stnlep bun sa-rni aratati cametul
dumneavoastra ?
M-au inconjurat trei %1i ateapta. Scot carnetul i il
lntind celui care m-a intrebat.
-:- Aha ! va rugam sa parasi ti 'sala, Pe aiel. Imi indi.ca
dfLlmul,
};
.
....
L-au biHut foarle rau pe Leibovici L-;idor. Jar. Eu n-am
fost de fat a, dar mi-a povestit Marga Stem) care fusese
acolo. E predestinat biHatul iista.. '
$i mi-e dr'aga discretia lui' teapana, mindra, retezatit
- Jar, Leibovici ?
.- Ce iar ? '
 Jar e.,au bafu£:'

33
1\Hna;.l SCb:1SUm
1\ 1J.
}3a da. _ __
It:i, b::: da,.. tii tl1 mai bine d,,'28 ffi-au brtiut S!1U nu,
Se intoaree pc ci)lciie :;;i pleaca imbufnat, cu capul
:ndesat .intI'e umcri.
Mi-:1m picnlut in invtiJmleala £::-.u mi s-u 1unt n1i\.-
nuih, ?j c un gl':'", Cv mb::ric.
'"
Nu, nu sint un tip tare, Uncle'sint jUl'amintelc pc c;.n
mi Ie f;";ceam eu doi ani in urrn(t, pe coperta abia inchiHl
a lui Zc;rahustra '? De Ce am umblat ieri noaptea pe
strada, singur, intr-aiurea, nenorocit ca nu pot pHnge :;;1
insptliminat in acelu.i moment de gjndul ca s-ar putea
totu$i ? De ce se;;.ra, cind imi pun capul pe perna, mi
iT1dui()eaZ;1 obo5uila aeestei apled'tri, ca pe 0 pbtra de
dn;m pina ]a C;;1'(' <un fast fugn'it ?
ImbcciL de lrei ori imbccil.
Cee'<1 cc ma clczoll';i:'.:1 mai ;1125 estc sr-nzatia de a piel'de
PI" fiec:lH' i.i [:i,:::L;j',;:ntu sir>.gurat:ttii mcJe, fie a ma ved>a
soJi.dm' l:U jVbn:<'l VJinckl' i lanchelevici $apsii, de a co-
bo!'! pv ;caJ'a indu")1C:rE in c:omun, de a devcni, odat eu
ci. b fl'1 ell ei. un individ cure Sl' como:ltimete s; se
m'jngijr, Curdialitate ovreiasca, pe care o' urasc, :r-..lii' tcn-
tea7:a gindul de a }'epezi un CUVll1t brutal la intiiul prilej,
pentI'lI ea Sa se tic c(t a:;;a cum s'int aid intre zece o:ll11eni,
care mftcred "fratcIc lor ,de suierintu",eu sint singul:,
absolut singur, definitiv singur. ' '.
.Acult;'\. Marcel Winder, dad! ma mai bati 0 singlll'
dtltti pC' UJ1ih', te pleznesc. Treaba me:1 dad'i sint lovit,
tre::.ba hi dEdi ti sc sparge capul, n-o.:11 nimie de impfi r tlt
cu lj!1', n-;::i nimic de rdlat de la lnine, vEzi-li de drLim i
..111 :eli-mi v:id d'2 al meu.
tit
De trei zile nu !;8 rnai face foc, S-;1U terminat lU1.1-
ne1e j se a,tcapta 0 subvcntie proro.isi.1.
Liova I" bolnav. :.>9 de grade, A fost un intern de J
('\,!,,": .II'.- .\o-2::.1 : a pl"C;_:: :!-] in _pe i IJo. }i1.d.ilt: c arc a
kliSep.2zc un paL.

De doua mii de Dni
39
Politehnician.u1ui i-au dcgcrat ureehilc i s-:\ bandaj::lt
etl 0 pinza mare ingalb2niUi, care-i acopera tot obr<.lzlll ri
cm'o im1 face rau 1a masa, in cantina, dnd 0 v':td ell va ta 
glltapet'ca zdrenuitc.
Imcheleyici apsa I}i-a spalat ciorapii I;-i i-a intins 1a
m:1.rginea patului sa se zvintc. L-a ciiutat astizi 0 flta,
I'cn.i'til mi se pare de 1a el dIn tirg i i-a "dus un )e.culet cu
',:Jcl. El a ris incul"cat : ered ca i-a fOcit ru:;.lne sa Ie ia, de
i..,:1 eu 11oi. '
Nu sint un caraghios eu, care am aid, intre el, serupu]e
(',l:ke i jmi controlez ,til1Uta" ?Un estet. Asta slnt. "De-
(',,:,nta, djserciie, singl1ri1tate" - valori de cinel faralC', in
numele ciirora ii cer durerii sa fie 0 pcrsoal1\ p(jJiicoiliia.
Ncbarbicl'it de patru zHe. E prea frig ca Ga sUn;! un
skrt de c:eas n f...t:\ og1inzii.
.
A fO$t azi 0 cursa c[u'e puta sa snr;e,f",ca r:?,:..t, C0boram
de la administrativ, uncle ma duscsem si1 m1 im:iUz<,;c :;;i
fT<1ffi 1a doi pi de Ulla, cind mi-a iG9it inainle ;d!lia.
:Nu ma observa,se. Abia aeum imi dau seama di nu ma ob-
:::crVa6e. Dar n-am avut :'ltunci destul calm ca sa inteleg
3sta i am facut prostia de a ma intoarce ea 8a-l oco]esc
Gi in momentul accla m-a vazut, Nu m-a ajuns cicdt cu
bastooul (0 10vitura buna pe umarul sting). Am fugit pe
Im.gA el, dci astfel riscam sa atrag atentia aItora, i am
lu-o la stJnga, pe culoar. El, dupa mine, Am trecut prin
galeria de sus spresenat, socotind sa ma opresc in cance-
laTi. N-am gasit insa cheia in ua f;!i s-o tin cu umiirul
n-u!? fi putut pin a la urma. Noroe cii era deschisa ua ce
111:1 Spre scara senatu1ui. Odatii iit in stradu. banuiam ea
J;l-at.'e £5. ma mai urmareasoo. Int1'adeviir.
Si :1r lTCbui si1-i scriu asta-SC.1ra mamei. Ce ?
Zece scara. A adus adineauri mcdidnistnl bm:arabean
dooo budlti de lenme in buzunare1e paltonului. Dar, cum
nu S3 facut de inult foe, soba seoate fUin, i ncum, ,cind
S-a rc1cit iar, e tlP ro.iros acru in odaie eare it lnilbu.?a pe
Lio:va.

40
Mihan S",bastian
A jejt cineva pe u!la !;ii a lasat-o deseh4;a. Nu se ridica
nimeni 5-0 inchidA. Ionei Bercovici joaca pocher pe J'ul
lui, ell. Marcel Winder i . inca doi, pe care nu-i cunosc,
Sp aude din cind in cind tusea lui Liova. Cineva bate
din palme, pentru ca asta il enerveaza sau pentl'u c ii
e frig,
51mbiHa seara
Fiecare evreu este un rege
Si iieeare colt de casa rtde
i tot omul e vesel. '
CinUi lanchelevici $apsa. Rezemat de perete, cu pal-
tonul pe umeri, cu mUnile in buzunar. Are 0 voce tara-
gan<ttii, greoaie, care urca greu i se potienete putin la
fieeare sfin;lit de vel'S, ., ,
...0 iei.der i-id a melc1.h... fiecare evreu un rege... '
E 0 melodic pe care am mai auzit-o und(C\;a, de rouJt.
AcasiL poate, pe vremca bunicului.
Imi sjmt ochii eaIzi. Nu e nimic, b:iiatule, Nu te Vf'oe
nimeni. $i nu sirhti cii 1151:a face bine, o. infinit mai bine
dedt orgoliul de a-ti stringe pumnii :;;i a ie opri "
GnUi, Ianch€levici apsa, Eti un b[liat mm'c, de 25 at'
ani, eare n-ai eitit in viata ta 0 earte, eare ai treeut prin
lume dumirit de tot ce se intimpla i lini;>tit pe picioal'tJe
tale de animal bun, ip s-peli singurciorapii i minind Ja
prinz un sfert de pEne cu trei nud, spui porciirii i rh.i
singur de ele, . n-ai privit de cind eti un tablou !li n-iJi
iubit 0 fata, injuri de mama 9i scuipi pe jos, dal' uite 3.l'UID.
cind noi, atilalti sintem aid ti1cuti ca Ia 0 mDl'ginc de
drum, tu singur, Ianchclevici $apsa, aa .cum ('ti, nd1jd.
ursuz i infomt'tat tu singur dnti.
.
M5 dU5csem la red,orat sa cer 0 infm'mntic. L! 1ntoar-
cere. vestibuIul, pe care il U'tsasem cu zece minute inaini.e
gol, era invadat. N-am rccunoscut pc 'nimcnL Dill' pare;l
sa fie 0 biHaie cruntii,
Bal'icadat deci. M:i obscrva cineva S::1U mi 5E' pare n11€'
ca m-a 'observat. 0 iau pe scara in su::;. Stir <.:ile tre1 trepte
deodati:i, trintesc dupa mine ui.lc int'ilnite, mtl lovese de-
l,ereti la cotituri. La etajul II, f::prc stinga, ;ir(}t cA n-wu.

De d()u:i mii .It' emr 4.1
sa mai due mult a,a ; m lipes de perch:- *i caut eu mina
in.tl'igurntil 0 uf;>a. Apas pe clant:a Incordat, e deschisa.
o sala- midi, mcomoJii. Zece-doisprezece ascuJtiitori,
L1 catedra un om foar-te tinar : student sau asistent. Vor-
beMe. Prob.1bH. o,lucrare de seminar.
'Sint inca buimadt.Nu tiu: ml-e teama de cd de
r:;.farii 1 mj-e rusine de i::.:;;tia diniiuntru '! Trebuie sa fac
ccva care sa ma' preOC\lpe $i sa ma domine. Imi scot cre-
ionll1 i blocul : iau note. Mecanic, absent, pentru simp!a
r('voie de a face mi 9 cfui organizatc, care sa-mi sUipincasd.
f"motia, Nu %itiu ce vorbe::;te oroul de la catedra. Inregtrez
ca un stenograf, ea un mecanism, PrCOl;upat numal de
mersul creioilUlui pe hirtie, indifcrcnt la tot ee se SPUD€,
abspr,f de Ia tot c(! se intimpUi.
$i, iata-ma, act1ma, £eara, cu hirtia asta curioasa In
ITll!! [j 
.-.1"'
"Es(e ceL'a profund artificial in intreg si,<;te--'I'Ul -de t.;(,t-
ZOTi pe care se sprijina. L'iata noas/.l'Ct. Nu numai in eeoll.o-
mi,e politicci, u1tde deformarile si.nl vbbile iriitLl u,or de
l/lca!lzat. TulburCirile moneiare .'lint numai cde mai et'i-
d!''!1te, dar n1L {Ii cele nw.i aC1lte ale lumii vec:hi. S'int altp
ae.<:cO'mpuneri, m.ai grave, ,.rnnt -alte a.gonii" ma-i tTEste. Nil,
t;O'I'i1. pl'icepe nimic din criZ'Q, econom.ica pe care (I studkm.
daca ne vom op1'i la aspectele ei tdmice, Ele sint sec11.n-
dare. a'hsolut secundare. Nu un si8tem financiar cade as-
W:i, dun sistern istoric. Nu citent forme se licl'ii,c.Leaza,
t:1ieea fapte, cit.;>t;Q, dctalii, ci 0 intreagii St.r!HtHra. Dan!
e.xista 0 cri.zii a notiunii de valouTe 'in eC()1!omi/ i fil1a1i(.t"
ea nit este un fapt particular, ci se integrea::ii int1'-O cri;:I.i,
generald a ralorilor pe too,te planurile 'vi,etii mode1'1W.
T/'ilim cuprea multe abstractH, (,U prea m1.l-lt.e niiluci-.
Am picrdut piimintul de sub picioare,Nu numai ra,portul
dintre hirtie-m.oncdii fi aur s-a rupt, ci' ra.pO'rtul dintn>
toate simbolurilc noast1'C i noi. Este 0 prapastie intre om'
f"i c7!dru. Formele accstca fie viatci ,pe care le vedeti s-un
d"::u1nonizat. A spunemai 6UC,ll'OS pe romcinqte cd S-OiJ
d.,:,:omC'nit,
Luat;i cUe una inst.itutiile noa.<;tre, fdeile" deprindertlp;
dC5teptiiciunile i p1"ostiile noastrl'! luati-1e una cite 'Una ,i
r:iodi.niti:...le, Yeti vedea ca stLnQ a pol. Viafa a er>adfLt din
ele spiritul 8-0; dUB. De ce 'I Nu _tiu de ceo Din a.bUt d

4
Mihan Sebasti:m
inteligen.ta poate, Nu glu:inesc. Ni s-a creat 0 cultura io
c';vi1izatie pornind de la inteHgenta ca prima valoa?'e, ceca
co cste un lux scump $i mai este 0 ind,'aznealii exagerata.
liitre noi i via1a, am crc:wt ca noi decidem. Asta este 0
ti'ugicc'l scmetie. Noi nu sintem ni.mic i a fost unul, Des-
c(Y1'les, Ca1'e a crezut altfcl. Uite, ii p1iiti1n oolele sparta
cu ITei sute de ani in urma..
Mii tem cd astc1zi a venit timpul P'1'ott!or. Adi9a n1' ma
tcrn deloc. 1\.1d bcur. Cd inte1.igenta am viizut ce a tiut sa
fad, {Ii unde sa ne clued. Ne intoarcem acum pocaiti, amii-
t'lti .;;i C'U oooseala a t,'ei veacuri, n:e relntoarcem in piidl';"
?'i!e pros ad fi ale vietii vit.
Asta s-o fi chemind obscuf"anf.:tsm. Cu aNt mai bine".
.
.
Nu e nici student, nici a.sistent. E profesor de eC:O1omi.e
politi.di. Face anul asta un curs despre "notiunea de \7r:-
led \'C in is tori a doetrinelor economice", 11 ch€'atna Ghi 1.1
Bliclaru, Biiietii ii spun, scurt, GhitA. Vine de la IVI;'inc!1 r ;n
f\1.l de ]l\ Berlin, nu .tiu bine, E mai bitr1n c1ecJt araUi i
mai tinar ddt este : 35 de ani. Are un obraz tras, hm?,
r:csimetric, ccva timid In suris 9i 0 1mbinare pOl'uncitom-e
a spdnccnclC'r, Vorbete cu neg1ijenta, taraganat :;;i se in-
trcl'upe uneori cu un "nu ?" ca un punct de foe,
Din pre1egerea de azi, un pasaj care a foot doar 0
parantezii 
"A fi logic? A fi logiC nu te, cum 0 fi scriHtd in
oortilevoastre, II g'ndi dupa formule i d1lpa ecuatii, ci ,a
g1ndi dupa fi'rea wuntricii a lucrurilor, Dad tineti nwri
ii aveti 0 definitic, uite-o pe asta : logica e3te 0 gistena.-
tizare a intuiliei".
i ride.
.
'Lctje despre Adam Smith:
"Daca m,-afi intreba ce fflcem noi aid, inh'-nn c?!,rs
In ca1'e pm'f1,ntczela sint mui 'fI1.a.ri decit tratarea pi'ODria-
zilla. a r'"'7ranw.wi, V-ll.$ raspwwe poate 4$a: dCBUtu.hn.

De do'oJ:: m; i de ani'
43
?'UI01'i. IJe scutunrm ca pc ni.te arbori v,£cn!i. Inteligenta,
indi1JidtwIism, libcr-ai'bitru, poziUvisin.., 05i uhd(:m 0 sin-
(pra «valoare, una care trece cu. mlllt peMe toate. Ea sO?
chcama, dacii nu ma inel, iata>,.".
.
Miercuri i vineri, d2 la 6 la 7, cursul lui BJidaru. Sin-
tnn 'citiva obi:;muiti, care ne cunoatem f8.1'i'i s5. ne vorbim.
Uneori, 0 figura noua apare in band Ie din fund. Imi place
sa intorc din cind in dnd capul i sa urmaresc, pe .masudi
ce omul de la ca:tednl vorbete, surpriza nouJui venit.
.
Vorbea azi despre 0 superioritate a fizi(Jc1"iti]or asupx3
tuturor eo1ilor eco,nomice moderne. Pre[\ amplu ca sa
transcrj,u aid notele mele de curs. Vorbea avintat, eu un
accent de violenta, care promitea' 0 intoJ'satura brusca in
irul al'gumentelor. (Are abcmenea cfccte de eabotin inte-
1igent.) A:;;teptam intrigat deznodamintul - dnd, deodata,
a izhucnit sub ferestrele noastre un mar miHtr. 0 COI11-
panie eu drapel care trecea.
A sarit de la catedni, s-a repezit la fereastra, a des-
chis-o :;;i a ramas acolo sa prlveasca i sa ri tmeze cu capuJ
bataia tobei marl.
Pe urma, s-a intors catre noi.
Voua nu va place strada?
.
A treia lec1ie despl'e fiziocrat.i. CUI'ul lui BJidaru
schimba iel'arhHle cele mai linitite. Numai trei euvinte
despre ceea ce in manuale este sacrosanct, :;;i, dimpotrivii,
zece prclegcri despre ceca ce m::mualul disprctujete eu
mai multii furie.
.,Este in econotnia fi::iocrat,a un element mai lJi.!.ternic
dedt toate naivitatile ei. DesiguJ', batl'l.nii(1.Ua de la 1750
habar nu aveau de mecanismul circulatiei bunu.rnor i
ceea ce au imaginat ei 1n materia asia nil. e numai fa,ls,
dar e romantic i jantezist. Peste toa!e aceste em1'i, rat"

44
Mi \1,.11 S,,'basi'ln
mine 2na () inhlitie caTetaloreazii l1esfiTit mai mutt
<fedt (J stalisticd exacUi, Econo-mia lorpleacii de la pd-
'mint $i s(> intoaTce la pamint. latd 0 idee tdriine:ascll, (J
idee simpld de viata, 0 idee caTe 1.,ine din _biologie. d1,,\
cde mai Jirf'.5ti intaiii a7e mmdui de I,oala ;::i,w. A.e7lH"nea
adCl'li.T senTI, simplu, cJar IW poate fi diidmat de nirnic.
Dcz01'ipnlaf.i cum sin/em. n)1Jl 1'eg!i3i parde hi'l'-u ,!l
f/cest ademir care ne va read!tce spre pdmint. ceca ce va
simplifica to/iii .:;i va inslQHTQ 0 nond urdine,' 1W scor-nitii.
de noi, ci ('I',I:',';c!,iii din noi". '
.
Se vorbete iar de inchiderf:'ll u:ni\'crsitaii. BMaile
se incing. Facultatca e ocupatamilitar de 0 _s.apiana.
lVIai l'Amine cun:ul lui Gbia Blidaru. ascuns in sala
asta obscul'a de la etajL:l II, unde nu vine nimeni, pcniru
ca nu :;;i.ie nirneni.
Sear<l la c;;min (, n Uln.re de maidan inzapezit. Nu-
mai din cind in clod, pI:.' ndnH'e. pa;>i obosii, 0 u}il care
e inchidp, 0 chn:nare ce ,','imine Ittra raspuns.
Se lucl"i:'aza bine in t.k<:Ti'a asIa, Recitesc tin tratat
de economip CLI 11't':{' lui Chia in frlir:iL Pcl5io(1cmUi
ct,nfl'un lal'l. . .
.
E ingrijllnHor. Au fost pl'':'';.( muIi o..meni noi la curs.
Fete necunoscute, ostile in primelebancL
Blidaru - sdnteietor; Succesul, poote, inevitabil la
urma urrnelor. Dar daca e altceva ? Om vedea.
Nu, la sta n-am. sa rcnunt. Am plecat de 1a civil, am
plcat de la cstetica, am pIe cat de unde ati vrut  am sa
pice de unde .vreti, de la istode, dE' la sociologie, de la
ehineza, de la germana , dal' nu renunt 1a cursul lui
Chita Blidaru.
DeocamdaUl am primit doi pumui in timpul prelege-;.
rii de azi i am luat opt pagini de note. Pentru doi pumru..
nu e pv.\in,.,

Dc doui. mil tit" .anl: 49
!4-au oprit citiva la ua.
- Carnetul !
Ar fi fost stupid sa-l dau, Am inccrcat sa tree printre
f'i bruse, pdn surpriza. M-au rcpezif in peretele din fata.
_ eu un sihgur pumn. Ii privesc din co}\ul asta, In care m-au
imbrincit. Ua e intrE.>deschisll. Se aud dinauntru l'isete,
voci, strigari de la 0 bandi la alta. asc fara cind. Acum
arc sa intre Ghitii. Dadi m-ar }{(sa i pc mine,,, Daca m-
apropia de dobitodi atia de 1a ua sa Ie vorbesc, poate
ea ar intelege. Cc Dumnezeu, un Ioe in ultima band!...
nu s-ar pdipadi lumea... Nu, e idiot... S-a fiicut h).cere.
Aplauze, A intrat, desigur. Se inchide ua, Unu1, sing-uIul
care' a ramas pe sala de paza, se ui ta lung hl mine.
- Ce c, ma ?
- Ce este ? Este, di mi-e 0 tel'ibila ruine de tine i
de ceila1i, este ca ma simt cu un cap mai inalt dedt va),
este ca niciodata n-ai sa cunoti mindra tristee de a fi
bvins singur intl'C' zeee mii i mai este ei.i milne dimi-
neatii am s-l v5d pe Ghit-ii B1ictar-u i am sf't-i vorbt:'SC.
.
Nu pot reeonst!tui scena. Acum, mi-e cu neputina 811
mi-o amintesc in totul. A fost brusea, Douli-trei cuvinte,
o uitiituri1 nedumerita i gata. .
Ghia ieea d la secretariat. M-am apropiat i i-am
vorbit. Numai I?tiu ee, Jur ca nu mai tiu i ca asta nu
este un true, ea sa-mi cru un m0rI1ent mai mult de silA
personala.
M-a intrerupt.
- Ce vrei dumneata, domnulc ?
-.-: Domnule Pl'oIesor, m-au dC1t afara i..:
- Ei, i ce vrci si1-ti fac eu ?
,A pleeat, fAri1 sa atepte ri1spuns.
Ar trebui sa alerg pe strbi uh ceas, dou!, trei, &1'
trebui sa mA bat eu zccc mil deodata, ar trebui si tal cu
toporul un vagon cu butuci, ca sa cad sears dfu'imat pepat
i sa dorm i sa ui . ..

413 Mihail SbflgH.an _.____
---_..".._...----------_.--
.
i.
"
A treia noapte de pocher. Judim 111 bibliotcca, in jurul
unul sfenic, pina dimin(ta 1a trci, patru.,
Am cltigat icri 216 lei i .i-am dat pe urm5 p-e toi la
dame, uncle l1c-am dus in rind cite dol.
10ne1 Bcrcovici m-a pupat, "vczi ml\, eu tc ere-deem
un titnos".
.
E:3te '0 c'rduma iniect.\. Viaul ala alb otcit e 0 bu-
turii respInt::iLoare eind 11 pdve;;tl. Inchid ochii 1a primcle
p:;1.hare. Pe urma merge.
l noaptca sc termina Er7.1u, in Cruce, la :r./Iizzi, curva
din Ccrna'.lti, C2.re pcntru zeec lei in plus face orice.
Am umblat toatii zhta Intre baionete. Ne g:'\$z.am un
grup mic :i8S, la secretariat, C"ind au venit cetele compact!:!
d 1a riledicina. Eram prin'iii din toate partile i n-nn
ie;;;it de acolo dcc1t rntre j:md::mui, incadl'aii in cerc dubJu.
He-au du:s a.a pe sti'5.zi, urmi:irlti de aproape, schimbind
de citeva ori dl'umul, grabind pasul, oprindu-ne 1ntr-o
curLe sau aHa, doar-doar au sa ne piarda urma. Pint,
scara. Pina aeum.
Dadi n-ar fi gustul amar, consolator al noptilol' de
jpc. dacii n-ar £i bucuria am'cpta a pocherului, ce ar
mai fi ?
.
100
l\.1ai e totui C0va. E voluptatea de a fi murdar, orgo-
liul ascuns de a euclea, de a renun1a azi sa:-ti tergi paUiria,
miine sa-ti schi1'nbi dimaa, poimiine sa-ii dregi toclll'ile
tocite. Sa intri adine, afund, irevocabil in miz.erie R,i 8-0
iubei penti'u namolul ei, pentru aroma ei familiHra,
pentru colturilc. de piine use,M'i., pcntru dUdul'fl intima a
umilint;ei. i sa: 'i!iii ca ai pierdut definitiv cirma viei:ii,
,ca at lasat-o dhl mtini, 'int1'-o dimlneat.a dud l1U ti-ai
schimbat gulcrul, pcntru ca t;i-cra totuna.

De d'Ju;'i :1)j.i de anI


47


Nu ni s-a spus de ati(ea ori ca
intem un nearn mur-
daI' '? Poate cii e adevi'irat. Poate cii mistica nQ
1sira, as-
ceza noasira, sfintenia noastl'i:i este asta - r.'.'-
rdaria.
Un fel de a te ingenunchea, un fel de a tc mutila lent,
voluptos, tot mai departc de stcuua alba D. purWi(li.


.
""


Mi-a Spl1S Marga Stern, d1l11ineata, in curtca camintl-
1u1, incurcaia, ca
i cum a1' fi fost 0 vC'ste care nu 11101
IJ1'ivea :
Vczi.. vtne primavara.


IV


Am fugit, AC1.!m doua Riiptamrni, 1ntr-() zi 1n' c<tl'e
mi-am spns ca h'cbuie sa aleg intre a fi 31 patruka la
pocheI' :;;i intre a irtd. Am fugit,
i-.mi pOlre biuc ca a fost
greu.
E 0, camera mica. 0 mansardo, Dar e a mea. Un scaun,
omasa) un pat. Pail'U pereti albi Iii 0 fCl'eastdi ina!W,
peste care so viid virfuri de copac din Ci
migiu.
Socoteala e u
oari'i
i ma intreb cum de n-am desC'o-
pel'it-o mai devreme.
2000 de lei pe luna: 1000 camera, 300 de lei trcizc'd
de piini, 300 de lei treizeci de litri de Japte, 400 rcstul.
Am sa-i scriu mamci sa-mi brodcze pe un !.'crv('t
sentinta asia pe care am descoperit-o:, VIAT A ESTE
SINIPLA!
PatrusprE'Z
ce zHe singur. A$ vrea sa
ii1.1 Pl'ccj,." statis-
tic, citl, oarneni s1nt in ol'a9u1a£ta, in lumea asta larga
mai liberi dedt mine.
Am gasit la anticul', pe 60 de lei, un Montaigne supub,
de pe la 1760,' cu hil'tk subtil'e rnaHi., cu adnotal'i ului-
to are. Pasionant, Cu atit mai p;1S
oDant eu cit el este
libertin, sceptic
i artist, Iii eu sint numai torturat,
C!" r
_

a d:'
:;'7.,


 nu b:iim:::uY'., r,u t::i1U:J.1l1, c.J':::

:,:d
de nllne, c5 vacz.n tu a5tu poate S3 c-xist
.




48
Mihail St'ba;;tian
Am biitut 'in peretele din fata patului 0 hartamare a
Europei. Mi-ar trebui un glob pamlntesc, dar n-an1 destui
ba.ni. "
E eopil5.1'os, poate, dar am nevole de simholul i..\sta
al unei hiirti de care 1>a mil reazi.l11 i pe caT€' sa cilesc
orae i tari, Asta imi aduce zilnie allint£.' di parnintul
exl:>.lfc $i eel oriee evadare (' posibi.ta.
.
Era Il'umos adineauri in Cimigiu, cu ::mar'ele ata
metalic, alb, cu apa de verde vegetal, eu arborii fanl frunze
inca i goi Ci;I. 0 turmade adolescenti la recrutare.
Ce uriti sint oamenii in pardesiurile lor intirziate, eu
pAHiriile roase de iarna, eu stir:isurile intimidate de soare,
('U paii grei, innamolitt I-am privit cum treceau i mi-a
hsL mila de incontienta 1w' lipsa degratie.
.
Era 0 [ala llnara, irnbdicala curat, ,care ':3« opr:ise e
Bulevard in fata unei vitrine eu fructe, I-am vorbi.t stupid
tiespre ee mi-a tl'ecut pl'in cap, fat'a 53 alcg, A ris i a
primit sa se plimbe eu mine.
Nu In-a intl'ebat uncle 0 due. a ureat sdil'il i, dupa
('e am inchis U!a, s-a dezbracat fara dificultate, Un (;',rp
mic, pliieut fara frumusee, foarte tinaI'. Nc-nm iubit zlua
in amiaza mare, cu fereastra deschisa, goi amindoi. Fata
plihgea de placere i pe urmii se plimba _prin ,odaie cu
h<\ina mea pe umeri, curioaga, caut'ind prin hlrtiile de pe
masa, desehizind carti1e, inehizlndu-le zgomoto'5.
:- Mai vii ?
- ' Mai viu.
Nu mi-a. cerut nirnic. i am uibats-o intr-cb cum 0
cheamii.
Bucuria asta de a fi go! ! Sa sjmi exact, precis, ,ana.
tomie, echilibrul tau deanim.a1 J;'egasit,si asc:ui1.i biitaia
sigura Do 6ipgelui, si CW)O.Ju voluptatea .a ridica un bI"a

De cl\ua mii de an.i:
49
,.1 de a-1 lasa sa cada, ,sa ai senzaia amanun.nt:l a vi.etii
l/lk fizice, singura.
D 'in;;;cris asta in elogiul iubirii.
. "
..
,
CiJrioasa intilnirea cu' P;\l'lca D. $l(;ran. El m-a oprit.'
':d n- fi inddizr 1 it, dei ii pas\.ram din litcu, filra 5i
.! l,j bine de ce, un dram de simpatie.
BEdat osos, dur, incruntat, cu 0 stringere de minI
,tL'avana, cu, ochi vultureti, cu 0 ul'itenie virila, care
'ste aproape un fel de a fi fmmos.
- Uite, ma, soarele...
Am umblat amindoi. spre mahalale, mirati cii nu dam
de Dunarca noastra de acasa, Mi-a povC'stit ce Sf' mai
miimpH.i -la cursul lui Blidal'u, pe care i e1 I-a descopedt
it" m"ult,
Am \Torbit mulL dcspl'e 0 mie de lucruri, ciirti, arnin-
tin, fcmci. N e-am oprit 1a 0 bruti1rie, dinco10 de caput
podului. sa cumparam covrigi Cll susan :;;i am mincat pe
strada de se uita lumea dupa noi.
- Vezi, Parka, am pu1.ea fi prietpni, dad n-ar fi
I:.it,c'a proslii,sa ne desparU't.
'- Nu. Te ineli. Pricteni noi dt)] nu putt>m fi nici
"z i n!clodata. Tu nu simi ca cu mil'os a pam'int ?
A\'ea in ochi ceva absurd, culremuratol'.
Nu simt ca el miroase a pnmint? Ba da. imt. $i
pentru asta il invidiez.
Mi-e un dor imens de simplicitate i Incontient1L Dac5.
r4, pulea s4 regasese de undeva din fundul veacurilor
r;;'iteva senzatii simple i tad - foame, sete, frig -, dad.
d.;> putea sa tree peste douD. mii de ani de talmudism i
melancolie, sa am inca 0 data, presupunind di eim'va din
neamul meu a avut-o vreodata, bucuria limpede de 11
vietui...
Dar lericirea mea, c1nd e, este tumulluoasi, obscudi,
!acut5. din n,esfir1te ocolurit amenln\ata la fiecare pas
I.a , eldereA.

50
r..:rih)il Sebi.:sU::lJl
E!"\nl fr;'idi aeum t1'ei zi1e. Sint depriffi2.t azi. Cc s-a
inFnl)lat? Nu s-a intlmp1at nL'11ie, A eazut undeva 0
pl'OptC3. intei'ioadi. S-a dcsehis uncleva 0 amintire pro$t
inchi::;:..
1.8. 20 de ani, sU1ato5 fiind i fa)a PO\'cri perwn;(c,
sa te ::;imti pw:Uiton:l unol' dl::sLine car tc impart in zcce
i tc <\m.le2.za in fiec:al'c din a('('ti z('c,,,
Ih;, nu sintem un ne3m cornod. Mi:i simt [',.tit d! PJ'(,st
in to\fi.\l'iia mea; cit de pi'ost trebuie so. sc sm\a in tov;);'i-
ie. <'.:ota un strain. Sinl.c.m impulsivi. SintcJ11 exceda\i de
n01 in:,;ine, 5j'ntem, mil ales, impuri.
Sinkm : aclidi ell, Ianchekviei $apsa, !"Lorcel "Vi\'Jcr.
EI miroase a pamint, fCl'icitul.
1l11i pan' rau ca, in aeC':lstil conf1'LmtaT'(' ('"c! 11110e in,;;;umi,
imi. :nai pi:istrez oareeal'e simpaUe, 1mi pan:.' rau Cd' mi
::;cn'pdnd iubindu-mi destinu1. A v1'cn s{\ mfl pot dE'h-:ra
violent, f:'il'a nid 0 scuz5: £<:\1'01 niei 0 inlC'Jc.gr:'l'e. A Vl'!'<l
sirii1 cinci minute antbemit. Sa simt in mine un dum,.n
C&1'C trebuiL' sl!pl'imat.
.
A venit f2,ta de acum 0 saptamina. :-';-am prirnit,.o.
:Nu nii-ai spus sa viu ?
- Ba da. $i acum Iti spun sa te duel.
Ceva, imi spune ea sin,tem ineapabili s;l 11'111m pini'i 1
capiH un moment de viata, 'Ol'icare. Cii dimiJ(>m Yf.':3n;c
alaturi de ce se intimpla, putin mai sus, putin mai jr':'i
de lucruri, niclodata. Insa in 11'1iezul lor. Crt 15sam s.cnti-
mentele :?i evenimentele pe jumatate nct r n11inate, <'i
atil'ne dup:71 noi, J:l.edes,vir$it{', Ca n-3."D fo"t niciofl;. :I
deplin canalii sau deplin ingeri. Ca I'ugurilc sufld'd:i
pc care am aI'S s-au stins la jumabtc. C.:t umtrait 1J1
etcrne tranz<wti! Cil horucul i l1cnoJ'ucu1.

De daua mH de anI,
51
-.-
.
loll ,......
E mai binc a$a. Patrusprezece cC'(lsuri _ do mundi.
F.'xamcnu! care sc apropie no Ii c1Gcli un pretext. Eu ma
;imt insa bine in L.'1chisoaron azta de e[U'i, pilla Ia care
nu l11fli njunge nlmic, nid de wadi, nici dhlal1ntru.
A Ii avut acum ncvoie de 0 febra tifoidi'i. Poate ca
(\xam,e.nul asta 0 va inlocui. Import::mt cste sa uit de mine,
:1 dau drcl\J.t1i toate problomelc dil1,lume i sa f,ac ceva
r.1('(:Hnic, istovitor, care sa m:1 domil1e deplin.--
Iv!:arga, Stern a trccut pdn mansaraa prietcn{'te. Pura
o ro.chw albii, avca mina caldii, lini-;;tita iji ml-a pLlS:"O po
frunte, ca 5:'1 glumcascii.
Ptea putin p::ntru 0 scducefe, dn,g?i [rtHi.
.
,w
l\'L\i'CU KL'h, c;ti un man!' i, (beft tc-('.-,; aVUl :tICl,
:1!YiJ:1pe de mine, te-a imbrtja :,;i pe urmCi i-a.] L1ge
jJLi.Lt'u pahne zdraycne, ca s.a nu Ie uiti.
Nu or'al singur. Er<lm 40-60, odaUl cu, tine, sa atr::pU:;m.
cx::u.nenul de evil. De la 8 dimineata, cind am fost chemati,
p1r-.a la 11 scara, cind a intrat in srtr!}it Mormorocca,
proicsorul. 8e vetlea bin d\era beat i pe jumi'i.1cte ador-
mit. Am vi:izut-o eu toW, odata en tine, deteptule. Eram
eu toiii oboslti de ziua asta lunga, pierduta inutil. Dar
<.1.1)1 intrat in banci supui, poate putin scirbii Numai
Lu a.i strins pumnii i ai ramas incruntat.
Omul de la catedrfi a mormait 0 intrebare i a atipit.
E!iiatul de linga tine a raspuns foarte lini;>tit !ill foarte
eXD.ct. Gind a ten11inat, a fost 0 clipa de U'tcere. Mormo-
t'ocea a gro.b.ilit, suparat ca tacerea asta Ii intrerupsese
somnul.
- N-ai imTatat himic. Sa spuie aIiHalt.
"AU\1a1t" cl'ai tu, Te-ai ridicat. Am inchis ochii, pentru
d't $tiam - in\c.1cgi ? -, i?tlal11 cc are sa urmeze.
- Domnule pro:feBor, a5ta eo l1cr1-l?inare.
De ce, r..!J:.31'CU KleIn. n-ai U'icut ? Cine te Impinge pe
Une. om ncbuIl, singljr 1nt1'0 patruze.d, sa vorbqti pentl'l!
lot;l, sa concbrnnl .;i t<1 l'azbunl ? Din ce nc,;voie absurda
de a denunta I1cdreptatC'a Vhlcstrigiltul tJ.u? Din ce
n(;estraUi cd1..lc:lle a mizerici :;;i a ri<:voltei? Ce instinct

!l2
Mihnil Sebastian
peTverth nu te }asii sa trecipe lingii 0 mizerie fA1'sa te
opreti !j\i sa 0 descoperi ? $tii tu ce uor se face Q listi1
de desolidarizare? Mi-e un nccaz imens pe tine fiindcii
nu te pot uri sufi.cicnt i fiindca sint, odaUi cu tine.
dintr-ufi neam care au tie sa aecepte i sa tadi,
.
Tdegr<,ma ditn' mama:
I TrcctI.t examen.ele, Sint fericit.
Sint fericit ? Nu tiu. tiu numai ca exista aca.s!, pe
malul drept al Dunarii, douazeci de metri de niS!p caId
i, tn fata '!lea, un fluviuintreg pt'ntru iDot. ' ;

PARTEA A DOUA


.


N')lembl'ie, cea mai frumoasa luna! F'ioOi1.a asta ma...
nmUi., ge
}cru[a, indiferenta, care te inchide pc strada in
t. ne, care te djs1rage de la incidentele din j ur
i te face
I'upermeabil, singur... Pleci de acasa cu 0 pi.pa
l eu un
I(md
i umbli ceasuri intregi prin ora
, tara sa vezi pe
Illmeni, te love;;ti de oameni, de pomi, de 'ililrine, ca Sa te
Intord til"ziu e:L't a nav'a in portni ei.
E anot.impul meu, noipmbrie. Luna dnd recitesc carti,
,ind rasfoiesc hirtH, eind stdng note_ E un feI de foame de
lueru, de agitatie, de 'incepere din nou a tuturor treburilor.

i mirosul asta de '7egetalc ude. diminea
a, cind plee ,-

i cercul cald de lumina al'li'U11pii,
(.'ara.(;ind ma intocc...


'"


"
!ntr-o librarie, unde intl'Ui)0m :ia rasfoiesc revistele..
Mil bate cineva pe spaLe, Mii intorc; Ghifa. Blidaru.
,- N-ai fost 1a lectia de deschidere... .....
Sint uimit, sau sint foarte vesel, sau ma tern sa nu
I ",.;;pund cu a impertinenta : oricum taco
- Nu vrei sii ma vizitezi 1 Uite, joi dupii-masa, la 4 iu",:
matate, acasa la mine. Da ? '
Saluta baiete:;;tecu un deget la p5Uir1.e $i pleadi.


'"


Are trei camere pline eu dirti :;;i oa patra goal ii, 'in
"Hre sUi el : un pat simplu,aproape "pat de campanie" -

i nimic mal mult. Pe peretele dinspre u
a, 0 reproducere
miCa Ili exacta dupa 0 lama de Breughel.




54
Mihail Seb3stian
Aproape jumatate din peretele din fata cste tiHat de 0
fereastra imensa dreptunghiulara, cu 1.a1 ;';,,3111 gros, n13-
siv, mai mult cristnl dedt sticEi. .
Este un interior nud, precis, sumar, eu t'rl inexpHcc;biJ
aer de intimitate, totui i de caldura,
Sint intimidat pina la nemi:;:carc. Om:)l ;;<:csta pe crll'0
I-am iubit cu ciuda, iata-I. Atltea cel:cUl'i jzolaloarc de
l£gendii au crcscut in jurul lui intr-un an: din sea!';]. in
care I-am ascultat prima om'a, sus, 101 1.mivcl':,jiCltc,
Cu ochiuf lui de stapin predestinat, cu aspra Iui imbi-
nare de sprincene, cu mina lui jumatate lenca, jumtatc
ordonatoare, uite-l aid, in casa asta care-i seamanii 1n-
tocmai, liniara ca el, precisii in fiecare obiect, stricta in
fiecare detaliu.
In halat lung de casa, cu un fular de 11na la git cu capul
putin apleeat in bataia Uimpii din dl'eapta - e ceva calu-
garesc in tinuta lui, in incl'untarea Iui, wor imblinzitil
acum de un SUrlS ce arde potolit in umbra.
II ascult cu oareC:lre panica: Panid de a nu-l vedca
dintr-un moment intr-altul tacind, moment de tikerc dnd
va trebui sa, vorbesc eu, sa vOl'besc ce ? Dumnezeule, sa-i
raspund, sa povestesc, sa spun, sa spun ce ? sa spun cum?
sub r.pasarca prezentei lui, care ma nelini:?tete mai mult
dedt ma bucura, de:;;i i?tiu cil ma bueuri atlta.
A simtit ceva din panica asta? Se rididi, treee sa
caute tutun pentru pipa, i-o aprinde, pe urm5. se apl'opie
de fcreastra i prive!?te afara atent, de pl'Ca ar w'm,ad
ceva anume in scar a ce se lasa.
.,
..
A!? vrca sa nu-1 revad, Mi-e ruine. Rar am fost a<l de
stupid, de opac, de categoric prost. Inteligenta mea! Qare-
ca1"( buna dispozitie mintaUi de om tinal' - :;;i nimic mai
mult. Iar cind nu e nid asta, nu mai e nimic. Altfe], cun)
5.,.ar scuza totala mea absenta de ieri. Doua ccasuri n vor';'
bit i doua ceasuri am tacut. Atn luat parte cu "da" i "nu,
la 0 convorbire de 1a care ateptam totui. Nu tiu ce vre
sa spuna ace!)t "totu]", dar trebuie 'sa spuna foarte mUI  t:i,
de vreme ce simt atit de asculit cit am r...tat, l'atind vizi
de ie1'i 1a Blidal'u., :

De douii ;mIl de anl
55
.
A vorbit luni 1a Fundatie, in cic1ul Institutului Socil.
r.!t1 liscam sa fiu vi\.zut in multimea aeeea imcnsa, in locul
IIIIU de la balconul doL
Ce miraj i ee simplitate in omul asta. Vorbete' nodu-
1<I!1, eu eoliuri, cu aspedt:lti, cu ocolurL Arundi aIel Ull
4.uvmt, desehide dincolo 0 poarta secreta, lover;;te dincoace
(\ piatTa, gasita hl drum. Totul la intimpl:U'e, oarecum ill
vo:ia hazardului. $i pe urma, pe Ia sfiqitul ceasului, cihd
t\. tut..i eu dezolare la cimpul de gindire pc care I-a devastat
:in halul asta, deodata luerurile incep sa se ordon.eze, nu
,Lit'!. cum, nu tiu prin ee intoarcere de resort. Ideile arUll-
Ldte in trei sferturi de ora in dreapta i stinga, fara lega-
I ur!, se in tore ill ultimul sfert acasa, lini:?tite, clare, ne-
('C':'.'are, intr-o stringenlii uluitoare, incheind 1.U1 cicIu de
l'ug'€tare cum ar inchcia 0 construciie simfonica,
Voi ti alUi data, mai tirziu, cind voi imbrltI1ni, in ce
n;asurii este Blidaru un ginditor. tiu 1n301 de f'{' ncum cit
 de mare CD. arlist. '
.
'"
M-a gasit pc sala, e1nd ieea de la curs i m-a Juat de
bra, eu simplitate, ea un eamarad.
- Hal, sa umbli\m,
L-am dus pina acasa, pe jos, spre: osea i am incercut,
pc dcum, de citeva od sa-i vorbese. Dar n-a mers nu din
vina mea de astiidata, ci din a Iui, caci nu avea' chef sa
discut, ci sa umble pur !}i simplu, eu miinile in buzunarele
pardesiului lung, cu pallria pe ochi :?i cu nasul in vint
ad1tlmccin::l mirosul de ploaie, de copaci uzi, de noiembri
pc sfin;ite. ·
Umblam l1nga el I1gitat, pxndind 0 spartudi in luerurile
mocul1te pe care Ie spunea, spi\rtur& prin care sa aniJ1C
hi"UiC cele cUeva intreb8ri pc care vreau sa i Ie pun, pc,
eare nu Ie !}tiu lilmurit, dar pc eal'e Ie simt atit de nece-
sare. De dte\ra G.ri, am incercat un inceput de fraza i am
f;_'fiUnpt. De cllcva ori, am rasucit in gind trei euV'inte 11 i
n-aD.l tiut cum s.a Ie due mai depart8. '

.

--...-..-..."-,.-


56


MihQ.il Scb..1sthw
...__.......,
..._---.. -..-.....----'---.. ._
, ---.-


Trebuie sa fj simtit cit mli framint, aca10, 1a dreapta
lui, stingherit de ti1cere
i chinuit .de ncv?la de. a-I yorbi,
ciid s-a oprit dintr-o data Ia lumm3 UncI vitrme 01 tn-a
privit drept, prin surprindere.
- Cc e cu dumneata ?
- Domnule profcsar, a
 vrea sft ':fi spun oo . '

i n-am mai continuat.
'- .
tiu ce "'.Tei sa spui. Vrci sa spui "totuZ". Adid1 cd
mai s!mplu
i mai gl'eu lucru din lume. Lasa a.s
 E ur,..
gent? Nu este, cl'ede-ma. Acum am parnit sa ne plimbam :
hai sa ne plimb[\m. Om vorbi aHA data, ctnd 8-0 inUmpla.
Nurnai luerurile care "se intimplii", numai ell: SI: fac mne.
Mi-a dat 0 tigara, m-a 1uat de brat
j m-;) clus mm de-,
parte, sehimbind imediat. vorba.


II


Unin'nit.atea a fost inchisa de ..lc.:.lt.i'iieri, H deceri1brip,
in a
tepti.1rE'a Juj ] O. ZUe Iin
tite totu1?i : citeva I
al'e in.ca-
iel'ari
i 0 manifestatie banaIa pe strada.
Ol'icum, S-flU potolit Iucrurile. Am recitit, in caiet.ul
verde, pagina de -anul trecut,
Ce tinal' erc:m ! Intr-o zi voi izbuti saliu lavit, nidi
UJ asta sa schimbe ninllc, absolut nimic, din lini
tea sa.u
nelini!1 tea mea intima, E poate singuruJ feI de a fi tare.

i a.-;:a sau aJtminterL lo
.ituri imi mai sint probilbil nlulte
re:l.el'vate.


...Mii in1.reb, daca a fi fugit de la camin, dintre e!, fie

i pentru a duce viata aspra pe care a due - a fod in
totul un act de cllraj sau unul de l.a$it:ate ?
Mil intl'eb dacii am eu dreptu}. in nume1e singurliH.itii
meIe, sa-mi rid de eroismul ieftin a1 Iui MarceJ Winder,'
('are i
i m1mara :;;i astazl eu voluptc:te batiHJe pe care 1e'
pI'imf'1'}te. El flecar,
i eu sobru, nu e mai putin adevar<.1t. d


el prime
te dIn fat;'i adversitaiea, in f:imp ce eu ii i.ntc'Jc:
6Piitte1e. 0 Ii mai elegant; cste insa
.i mai just 1, . ',1




Dc douii mii de ani' 57
Par Sa nu-l uif pe Leibovici lsidor, care rmllineo m;j
departe in prima linie, dibd:liOi,' i tikuL Uu';'i gcstUJi. fara
IhJZii, fara vani tate. . .
ViziW la c.\min, Ncagr5, nea;:(ra mizcl"i£.'. Nu S-Cl schim-
bat nimic aiei. Aceleai sabe ori reci, ori fumeginde, <1(;('-
l0.ai silli lungi cu ciment (,1'5.pat, aceiai oameni. Clte,,'a
fete noi - baietii din anul intii.
Lipse:;;te Liova. A rnurit peste vara. Avea ceva facut
pentru moarte copilul asta i mi Se pare cil el s-a implinit.
pe sine insu$i in tuberculoza, cum aWi se irnplincsc scri-
ind 0 carte, ridicind 0 casa, sfir9ind 0 luerare. Am vorbit
eu fotii notri camarazi de camera, de anul trecut, dcspl e
d. Nimenj nu tja sa spuna mare lucru.
"Avea nilite ghete galbl'n() aproape noi - mi-a Sp':.1,s
l:mchelevici :1psa - i cind a plecat Ie-a hisat aiei. Da'
llU-S bune : s:int mid", '
Liova. b!iatule, nid J::\ atita lucru nu va fi fost bur..a
moarka la,
Ce curioasa toropmli"i. ce oribil inghet in casa asta,
eme se nl1mte totl1ii i1a de cald "dimin" ...i traiesc aid
cUeva sut.e de oameni -tineri. 0 singura camera, una sil1-
gura, vie, agitat.ii, respirind pasiune : "camera probJemeIm:
!'.ociale", I se spune aa, ironic, pentru ca aici ii are patul
Winkler, mcdicinist blitrin, pe care I-a intirziat in ex,,-
f(!,ene sionismtl i S. T. Hahn, politehnidan temut in malf'-
matici i marxist violent in discu{ie.
Amindoi se cearta int.erminabil.
- Am sa va reclam. tipa Bercovici lonel, disprat
d\ nu poate duce pina la capat 0 pagina in drept consti-
tutionaL
-- Dobitocule, replica S:r.H, (cum i se spune abreviat
fiU t.iu de ce), vrei sa oprim in Ioc mersul istoricil, pina ai
sii D'{-'ci tu examenul ?
Nici Winkler, TIki S.T.H. riu trebuie ca ma prive:O.T
eu ochi buni. M-au simtit stdiin. In orice caz, m-au sirn.\it
d;it. deopartc, trccatol' care observa, spectator tara incli-
nan' peritru 0 cauzii sau rutn. Am ascultat ltit, di:otr-un
001}, {iil' f:>a int.erviJl, 0 disputa conuza i am rezistat. C'J.
, or... .:  ,,",....

59
MlhaU Sebastian
...
'indlrjire privirilor pe care mi le al'UllcaU crunt, fulgerfitor.
pste umar.
- Di1etanti, as1:a sinteti, tipa S.T.H., diletanti tn once
f,:"cti, in orice simti\i, in orice vi se pare ea simtiti, dUe-
L;G.l.i in umor, cind aveti impresia ca faceti amor, diletantt
1n tiintii dnd va amestecaii in tiinta, diletanii in sariicie,
r:ilnd triiiti in sal'i'icie, Nimic pina la capi1t. Nimic eroic.
Nimic pentru moarle. Totul pentru viata, pentru 0 viata
CDnservata, tlrguita, tolerata. Tu, care iii zici Si011ist, habar
n-ai ca exista tntr-adevar un piimint care se chearna Sion.
Eu nu cred in el, oar tu crezi. Atunci de ce nu te dud.
:lcolQJ sa calci pe el'! Stai aici i faci propagtmdl1, adi
tai thitante de cotizatjj pentru alti 10 000 de de:;;tE'!)ti Cl.\
ti ne, care :;;i ei rezol va la fel 0 drama cu 0 eal'te de
mCIl1uru.
- f?i tu ? intreba Winkler mereu calm.
- Eu ? Eu sint aici, unde trebuie. Eu oriunc1e voi fi,
voi fi unde trebuie : fiindea eu fac revolutie. Prin simpl.u1
fi.pt c:1 exist, prin simplul fapt ca glndesc. Fiecare cuv1nt
at meu e un protest, fiecare tacere a mea C 0 chem'.re
care trece de chltanticrele tale, 0 chemare eare treee de
sUr!sullui... '
, ...:;H se intoarce brusc spre mine, aralindu-ma amcni.
tator cu degetul, scotil).du-ma astfel din coltu1 meu retl':Js
pent't'u c!'i rezerva mea if irita vizibil i pentru ca, plna la
U1'1Ua, n-a mai putut d'ibda 0 pre:i!enti1 stl'iina, nici osiJUi;
nici prietcna - ci numai atentii.li trebuie publit: lui S.T .H.,
ii trebule combatnnti, i1 trl!buie rezistena.
Acum, eii ml-a aruneat euvintul ,provocator, ma a-'
tca,pta sa-i ies inainte, i ochii ii lucese cu, fliicari SOlt1-te,
flacari reci, care vln "din cap", slnt convins, nu din inima,
E incordat ca 0 lama indoita, vibrind in a!}teptarea desttn-
deni. Dar ii prlmesc privirea, i-o s1..\port, dei simt cit arde,
i t.ac mn.i departc, liisindu...i suspendat elanul d?asupra'
unei taceri in care se va praviili inevitabil. .
Ateapta din partea mea un gest, un semn, un inceput
de roplid, ceva in. sf:rr;;it caresa-i permitii s11 explodeze,
fara l.idicol, dar m-nm Incapallnat sa nu-l ajut cu nimie, cu
absolut nirnie, i toati1 viQlcnta lul, toaUi furia i1.'liramine
in g91, ft:inta, inutilit

De dou:1 mU (lc anj'
59
Dar S.T.H. nu pierde partida, Odcine in locul luf
nr fi pierdut-o. Nurnai el nu. Se sct!tl1r:l 0 dati'l dinincnm-
I.area in care s-a oprit, ii trece lini:;;tit mrna prill. ca.p.
fnce un pas spre mine !j>i, cu 0 voce amicala, sUl'prinztitol' de
mclodioasi:i pentru vehernenta lui de pina acum, mil
Intreabil :
- Mergi Cll mine la cinematogr8f desear5. 1
S. T. Haim, bunul meu prietcn, cc bine jucatn nf,;j
ce avcm de jucat" ce trist jucam, '
.
M-[m desparit azi-noapte de S,T.H., !;i dimhc;:ta
mi-a bi'ltut in ua pe la 7 jurnaiate (cind a d'Jrmit .? dnd
S-<l sculat 1) ca sa ma faca atent cii mi-a strecurat p" jO.3,
prin incheietoarea pragului, un bi!et... L-am auzit pe
w:ma,. coborind furtunos sdirile.
"A 'rca sa te nelinitesc. Impiico.rea dumit;al nili iri-
8paiml,ntU, Montaigne, de care 1m:! 'uorbcai astii-noapip. f {j
e'rezie. Stendhal 0 jrivolitate. Dacii' u!'lta iti ajungc ca ${j
dormi linz$tit, cti atit mai rau pent,/'1t d,unneata, fti dCJ/esc
insomnH lungi, '1.11;tunecatc inso1'nnU'" "
"Arj vrea sa te ne1ini$tesc". Daca asia a lut-o din.
Gide, atunci e un caraghios. Dacii 0 spune de Ia el, e un
dublu caraghios.
S. T. Baim trimis de destin ca sa ma cherne la o1'd1ne !
S, T. Hairn venit sa ma tulbure !li sa-mi redetepte trage-
diile de la care am dezertat cu Montaigne sub brat!
Mesiani8mul i psihologia sint doua lucl'uri care rm
merg impl'euna. S. T. H, este un misionar: care n-are h"b;il'
de ce se intimpJa cu oarnenii Hngii care umbHi.
Ar vrca sa ma nclinisteasdi. Eu a vrca sa gascfc 0
platra pe care sa-mi pun capul. '
Dacii a avea i eu, ca el, instinctul unci mis111nL a
incerca sa linir;;tesc In jurul meu cit mai multe lucruri, dt
m::tl rnulte con;;fiinte. Pe a lui in primul rind; pc a lui
S,T,H., pc a lunatiClllui asta obosit, pc a copilulni c'i:ta
apasat de nt<1uci. ' I
,,8, T. Hairn, i-a spun, eti un om ostenit. Opret2;-te,
stai un ceas locului. Privete, Pune minD. pc ac:ta i vezi ca
e 0 bllcaa ge piatrii,' ia in mina ast i vezi ca e 0 btH:e.ta

60
Mihail Se)asUiJ.n
- --.._.--,.-.. ----_.. --'-"_. ....- ..--;- --- ---..---..-- -.
de lemn, Uite aid un cal, uite aid 0 masa. u1te aiei 0
palarie.
Crede in lucrurile aeestea, traiet(' cu eIe. deprinde-te
sa Ie priveti cumsecade, fara sa cauti dincolo e .ele tre:
muratoare fan tome. tntoaree-te la aceste lucrun slmple !(II
siureJ resemneaza-te sa vietuieti eu ele, in orizontul lor
scAzut. in familia lor modesta. $i priver;;te if? aIadi, lasa-te
pe tine in grija anotimpuri1or, a foamei, a setei: via1a se va
deseufca ell tine, cum se d.esC'urdi Iini$tit ell un porn. eu
un animal".
Dar cine imi va spune mie 'in5umi aCE-lea:;i lucn:ri?
$i cine ma va invata cum sa Ie inviit eu cel dint1i ?
.
Ad\'ersitatea lor, a antisemitilor, [II' ii. la unna urrr.p-
lor, suportabila. Ce ne facem 'losa cu adlrersitatN noastdi.
eu propria noastra adversitate intima?
Cu ei ne vom impika poatl:' - ci.n(' ijtie ? - intr-o ;>:1.
CIJ noi 1n83. cind ?
-
. ,
Sa rugi df' tine 0 zi, dou{l. dOLlaZf'('i nu e u:l)r, di.!f nid
imposibil. ,Fad matcmatici i mm'xism ca S, T. H.. fad
$jonism ca Winkler. cite.$ti carti ca mine, umb1i dupa .femei
sau jod ah, sau te dai ell capul de pereti. Dar intr-o zi,
11 1 !t-un minu! de neq.tentie, te Intilneti cu tine insuti la un
colt de suflet, cum te-ai intilni la un eolt de strada cu un
creditor de care te-ai ferit zadarnic.' Dai ochii eu tine 
atunci Intelegi' cit de inutile slnt toate evadariJe din
accastii inchisoare fara ziduri, fara porti i fara gratii, din
aceas inchlsoare care este ins&l1i viata ta.
Nu exista vigiJenti'l suficienta, Uuii simuHim mai bine,
al.ii mai prost, unii citiva ani, a1tii numai citeva ceasuri 
La capltullor. vine insa irevocabil intoarecrea la triste\e;
ca 0 remtoareere pe pammt.
lVIi-am amintit aseara, nu tju de ce, dupa atltia ani, de
bunicul mea din partea mamci. 11 viid, la masa lui de
lu.cru. intre miile lui de areuri, resorturi. uruuri, rotite.
cadrane i roinut<u..e 11 void alecai deasupra lor. eu un)

.._" '. ._",- .. .-...-."........---
De dou1i roB de an.)' 61.
oc',hcan prins Mereu in arcada' ochiului w"ept, descintind cu
mtinlle lui li acea lume de minuni mecanice, pe cre 01
IItlipinea cu asprime, supunind-o, impunindu-i micare.
Din masa .aceea monstruoasa; de care, copil, nu avcam
(kcptul sa ma apropii, fiindca 0 rotita rataciti'i insemr.a
IIn fnceput de haos, din acele minuscule punde de meta.l,
d organiza mici lumi autonome, mid tiinte abstracte, ('are
fli impreunau sutele de glasuri ritmatc intr-o muzica mii-
I'untii i dintata, care facea 0 armo)1ie strictii, sever;'{, su-
Jlusii, Sub fiecare geam de ceasornie se ana 0 planeta cu 0
viata pcrsonaH't, indiferentii la tot ce se petrccea clineo]o,
i geamul era pardi anume fiieut sa 0 desparta de act
.,dincolo" .
Biltrinul, nelinitit, cum simieam c estc, trebuiesa Ii
invidiat nu 0 data linitea acelor fiinte de metal, ieitc din
mina lui. Traia intre ele absorbit, ore, zile, ani. Meerja
lui tot 0 evadare trebuie s1i fi fost, tot un refugiu, j d
rugea poate de el, i el a suferit de spaima de a m; !3e
Intilni eu sine insui.
Caci seara, cind se facea intuneric i cind se T'idiea
dcodatii, cu 0 tresarire subitii, de Ia masa deasupra d\J'(.>ja
tieuse ziua intreagrt,nu era nid 0 oprire, nid un suds de
I){Ehna, pe faia lui de om atit de bllnd totui. Era mereu
grabit. Gr5.bit de ce? Griibit spn ce ?
Ii diuta pi1Iaria, haina, bastonul, spunc 'in treacat tm
cuvint I;>i fugea, fara sainchidil a, in strad1i, spre sin a-
goga de peste' drum, unde nvA1ea ell acelai aer de om
rugar-it, stringea citcva miini intin.se i se oprea in sf)rjt
in faia pupitru1ui sau, unde illi regasea, aplecat peste 0
carte deschisa, incordata lui taccre din fat a rotitc1or de
ceasornic, L-am privit de multe ori citind aeolo, Parr-'a
adincit in construciia alter mid mecanisme, i litere1€' din
carte - siilbatic de mici - pareau sii fie alte piese minus-
cule, pe care ochiul lui trehuia sa Ie organizeze, chem1n-
du-le din neant, din nemicare. Acasa erau ceasornke,
aid erau idei - i unele, i altele abstracte, red, e:xactl"
sub contl'olullui de om care incerca sa uite de sine inSU$i.
lzbutea ? Nu tiu. Avea uneori priviri care luminau do:'
orparte, in atcptara nu tiu di.ror lucruri) in qeznQ.dedea
D.U tiu carora.

62
Mihan Sebastian
Intre el !li mine siut eel putin 60 de ani de viata i 20 de
:ani de moarte. Mai nmlti chiar - mult mai multi. El tdiia
1'0 evuI mcdiu, eu tri'iieso ,azi: cUeva sccole ne dcspart.
Ciesc alte carli dccil a citit el, crcd in aIte lucrUl'i deCit
in cele in care a crezut, umblu intrc n1ti oarneni, sufaF
d,e alte intrebari, i toti IDa simt az.i aa de muTt nepotul
Jui, cobor1torul lui direct, coboritoI'ul mr::lal1eo1iei lui fani
lcae. - '
.
Noi, care no rZtzv1't:'ttim de atEe od, pe:-lt.J:u alEe;) lu..
cng'i, de ce nu ne ridict'.l11 0 s;.ngw'iJ. d:iUt impottiva gus-
tului nostru penteu catastrof5., impotriva simpatiei noaslre
rcntru dl.ircre ? '
E 0 prier:ni0. etcrnli intre noi i hptul de a st1feri, i
n;J, 0 data, in cde m::\i lamentabilc momente ale mde,
mi sm:prind trest:iril'i de orgoliu pentl'u suferinta aceasta
ore imi m\gul'.::;;tc 0 indepurtata vanit.ate. E poate ce'Q'a
(l'<1gic in asta, dar cojte eu sjguranp, cel pu.pn in masUl'a
e31a, 0 ir;cJlnm'c spre cbotinaj. Da, da, in chiar ceasul
al'e:;ta, dnd slnt <'11\ de <ldinc h'ist. simt undcva, dUlcolo de
cQn1}tiinta, i0il'2:\ la rampa a tcnol'ului mctafizlc pe care
Ii port in suDet.
Slnt rau poate gindind a,a, d.al' nu voi fi niciodaia in.
de.ajuns de rau cu mhle, nu-mi voi administra niCiodati1
d,stulc j)''\lme, desLui pUl11ni.
.
...
Ce i-i1i :rCj:Jl'Cp antisemitisrnului, inaintc de orice, dad!
mi-a recunoate calitatea d judecatol', ar fi lipsa lill de
imaginatie: "masonerie, cumi1ti.i.l'ie, 011101" ritual" - :;;1
pe urma ? J
Val dt e de putin ! vai cit e de sarac I
Cea mai sc;;\zuta contiinta de eyreu, cc.ri mai de r1nd
intclienta oVTciasd', ii descopera sie insai pacate n('snrit
mai grave, obscurltati ncmasurat mai gi'ele, catastrofe in.
l'omparabil i.nai rtl.sturnatoare.
Ei n-au impolriva noastra decit piatra, t1neori revo].
\'cl'ul. Noi avC'ru, in lupta pe care '0 dueel11 ct0rn eu noi

Dc: dou5 mii de an:'
63
in;,ine, viiriolul aeesta subtil COo1'e C'onsumJ fncd, dar it ('-
pal'abil i care este propria nO<ls11'a inima.
Intcleg foa1'te bine de ce un rene';::\t nTeu este m;,i
crunt decit orice specie de renegat. E;l duce cu sine n
umbra eal'e, cu cit 0 va dilca mai rau in }?idoare, cu ;L:
va fi mai aproape de e1, $i bptul de a S8 dczkc de nc:amuJ
lui, faptul propriu-zis all'enl'gi{1'ii este incfi 0 dati', un ;I't
i udaic, fiindcii noi toii, in sinea noast r, DC lep5.dClm de
DOi., de zcce o1'i, de 0 mic de ori, rein1ol',:i imR n1el'eU ac:.s;'i,
din vrer(cLl cuiva C\i.'e tl'ebuie sft fie lh:;-;:;.r:('.,:en insu:y-i.

Eu nu sin! credincios, dl'sigur, j problen:u :.lceasta ('"Ie
undcva in afar a de mine, fara sa-mi cree;'.e dificu}U,\i
6erioase.
Nu tin sa In3 pun de acord in privinta ata I?i imi ..c-
cept fara rulne toate inconsecventele, $tiu, sau spun,' c;;
Dumnczeu nu exista, !?i imi aduc amin(e cu pHicere oC'
manualul de fizidi i chim.ie din liecu, care nu-i fac(.a
lui, nieaieri, loc in Univers. Asta nu mil impiedica sa m)
rog. Cind primesc vreo veste rea sau cind vreau sa pre;n-
timpin vreuna. E un Dumnezeu familiar, diruia ii ofer din
cind in cind sacrificii, dupa un cult cu reguli stabilite de
mine i - cred - confirmate de el. Ii propun 0 febra ti,-
foida penh'll mine, in schimbul unei gripe pe care avca ue
gind sa 0 dea cuiva care mi-e scump, Ii indie in ce anum>,'
a primi mai bucuros sa ma loveasdi 9i in ce a voi sa r;,;';
crute I?i, de altminieri, ceea ce ii dau este mult n-,;,j
mult decit sa pastrez. dici ce ii dau e de la mine, iar e:t:
p[\strez este de la altii, putinii al1ii pc care Ii iub('(:,
:;;i mi se pare ca nll-l supara convorbirea aceasta intre
noi doi, ca nn 0 ia dl'ept 0 tirguiaHi i ca tine seama (1(:
gindul bun cu care vin spre el. '
$i totu:;;i... Simt uneori ca dineolo de aS3 mai e cev;:-; :
Dumnezeul cu Cilre i-am vazut pe biitl'ini razboindu-
in sinagogi, Dumnezeul pentru care :;;i eu ma biHeam n
piept, de demult, copil fiind, Dumnezelll acela a car;;i
sjnguditate 0 strigam in fiecare dimineaFi, citindu-!ni
l'ugkiunea.

64


Mihail St'bastiar.


.,Oumnezeu e unul, Dumnezeu e unk".
Dumnezeu e unul nu inSeaID11a ca Dumnezeu e ,singur ?
Singur ca noi poate, de 0 singuratate pe care de la el 0
d
tinem !;Ii pentru e1 0 pastram.
A3ta 1amur(>o\'
e aritea lucl'uri
i intunedl atitea altele..:


HI


lungaconvorbire cu Ghi
a Blidaru, I-am spus in sfi
it
,.totul".\ acel totul de care mi.,.era frica
i pe care el il
ghidse a:;;a de u
or, dintr-o privire, Tot ce am gindit in
ult:mul timp, tot ce am scris aid in caiet, tot ce n-am
scns... '
Am vorbit imbulzit, repede. mult. eu opriri mari, cu
sadtllri de 1a una Ia aIta, cu intoal'eeri, am vorbit prost,
tu'lbure, dezordonat. Dar are un fel de a te asculta care iti
simplifidi pard'!.' propriile tale glnduri, oricit de rau le-ai
sp'.lne. Simpla lui prezenta ajunge pentl'u apune ordine
in jar.
,.Tu ar trebui sa faei eeva, care s5. te lege de pam'int.
Nu $tiu inca bine ceo Nu dl;ept, in orice eaz, nu filozofie.
nu i;'tiin
e economice. Seva care sa-ti redea sim-iul materici.
daca l-ai avut vreodatA, sa 1i-l invete de aid incolo, daca
nu l-ai avut. 0 meserie Hicuta din certitudini".
tun ridicat din umeri. dezolat de un remediu atH de
vag. $i, in fond, eu remed'iu cautam ?
Dar a continuat :
Desenezi ?
Da.
Bine ?
Destul de prost in "desenul artistic", ctUn se zice la

co8Hi. Destul de bine in desenulliniar. '
- Cu matematicile cum stai ?
- Nu-mi plac enorm, Mil pricepeam in liceu, £art
pasiWle insa.
Nu in
e1ege!lm nimic din intrebarile lui !;Ii riispundeam;
mai dcgrabli intrigat deci
 curios. Ce a urmat a fost
ulu.itor.
Nu vrci sa te t,ad &rhikct? 1..'




De douii mii de .mi: fJ5
Am Hicut. Glumete? Inccardi 0 expericnla? Vrea
<,-mi aI'ate o.stic1 cit s'int de dcartc "problemeIe" mde?
IlI1i intinde 0 eursa ?
Tac, incureat - i c1 nu insisHi, did schimba imediat
'\. orba, nu fara a l11so. posibila pentTu vii tor 0 rcvenirc.
,,In oricc C:1Z, gindc$tc-tc serios la <1st, lVIeriU\".
.)
Ymi dau foartc bine seama ca propunerea profesorului
I'te plina de riscuri. Nu mi-am facut niciodaHi 0 problema
din "eariera" mea, did am cel.titudinea co. voi ramine
mcreu same :;;i accept cu inimii buna asta - dar, oricum,
I'cca ee im.i propune el este, dadi nu dc-a dreptul 0 avcn-
turu, in orice caz 0 impmdenta... Ratiunile de psihologie,
pl'ntru care ma indeamna sa inccrc 0 asemenca saritUl'i't de
viata, sa fie inb.'-adeviir aUt de tad, indt sa mente efol'tul
de a 0 face?
Siut incurcat i mi-e aproapc n('caz e11 mi-n rreat din
.;I'nin gl'e\11;:i1) de fe1ul flsta.
'"
"Saritunl de viata". Vechi apucaturi patetice, de care
I1U ma pot dezvata, In fond, c mu1t mai simplu ce-mi cere
I 1. Am apueat sa ered ea voi fi avocat. De ce ? Nu tiu. Din
obi$nuinta, Clin lenea de a alege, din indiferen1a pentru
profesie, pent1'u orice profcsie.
Cu putina silintn, m-a deprindc sa m;1 vlic1 arhit.cct.
SimpUi ehestiune de educa1ic mintaliL
N-a fi facut mare lucru in tribunal, nu voi face 1u-
crud mad pc anticr. Da1' n-a1' Ii imposibil sa gasesc aici
Icca ce dincolo eu siguranti'i mi-ar fiJipsit: sentimentuJ
de a servi pamintuJ, piatra, fierul.
Trebuie sa fie 0 scnzatic de implinire, de calm, Poate
linitca dupr care alcrg,
:
Nu, nu pot primi. Am In urmii exam ene, frecventc, tu-
crari, toate prea mnIte en sa Ie las in drum i sa 0 it!u de
la ineeput, de la aIt in('cput.

66


MIhail Sebastian


M-mn d.us sa-i spun 1ui Ghittl 'hoUltirea mea, dar nu
I-am gc1,sit acasa, ceca ce trebuie sa recullose ca mi-a £ileut
pl&1eere, fiindea, oricit eram de hoi8orl:1 sa resping propu-
nerea lui, tmi parea rau ca voi suprima, eu l'iispunsul meu
categoric, orice posibilitate. ,,11 faut qu'unc porte soit ou-
verte ou termee".
Nu l-am gasit aeasa,
i asta imi mal da dl'eptul sA
tin accasti1 u
a nid bine desehisa, niel Cll totul lnchisA.


...


Totul;li, am primit. N-am avut curajul sii spun !im-
pede "nu",
l am mcercat tot felul de obie<iii. Elle-a inla-
turaj;, una cite una.
Nu e prea tirziu acmTI, la jumatatea Iui decembric,
dotti! luni de In inchiderea inscrierilor ?
Nu, nu e tIrziu. t
i ia el asupra-:;Ii sarcina de a 1Ili.\
inscrie. Are pricteni buni la arhitectura
i va izbuti.
Nu va fi prea grcu sa ma pun la curent eu programul ?
Cursurilc nu sint pre a in
dntate ? Examende nu sint pres
apmpiate ?
Nu, nu va Ii greu, $i, claca va fi grell, cu am mai bine.
!-IoUirit lucru, nu i se poate replica nimic, 81nt ct
tigat
pcntru arhitectudi. Mi-a stdns mina zd.ravan.
- sa. f$tii cli sint multllmit de ce am facut. Vei
invata sa umbli pe pAffimt. Foal'te important pcntru viati,
Ai sa veR.


IV


Cu cit mil gindcsc mai bine, eu atita intilnirea de ieri
din tren mi se pare miraculoasiL Omul acela seund, viu,
eu privirca nelini
titA. cu tresariri ciudate in mijlocul
vorbei, ca in mijlocul unui somn agitat, cmul acela ingra-
madit de paehete in coltul compa.rtimentului de-a treia
era AhasveTUS in persoana.
In primul moment, c1nd a intrat pe u:;;i:i preeedat de
doua geamantane :;Ii urmat de alte vreo trci., plus nenumi-
rate pachete mad
i mici, prost legate in £oi zdrcntuite




De doua mii de ani
G7
de ziar, in acest prim moment, am simtit 0 subita furie
impotdvcl lui.
"Cine I-a. mai adus :;;i pc asta ?" Tocmai ma felicitasem
(Ie a fi gash un loc atit de bun, intr-o zi ea asta, in plina
vacanta de CraciuJ:l, intr-un tren asaltat de studenii :,;i
militari plcc1nd In provincie, cind iata-l pe ovreiul asla,
dudnd dupa cl 0 intreaga gospodiirie, deschizind larg ua
en sa inlre tot frigul ina untru, dindu-mi deoparte valiza,
c[11cindu-mi g:lioii, trintindu-i paltonul peste al ,meu i
imbulzindu-se apoi pe banca, intre mine i vecinul meu,
cQl'indtl-i iertarc din ochi, dar nu roai putin tenace in
hotadrea lui de a-i cueeri un loc, in numele biletului de
tl'en, pe care il inea demollstrativ intre degete.
Era 0 aparitic eomica i toata lumea sudden, ceca ce
:-1m inccrcat s,1 fac i eu, cu destula sila, did pe de 0 parte
n1 i-era mila de ridicolul lui, dar pe de alta parte W? fi
n1il'rit cl'unt, cladi a:;; Ii fast biinuit de simpatie pentru el.
Nu pot sa-mi explic bine de ee, dar aveam un ciudat
sentiment de complicitate, de care simteam nevoia urgenta
:.. ma dezi<:. Mi-am diutat in graba agenda :;;i m-am aratat
I Lj<llie ndincit in 'Socoteli, absent dintr-odata la tot ee se
pctrccea lingi'\ min('. Dar n urmlI'eam pe nefericitul meu
vecin cu coadD oehiului.
Se calmuse, sigur de pQ2itiaocupata, i trimitE'3. acum
In recunoatere pl'ivlri speriate in jurul lui, fixind eu
;!tenie pe fiecal'C toval'a de compariiment i opdndu-se
inlr-un sfiqit la mne, nu definitiv lini9lit in ce ma pl'i-
Vt:;;te, dar adl'eslndu-mi odeUln uri inceput de BUrlS. cor-
dial: semn d ma reeun9scuse.
Asta m.-a infuriat odata mai multo Mi se parea di
pl'ivirea aceasta, intcntia aceasta de familiaritate ma
;olidarizeaza en d. eu rldieola lui aparitie, eu incomoda
lui prczentli. /
Am tidicat eapul i I-am fixat fioros, ca sa. prieeapa
l'a nu vreau sa .am de-a faee c-u el. Simcam ca voi mud
de jena daea-mi va vorbi.
Dar dumania mea nu I-a dezarmat, i m:.a pri\'it
mai dcpnl'te, cbhnind din eap :;;i clipind des.
- Nu trc:ouie sa te superi, tinere. Ovrciul) e un om
cu pachete, Cite necazuri, atitea pachete.
L-am iubit dintr-odaHl pentru cuvintele acestea :;;i m-a
cupHns un va] de ruine' pentru cit de poltrori fusesem

68
J\Iihail Sebastian
eu el :;;i cu minc, incH :1m sim1it nevoia sa m[l pedepsese
imediat, exemplar.
I-am J.'aSpUn3 pe loc cu 0 brusca vioiciune, intr-adins
.exageraUi, vorbind tare, ca sa 111a auda toti ciHalorii din
compartiment i sa inteleaga di nu ma jcncz de batrinul
acesta incomod, ca recunosc in el un prietcn, ca acccntul
lui ovreiesc nu ma suparil, di de ghctele lut pline de
zIipada putin imi pasa, cii pachctcle lui insolcnte nu mii
dcranjeaza, ca, dimpolrivi\, totul mi se pare obinuit i nu
in telcg ce 0.1' putea fi comic aici i de cine s-r putca ride.
Biitrlnul vorbea romane-1te curat, cu uoa)..e inflcxiuni
de ovrei moldovean, i atunci, prinh'-un c.fort,asupra mea,
m-am silit sa \rorbesc i eu cu acelai acccnt intrebtitor,
luat din id4:, ceca ce nu mi s-a i:ntimplat niciodaUi pina
Q'lunci - dar hotarisc111 sa ma pedepsesc zdraviin, dici
laito.iea mea de 10. inccput simteam di trebuie rascllmpl-
rata.
Banuiesc ci'i biHrinul meu Ahasvel'US a intelcs' jocut
h care mil supul1cam de buna vole, did avca un perma-
nent zimbet de ing:lduintii, pe care 11 plimba asupra mea
ca pc 0 pata do lumina a unci mid lampi de buzumn,
"Lasa asta, lasa asta - parco. S{I spunl1 z:imbetul lui -
ell nu-ti eel' "fit de mult. Te cunosc i tiu c::'\ nu er;:ti nici
a de rat! cum ai vrut sa fii adineauri, nid aa de bun
dt vrei 51\ fii aeum. Siut pornit la drum lung i ce vrej
sa fac eu cu pietrele care ,mi se arunci1 sau eu miinilc carC'
111i se 111tind, eu, care n-am vrerne nid sa Ie primcsc, nici
sa Ie raspund, .fiindd vc'zi, undeva, tare departc, s'int
atcptat. sint mereu a:;;teptat Ifi trebuie sl1 mcrg In-
tr-acolo, croar daca ar Ii sa nu ajung nicioda t11" .
Zimbca cu aceast5 neincn.-'dere, cu accasta cl:1tinare
din cap :;;i a..-n inteles ca intr-adevilt' nu pot face nimie
pentruel, iar ceilalti nimic impotriva lui.
Mi-a spus di se numei?te Abraham Sulitzer, Spl'C dczi-
luzia mea, did pentru integritatea simbolului trcbuia S{I
S0 cherne dcsehis Ahasvcrus.
- Cu ce to ocupi ? I-am intrcbat. Ce fad ?
- Ce face un ovrci '? Umblu.
Rapunsul i se parca suficlent,
Abraham Sulitzer umblii : asta ii c mcseria. E nC'gustor
do clU'ti ovreicti. In durlna de vaUze, cufere i pachcte-
pc cat'C Ie t1rte dupi1 cl, ducc tot soiul de curti: biblii,.

D0 .:Jowl mii de an
69
j,llmuduri, comental'ii, istodi hasidice, poveti din ghetou,
pOl'zii ebraicc, literattu'a idi...
El face lcgatura intre tipografiile din Germania sau
Polonia :;:i cititorii ghetoului moldovean. Cunoate toatc
\.il'gurilc Bucovinci in care se mai invata serios carte,
InD.te cascle basarabene in care se gindete serios pe, un
L(xt talmudic, toate sinagogile de mahala in care fie mai
,'ox:ncnteaza 0 problema cu cugetare iudaica. Poarta in
amintire un catalog general £11 tuturor manuscrisc10r i
i ipariturilor c:braice caloe se afli'l in tara, tie anume in ce
tirg, I]tie in ce casa. Ynchide ochii i iti poate spune cine
al1ume stapinete cutal'e rarisim exemplar din Megillat
EJa a Iui Sabbatai Kohen, lituanianul, carte tipariti'l 1a
.'\.mstcrdam in IG51. 5e gindete 0 clipa i iii spune precis
,'e rabin, de unde i cum iii poate da k'imuriri desprc marca
disputa asupra talmudului de la Barcelona din 1240 san de
Ia Tortosa din 1413...
Le tie pi:' toate, Ie <U'C pc Loate adunate, sub fnmtea
lui ingusti't, dincolo de ochii ac('tia, care clipl'SC min1nt
:i ('riutator.
Ci'tr!.i, manu.'>crise, utori i probJen1c de care ilud acum
intiia data, cuvinte stranii, nume din aIte veacuri, dnte
111n11'-0 istoric pe care nu 0 b5.nuiam - Abrnhllil1 Sulitzcl'
Je poarta ClI cl, vii, tot atit de vii asUzi ill mintea lui, dt
..rau Cli vcacuri 1.i1. urma, 'in mintea cui Ie-a scris i cligetat.
EI traite in actualitatc-a lor, in pasiunea lor perm<tl1cnW..
i zadarnic au trccut peste aceste adcvaruri c:iteva sull'
de ani, zudarnic s-a schimbat faa paminluhli, zadaj'nic
s-au topit in nennt atitca timpuri, aceste vechi lumini
tot pl'czcntc sint, aceste vechi patimi tot tuJblll'iitoan'.
lar Abraham Sulitzer lc poarti:i pe toat0 (h-umul'ik,
in :-;lujba eternHittll 101'.
I-am cumpi'mll 0 biblic in idi:;; eu poze, pentru bunidi-
mea, !?i 0 istnrie ncmtcascii a lui $apsfl Zwi, pentru mille.
Ave::un iUlprcsia C:l se desparte !r('u de de : p51'ca di
Sf) intreabtl dc.cti nu Ie da pc n11ini I'ek.
0/1
Viscoli:,tf.' crunt. Am incercat dimineata sa c0bor spre
})unar, fiinddi auzisem ca a ir..,ghctat i a fi £ost bUCllIOS
sa tree eu piciorul pc malul drcpt, dQr 11-a fost chip sa

'70
Mihail Sebastian
ajung 1a debareader. Valuri intregi. de zpada bi1teau'
dinspre port, 8US, spre ora?
M-am hotarit pentru 0 sindrofie de familic, Mi-am
convoeat in jurul teracotei amlndoua bunici1c: Mama
mare !$i Baba.
Mama mare e mama tatci. Baba e a mamei. Mama mare
are vreo 85 de ani, Baba nu (:red sa fi trecut de 70. Mai
tinar este 1?i mai vioaie : are inca amor propriu, vanitate.
cochetarie.
A fost foarte frumoasa in tinerete l1i 0 tie. Din splen-
doarea ei de atunci, au ramas mereu frumoi oehii, al-
bat1i, curati, eu ceva orgolios in sc1ipirea lor uor
rauUicioasa, -
Poarta pillarii de matase !?i pai, probeaza de trei ori
{'J rochie !?i Ii da indicatii croitoresei, se uiUi mult in
oglinda !?i, cmd nu 0 vede nimeni, se pudreaza putin,
(oarte putin. Cum bun:icul a fost ceasorniear !?i giuvaergiu.
[-au ramas de la el cereei mari de diamant, un lant de aur,
ochelari de aur, 0 brii'\;ara eu rubin.
Le poartcl pe toate cu importanp., vizibil mrlguliUi in
amintirile ei de :femeie frumoasa,
Mama mare a intrat dimpotriva in batrinete cu totltl
rescmnatii, far a parere de diu, fara vanitati intirziate.
De cind 0 tiu, poarta un singur fel de rochie neagra,
dt'cDpta, simpla, inehisii eu nasturi obiJJnuiti de os, Alba,
obosita, calma - e 0 bunica dintr-o carte de citire. Vor-
bete 0 limbtt rom!neasdi aspra, 0 limba de tara, de sat
muntenesc. S-a naseut aici, in ora!?, prin anii regulamen-
tului organic, !?i a triiit mult prin judet. TatAl ei a luerat
ani de-a rindul la 0 mo;ie din Gropeni, unde tinea regi-
stl'ele cu socoteli, iar mai tirziu barbatul ei, bunicul meu
dinspre taUi, a fost 1?i el muncitor in port. Ea, Mama mare,
a trait cu Dunarea m fata. Cind 0 intreb %1i dnd am timp
s-o aseult, povcstetc lucruri miraculoase din veacul tre-
cut, despre ora!?, despre oamenii orm;ului, despre mondeni
latea acelor ani. Poveste!?te mai ales despre un bal, primm
ei bal, care trebuie sa fi fost un lucru senzational in via
tirgului. Din cite detalii mi-a dat, bfuluiesc: di a fost pe la
1848, poate prin zilelc proc1amat1ei de lalzlaz. laW. istoria,
aUata cronicii me1e de familie. '
Sint foartc ciudate deosebirile ramurilor noastre
3.3cendente. Dinspre par'lC'a tatei, numaram ecl putin un

De douA mli de 'QEI.
71
vcac de viata romaneasdi, in ora 9i judet trAind eu
v(cini romani, lucrind cu ei, avind legaturi eu, ei. Cite
zed de ani 'inainte, sau cite sute am fost pe aid, izolati insa
Hoi in de noi, nu tiu. Dar la 1828, 'in catagrafia ora.';mlui,
l1umele strabunicului meu este trecut liimurit. Nu poate
J'i vorba de asimilare, desigur,' dar simt in linia aceasta
familialii un aer de duritate, ee se datorete cu siguranta
Duniirii, l'inga care patrll generatii dc-a rinc1ul au crescut.
Strabunieul aeela de la 1828 - Mendel din Gropeni, cum
i se zicea- - vorbea 9i scria rOmane1?te, purta eizme $i
snrtue. Cit despre bunicul meu, tin 9i astazi minte ee
l'iudatii infatiare de barcagiu avea.seara, dnd se intor-
eca de la docuri, eu cizmele lui gr,ele t1e(inte i potcoave,
(U miinile biitiitorite, alb din cap p'ina in picioare de pra-
rul sacilor cu griu 1?i porumb, pe care 11 respirase 0 viata
intTeagii, 14 ore, pe zi, din zori pilla 'in noapte. Era ceva
aspl'u :;;i colturos in el : ceva de barcagiu, de caruta:;;, de
muncitor cu ziua. Citea 9i el in serile de sarbiitoare din nu
;;Liu ce imenseciil'ti ebraice, d3l' nu pUnE'a in lectura
ace'asta patima pe care 0 simteam cutremurindu-l pe ceHi-
Ja1t bunic, taW.! mamei, Ace1a era un intelectual, acesta nu,
o(':;;i :;;tia 9i el - se zice - foal'te multa carte.
Traia afara, intre vinturi, eu picioarele pe piatra Iii
piim1nt, scrutind zarea inundatii a bintil, vorbind tare ca
sii acopere cu glasullui vuietul fluviului, sirena vapoare-
]01', uruitul elevatOrului. Un om de la Dunare, '
Familia mamei a ieit insa muIt mai tirziu din ghetou.
Bucovineni :;;i moldoveni din nord, au fost cu tdtii oameni
traiti in casa, la lumina li:'impii, deasupra car-tilor.
Au vietuit mereu in jurul sinagogilor, De acolo aduc
poate ochii lor negri,. ni;inile lungi :;;i subtiri, paloarea
obl'ajilor. Au 0 saniitate precara, nelini 9 tita, care rezista
mai mult prin incordart:'a nervilor, dedt prin puterea
trupului,
o veste rca, o,noapic nedormita, 0 teptare Ii devas-
tcaza subit: cerctlri ncgre, in jurul ochilor, buze albe,
ochi ealzi. Ciudata sensibilitate de scra - pe linga care
duritatea oamenilor din familia tatei pare 0 grosolani<:',
A9a se 9i 'explicii poate surda neintc1E'gere care i-a despar-
tit toteleauna, unii prea nepasaiori, altil prea susceptibili,
vigoarea unora parind celorlalti nccioplita, iar sensibifi-
tatea acestora paJ"lnd, la rindul ei, fasonata.

72 IVUhail Sebastian
Neintclegcl'ea intre Dunare:;;i ghctou.
'"
Mil gindesc mereu 1a acel strabunic de la 1828. Tre-
buie Sa se £i nascut prin ultime1e deccnii ale veaculuj
XVIII. Revolutia £l'ancezii, rcvolutia americana, Napoleon....
Mi se pare di e ceva fabu10s in existenta lui 1,ii am incer-
cat I>ii caput prccizi1ri de 1a cUeva matu:;;i biitr1ne, care
I-au mai apueat in uHimii 1ui ani de viata, dar 11-[\111 aflat
mare lucru,
S-a nflseut aid :;;i a trait aiei. Muncise cumpliL 0 "iata
intl'eagi1, aproape un sccol int1'eg.
111tr-o buna zi - ,1recuse cu l11Ll1t de 90 de ani -
j-a strins luerul'ilp. i-a chcmt copiii, Ie-a impi1rtit ce
iJvra dl! impi:\1'\it, i-a Opl'it citiva galbeni, cUeva cr\rti
,j clteva hirtH, Ie-a pus pe toate int1'-o traista 91 a spus
c..t plead, Unde '? in Ercz Israel! Acasa. Cu cine? Singur.
H()tdrca aeeasta a unni om de 100 de ani mi se pare
.'Iii t de iHbatica, 1nclt am pus 0 n1i.e de intrebilri Mmnei
mad, ca sri Jnteleg ce a fost anumc la radi'lcina acestci
fLti. 1\deviil'ul cste crl 11-<1 fost 0 fuga, 1'otul era de 0 sim-
plitah ultima, Biit1"i.lUl !>c de::;tcptase tntr-o dimineai
Cl glndul aeesta - :;;i gata.
L-au implol':--.t, au inecrcat 5(\-1 linil Cu de:"a slla, s-au
J uptat ,si1-1 f,lCa a primi eel putin un insotitol' pln5. 1"
.Jaffa - unul din. feciori l-a1' fi dus pinfl Qco1o i i-ar fi
dmlat CIS[l -- 1-otul zadarnic, Era nc1nduplecat. Le-a dat
to!. co avoa, ;;i-a pus in spate putinul pe crc--l pastrase
:;;i a coborH sprc port. umIat, ca intr-o scen[1 biblid\. de
JCclori, mee :;;i nepo!.1. pUns de toti. nurnai cll'ccules, Jim--
pede, Impl1cat. .
Vifol'oS b{d:l'in. A murit ia Icrl.1salim. citcva luni dupa
sosirca 1ui Cleoio. Mama mare pretinde c11. in noaptea aceei
i-a Iparut in vis. in haina alba n morilor, :;>i i-a spus :,
..lat.a, ell am murit. Ai si'! :1i un feciol' :;;i ai sa-i dai nu
me1e meu ,. . )
Era in an111 IG7G. Cu prccizarca asta, poale ciJ n-a.r
(f gnu sa:-i gflsim 1nt1'-0 z1 piab'a dc, mormint, claca
<:um\'a i-a pus careva 0 1)iatr3.
E mult mai probabil 1nS[1 c'i mormi'ntul i !:HI p.icJ.'dut.
nnl nume, J:nh'c alte mOl'minh ffir,l numc.
Nu se gil..<:c.;;te in familic nici 0 fotografie a bi1t.l'inului.

Dc: (iIUa mii dc, ani 73
A refuzat sa fadi asemenea prostii, Venise de putina
vreme in ora!/ un neamt cu 0 maina complicatii i se in-
stalase pc strada marc in colt. tn drum spre port, spune
Mama mare, in ziua plecilrli, s-au oprit acolo cu totii i
I-au implorat pc batrin sii Ie lase cel pU1;in aUla amin-
tire: 0 pozi.t A scuturat din cap, suparat, Nn.
'"
..
Dacii a.5 avea Limp, 0..1' fi rcvelator sa Ul'm[ll'esc _ pe
harta migratiile familici mole, Au fost, se pare, plocar! -
putine.
Dadi omnenii din familia mea pot fi, fiecare in parte.
neliniti1:i, lunatici i instabili, spiritul lor de grup c.ste
mai degraba lent, sedcntar, tcnace.
Au fost unil care s-au rupt, au plecat, s-au picf'Chd.
Radacinile au yfunas insa aici, cu traditii nctulburate, CLi
o unitalc pcrsistenta impotriva tuturor evadarilor.
Mi sc pare pUn de inteles faptul ca to ate ncamurilf'
noastre sint adunate strins in doua grupuri compacl e,
ntdele din linia tatei, aici, la cotul Dunal'ii, cole din linia
1l1amci, sus in nOl'dul Bucovinei. Deplas5.l'ite so fac pc 0
raza foarta mica i, in oricc caz, centrul familial de gra-
vitate ramil1c in contiinta tuturor neschimbat, caci e
de ajuns un evcniment farnilial - 0 rooarte, 0 nai;tere, un
coas grot! - pU"'Itru ca toi sa se string[l, fedciti sau alar-
mati, in cautarca unui cuvint de ordine.
Cu atit mai greu de explicat slnt evaziunile, oric.:1t au
fost ele de pU1ine i r5zlete. ,
Am auzit vorbindu-se despr(', un 1111chi, fugit de tinar
]a Vicna, in plina iarni1. cn sania, in veac111 trecut, dupa
o femde, Vaga istorie de amor l7i singura, crcd, intr-o fa
milie In caro in privinta asta oamenii sint senzuali, d:\!'
n-pnsionati. Am mal' auzit dcspre un frate al manwi.
pIc cat in America in 1900. E pc undeva intr-un alblJm
vechi, 0 fotografie a lui din acel timp: un cap tini:ir.
aproopc adolescent, 0 frunte indrazneati\ de pionicr i.
peste toale accstea, nu tiu ce umbra, nu $tiu ce lumini,
vesliud de atunci infringed viitoare.
A plccat eu citiva gologani in buzuttar fii cu 0 mul-
pme de nebunli in cap. "Socialist", optel\ lumca bnu-
Hoare. ..Nebun", 7.icc::i rastit bunicul, ,cm'C' nu voia 51!

'14
Mihail Sebastian
audii de nmnc,' inehizindu-i biiiatu]ui ua, noaptea, cind
se intimpla sa intirzie in ora.
Se pare ca in anii aceia au plecat foarte mulp, in gru-
purl mid, din toate patiile tBrii, spre Alaska, spre Cali-
fornia, in cautare de aur, unii, in cautare de naluci, altH.
Putin inaintea razboiului, 0 hirtie venita prin lcgatia
america.na a adus vestea mortii lui undeva, intr-un u1'a-
el din Texas, unde ajunscsc, nu $tiu cum, muncitol' In-
t1'-o pl:1I1tatil:'.
.
I-am dat Babei Biblia cu poze, cumpi1rata in tren, de
la Abraham Sulitzer, i aewn ne citete cu glas hu'e mie
j mamei mari, care nue carte,
E 0 traducere idi destul de ordinara, cred ; tiptiritura
popuIara, se vede, pe hirtie proasta, cu gravuri ieftine.
Baba citete eu nu tiu ee aer de superioritate adresata
Mamei mari ::;1 mie, care sintem, din punctul ei de vedere.
dcopotriV[l de analfabeti, caci pentru ea i pentru Biblia ei-
to.\te 6i1'tiJe mele frantuzeti i?i nemteti nu ma fac mai
putin ignorft!1t.
Am Ju;:!\-o cuminte de la inceput; de Ia faeerea ]umii,
o a;.:c:ull pc Baba i mi se pare cii povestea devine noua,
de un intercs aproape reportericesc, nu biblic. Baba citc;;te
cu <1viditate, cu' vizibila curiozitate, intoarce nervoasa
foil::: :i prticipa la leetura, ca i cum at' fi vorba aici de-
.spre n;U11er;j pc. eare ii cunoate: ,despre vecini de maha]a,
dcspre rude apl'Opiate.
Fncol'L 1", pasajele deeisivf:', re oprete putin, dat1na
din Ci.,p i fcoLee eu limba lipit11 de eeru1 gurii un I?unet de l
miJilte, ;;.egret sau neeaz ('ntch, 'ntch, 'ntch) ca :;;i cum ar
Vi';,..';! 5ii Ie atraga atentia lui Abraham, Esterei, Sarei on
lui L.,coo di lac 0 prostie sau 0 imprudentii.
1\"u e nimic cf:'remonios in lectura Babei. Patriarhii n,..o
intimldeaz:i.. Slat i ei nite gospodari cu copii i neveste, .
eu necazlU'i i griji. $i dadi, ea, bunica mea, poate sa Ie'
punu' la dispozitie experienta ei de femeie b11trlna, ear€;
a vazut mnIte i a-.j:recut prin multe, de ce n-ar fnce..Q ? t
Cine tie ? or fi avind patriarhii atia un copil bolnav,r:
care trebuie free at cu oiet aromatic, sau s-o fi lQvit carpVa.

,


De doua mB de ani


'Ii,


h un deget I?i are nevoie de n
te fmnze de pat1ugina sau,
III;li
tii 1 i-a fi trebuind vreunei neveste din Biblie puiinl
,;are de Himiie, siLpunti 1a mincare, di i s-a ispdivit,

b.kania c dcparte... Se intimpla - sc intimpUi in viata

d(
 ce nu s-ar intimpla jn Biblie ?..


-
.


o dimin
ata alba, vasta, de clC9tar:. Toaii'i noaptea
';-a zbuciumat Criviitul, pe stdizi, pe 1a ferestre, pe aco-
peri 9 lUi. "-
Aeufil totul e incremenit
i transparent, ea sub un ne---
,fir:;;it glob de stic11i. Daca strigi la un capat al sb'azll, se
,mde piIlli 1a eapatu1 c(:lalalt, mai departc, po.ate, spre
Dun5.re.
Am' fost in sfir
it in port. Troienelc de z5pada, care
ieri urcau vijelioase in tromboane spre noi, zac acum 1n-
dnse, ca ni:;ite fiare imense, puse eu botulpe lube. Ni
te
Ic+albi, gi
antici, pleto:;;i, cu coama moale, plccata.
E 0 lumina totalii, ca 'intr-un simbure de sonre inghe-
tal.. Ceva abstract ill lini
tc
i striUucirea aceasla fixii.
Numai Dunarea e tulburahi. ;;i aspdi. Bolovtinoasa,
z:el1.u9ie, incremenita in J.'ostogolire are cc\ra' agonic,in
salmul ei aparent. 5-ar z
ce ca a inghetat val eu val, cii
pentru fiecare din aceste valuri a Iuptat, ca picrderea fie-
earuia a durut-o.
Nimic nu aminte;;te via, repedca mea Dun11re din mm-..

.le, domoala, imparateas.ca mea Dunare din toarnna, E nIt.-
c:eva, eu tolul altceva, mai adine. mai tumu1tuos, mai surd.


v


DupA-almaza, smtem totdeaWla in atelier : descn
i mo-
delaj, Merge gre
 trebuic sa 0 recun08C. Dar C, oricum.,
[) munca pc care ali putea s-o iubesc, spre deosebire de
GursUl'ile propriu-z1se de dimineata, tot atit de mediocre
aici ca 1a clrept sau filozofie. Regasesc de, aceea totdenuna
(;
t pHicere plastilina
i 1u
 in atelier.
tiU, n-al'e absolu!




" .
I,f.
:\lihail Scb:tsti,m
1,....1 0 V;dOill'C ce fae, i ma intrcb d[l('l VOl izbuti ':rcoc!aU
'.1 I'(',i!i,.('z cova in lumen asta de p5.min.t, pialr5 :?i cim(nt.
Ca t'xcrcitiu minlal, insti, n-am flicut nkiodata nimic
)I;li lini:;;1itol' dccit accst joc Cl1 p1astilina, material clodl j
ftnlildios, dlI', in ncela$i !:imp, avind riudatc initiative, dtci
WH'OI'i Il1a hezcsc 1inJnd intrc degetc ° fOl"l11a pc care n-nm
";tll(al.-o, un oval cu inclinal'e gratioas(l, un chip ('oJUl'OS cu
JU\ti I'rink lapidar sau mai !;>tiu eu ce aIte n[lzddwane lu-
l'l'lIl'i smulsc fal'a voie din indifcrcnta_niatedillului., C<1!'C
;,:',"lIndt in cl atitea fete,
i, intl'c timp, cu miinile _ocupate, cu gind1111uind pade
h mieul fenomen ce se desfaoara sub ochi, am ill1 senti-
II)!'I) t. de libertate pe care nu cred sa-1 fi avut vrC'odata, In
I'f'!e mai bune i:i1e de vacantii.- '
E 0 detaare de mine insumi: care estc pred.sa en 0
"'I1/',atic fizie&. -----
Seilnt, cind imi atirn halatnl in cui !m5. spw. p-c miini.
h!1 u1 ni se pare !impede i rinduit, ca'intr-o easa simplu,
'1:'1111' gospod[u'ita.
Putinmni idilic s5. fiu - i a scrie 0 laudii a uneitclor.
n ('Intan a bueuriei de a, lucra. Sint insa, din fericire,
d,'stul de scnsibil 1a ridicolul expansiunilor mele intime.
I,'a sa-mi clau scama cit e de pucril i dilctant cntuziasmuJ
,'11'11, Am ccva din naivitatca -unui medicinist din anul
nm, dispus sa descopere remcdiul cancerull1i.,Un arhitcct
,,,;,'v,Jrat ar- rIde probnbil ell pofHi, dacrl ar cW ce scriu aie;'
'"
.
SI', pal'l <::;'1 ultimele lcctii ale lui BIidal'u. de dupu \,Q-
:mta Crat:iunului pina azi, au fost formidabile, "..Asta nu
)I),\j c economie politid'l" , am aujt cu urHi specialitii in
!-;lmxlnria facuJt1ii. Poate ea au drcptatc. Din cc am pt'ins
;'i anu d1iar de 1a profcsor, din cc mi-au povestit al\ii, se
}XU'\" d'l, 10. drcpt vorbind, cursul Iui desprc moncdil nu;;
m:li est.e un curs de economic, ci mai dpgraba unul de filoJ.%:
;;on" a cu1turii.' , ';,
P/'ogrmnul meu de co:u;'i ntl-mi iarU nid un ('cast.
jnia 5i sJmb;lta, dnd sint prelcgcl'ile lui GhjFl Blid..ru. De'
:Mfd mi-;:I Nig5duit: ca, dadi ma prinde :1c010, m5 dtl pur

Dc' c10uil mil d," Hili
77
-..------.-----------.----
'ii simplu afara : "N-ai ce diula la mine la curs. Stai i
lucreazl. aid, unde te afli. Seurt".
.
11 vild rar, eal'a, la cl «.casa; dal;, c:ind it viid, ramincm
tirziu noaptea, de vorbiL N-am deseoperit inca 0 tehnid't
bunii de conversatie eu el. A'fJ avea sa-i spun at:itea :;;i
izbutese totl1i aa de greu sa-i vorbesc, Uneori imi fae
de aeasa, de pe drum, eolaretc, planul eelor co trcbuie
sa-i spun, dar, odata lingii el, totul e rastu!'nat, did e unul
din acei oameni care fac lege pentru toti, obligindn-te Sa
J;c supui nu atit argumentelor lor, cit climatului i stilului
lor. Citii pasiunc este in oroul asta aa de neted const1'uit.
cUe furtuni aseunde stapinirea lui de sine, gindirea lui
'-!comctrieiL Este pina azi singuI'ul om earuia sitnt ca e
obligatol'iu sa ma supun, fara sa am insa pl'in ac:easta sc'n-
!i.mentul unci abdici'iri, cL dimpotriv[l, al unci Tmp1i.nil'i, a,
unci rl:"in t.cgTari.
..
L-arn Intn.:bat zile1c tl'ccute daca nu crcek cii arhilec-
iura ma condamna la preocupa1'i prea pat'ticu1are. <;:1ad
!iU ma va izola intr-nn cerc de problema cu totul profe-
sionale i daca nu-mi va lua ceea ee, o1'ica1'c mi-ax fi
mescria. mi so pare dcas'Uprn tuturor, esential : sa fii 'in
Icgiitura cn ceca ce se pli:imade?te in timpul tau, cu sensibi-
1il<ltea accst.ui timp, cu diuturile hi!, cu sensul 1ui general.
"Nu - mi-3 dispUllS -- nu poatc £1 vorba de i7.olare.
Arrutectura sau medicina san 111uzicii. sau econom.ic, toate
;'lnt planetelo ullui aceluial gl'Up solm', Indiferent de ceea
co facam i lucram ficcare In part.e. descif1'iim eu totii
accleai directive, cai;,c ne sint comun(, AcIcvi'irurile $1 sen-
surile de \-,:i:-lti\ ale unui timp au () unitate organici\, de
i'amilie,
"E nai\' stl crezi e 0. revolutic inecputtl Intr-o parte.
i ntr-o disciplina, so pOrtto llmita [lco10. Istol'ia se crceaz{l
dinauntru, nu din aCara, do lacentru, nu de 1a perifede"
Grosolanla n03stra estc ca nu prindcm dcdt sch.imbi'lrile
I/izibilo, dirocte, care angajea7.tl imediat viat.."l no astra.

'78
Mihail Sebastian
Ne imagmam de aceea di 0 rcvolutie se cheam numai-
dedt i in primul rind 0 rasturnarc politiea sau ccono-
miea, eeea ce este 0 naivitatc :ingC'l'c<t3ca, Punetul de ple-
care al unei revolutii poate sa fie in fizicii, in astronomic,
in matematici, oriunde in.. sfll'1;'H. E de ajuns ca pe'- un
singur plan de gindil'e sa4 de viata omeneasci1 s[\ se
schimbe structural eeva, pentl'u ca, din ace! moment, \'11'-
tual totul sa fie schimbat. Tontc se le-aga 'in Jumea asL\ :
nu exista nici fapte, ;niei prcocttpari izobte. Toate in11'i
intr-un delu. Dc ee ai vrea ea arhitectura sa ]jpseascf't din
acest lant ? Luereaza aid linitit : vrci sau nu vl'ei. ne \'0111
intilni pina la urma, tu, care faci arhitecturi\, eu, carr
fac economie politica, asta, eare face antropologie, 1;sta-
lalt, ,care face algebdi. Vehiculck 81nt ;:<Jtele: drunml e
accla:;;i" ,
.
Mi-am amintit de curind, i11.1.1'-o seara, Inton:indu-mt,
de la Ghip Blidaru, de brutalitdca pl'jmcoi mele (;onv()]-
biri eu d. Convol'bire! -Dad;' fie poate spune. Ii opl'in,
sa 111ft plingii cii fusesc111 dat afD.di de la cllrsullui. Ce ritos
m-a repezit! Nici n-a vrut sa se uite bine Ja mine. $i
astilzi amintindu-mi, ma infior de rll:;;ie. Cit am suferH
atunci. I-am vOl'blt despre ziua aceea :;;i, deI m-am tel11ut
sa nu vadii intr-asta nu tiu ce mustrare indraznati'1,
nu m-am putut opli sa nu-l intrcb :
- Nu vreti sa.,mi spuneti ce s-a intirnplat atunci, de
ati fost aa de bruse, aa de l'etezatol' ?
- Nu rnai tiu, nu-mi mai ndllc aminte, Oi Ii lost
plietisit, oi fi fast suparat. Nu mai lin minte. Dar, drcpt
sa-ti spun, nu-mi pate rau. Nu mi-a pH\cut niciodatu sa
fiu prea prevenitor cu oamC'nii, nid eu cei mai dragi.
Mai ales eu ci nu. 1mi spun ca, din 0 sutii', de ghion\i
arul1cati la 'intimplare, se Val' gilsi doi earc sa cada bine
i sa {'odcasca. Cind umblu' prin iarbii, nu bag de seamii
sa nll strivsc un fir de iarba sau sa nu calc un glridac,
Pamjntului nu-i' plaee sa ai asemenea atentii delicate cu
el. Caldi, strivete cit pofteti - pe urma tD, r1id5cinik'
VOl' continua sli crcasct\, daca sint radllcini. Cind umbli
pc pflmint, umbUi pe pamint. Cind umbli jntr' oameni,
w11blii intl'\?' oameni. Putin orbetc, Nu stricit Vei dobor1

De doua mil de anr


79


ponte tmele lucruri - pc ccle debile. Dar Ie vei fertiliza
pe ceJelalte. A m1nca "vaeii turbatii" e un exercitiu
l.:1dispcnsabil. Nu mi I-am crutat mie
;i n-am so1-1 crut
nimaJJui, roai ales atunci cind se intim.pUi sa-mi fIe drag.
E tin aliment tonic. Scr
nc
ti
i mergi mai dcparte.


VI


Bag de seam a, rasfoind caietul astil (uu mi s-a intim-
plat niciodata sa-l recitesc, cIar aseara, c5.utind Lea
liaisons dangere'l.tses sa i-o dau Margiii, I-am gasH
i I-am
deschis cu oarecare curiozitate, ca pe 0 carte striiina),
bag de seama, zic, ca n-am seris nimic aid dcspl'c ea,
despre Marga Stern, de atita Vl'emc. E 'putin ciudat,
fiinddl, oricum, in ultimul timp, nu mi s-a intLmpiat
un lucru mai de pret decit cllnoa
terea eL (Nu
tiu de
e(
 cvit sa spun "iubirea", ceea ce ar Ii
i mai simplu
i
mai exact, ezitare pe care
i ea a observat-o de cUeva
,)J'i, lara sa mi-o repro
eze, desigul', dar eu un il1ccpUt
de amari1ciune.)
Nu ered sa fie 0 simpl& intlmplare in aeeasti1 abscnta..
Da, Clt putin exerei
iu de memorie, am deseoperit, recitin-
du-mi caietul, un lucru
i mai eurios.. Observ anume
I;;:' aproape to ate pauzele mari ale jUrl1lllului coincid
ell momentele acute ("aeut" e prea mult spus) ale iubirii
'.10astre. Jde cite od exisU\ 0 intrerupcre de cUeva siiptii-
'1,\]ni in' notele mele, caut bine
i gasesc sub aceasta
I.acere ceva care 0 prive
te pe Marga,
Sint un "iubit difieil" - cum spune ('<1 -
i, din
f'\ricire, ea
tie sa aecepte aCeD.sta dificultatc.
Ii eel' Marg
ii sii vina, Ii cer sa pIcce, 0 ehc
n citeva
I.He in [jir, pentru ca alteori s-o evit s
pt5.rnlni de-a
t'1nduJ, joc care ar putea fi atroec dudi n-al' fi intrc noi

unindoi nu :;;tlu ee paet tacit de libertate
i lene. 1i slnt

:ccunosci'itQt' cii
tie sa respeete cu atita luciditate re(JCJ.1l1e
,iocul'ui. Pe urma, este in ca oareeare oboscala, care
it interzice sa fie patctiea.
i mai este ceva, Un u<;:or
,iUrlS dcseurajat, care trebuie sa fie razbnnal'ca ei impo-
tdva mea,




to
l\Iihaii Scb5tian
Dar iatu.-ma Hicind psihologie - i Jiu v6iam.
Ramine aeest fapt ciudat ca, ffiru exceptie, fiecarc
moment bun al nmorului nostl'U a fost m,arc..t aid, in
jumalul mell, eu 0 pagin[t alba,
Sint zilc in care 0 iubese pe rata asta cu 0 simpIitate
i o""bt1na-crcdinitl cc mii odihnesc pe minc i simt ca
o bucunl pc ca. 0 atept fara nelini1;>te, fi'tra grnbii - cu
putinii indiferenta poate, dramul dc indifercnta necesar
acestei calme iubil'i - ;i, cind 'vine, clJ.1d 0 t;;tiu aproape,
rezemata eu spatele de teracotil, Snu strinsa in coltul
din dreapta al divanului, sau inclinata cu aten1ie peste
urnul'ul meu, deasupra mcsei la care lucrcz, toatc acestc
marunte ]ucl"uri sint tot amca mari bucurii, egale :;;i
limpczi.
Se vede eLL estc intr-adeviir ceva ineompatibil int1'e
:!\largar;;i jumaluI mCll. 81nt prea multo idei generale, prea
muHe ,.pl'oblcmc" aid,
ObSCl'V di [\111 c{lpi:"ttat detestabi]ul obicei de a enunta
mkVal'Ul'i catcgo:dce. Vorbesc de prca muUe ori 'in
earnctul i:'tst:a la plunll ("noi" sintcm <o1, "noi" nu. sintem
a;;a, destinul "no:-;t.ru", ehemarea "noastra") i insumez
in acest "noi" expcrientc colective i comu2e pe care-
alt;Mata nu le-a fi 115t &1-l11i treac;l aa, !:U'l'l vcdficarc
personalu,
Marga, care se mindre:;;t:e a nu Qvea nici () npti.tudi.ne
p(>ntJ.'tt idei1,e general, ('stc pentru mine - CH un tCl'mn
pedant - "rcchemarea la individual" (Dad ar citi, 8-al'
l:1ro7.i. Ea, carc iarta atltc:l, pc asta nu mi-<.I.1' ierta-o.)
:;;tiu eu '? poat.e c6. i amorul nostru ii are "pl'oblcmele"
Jui, dar concrete, imedinte, de 1a (a la mine, de la mil\('
1<1 e:1. Nimic nu distruge mai J'adical judcca1:i1c abstl.'nCle
i id('i1e gencralc dedt 0 iubil'C, "lid iubirca rcaduce
t.)tul 101 scnsibilitatca ta, refiiein i sllperstitii, i cCl'ii-
1 udini, i indoieli, i vaJori, obIigindu-tc S[l Ie trliicti.
t"a Ie vcrifid, sa lc crcczi din non. Este in orlce iubire
e('.,:':\ originar, un principiu de nate!'e, de c]"(;m'c de ]a
incpput a tuturor 111crudlOJ'.
Nu, nu 0 iu.besc Cll pasiune pe J\1:1rga, tiu prca l;Iine
ar;t01, i 0 tic ,;i ca, d.ar c dcstul s:'''1 vina intr-un moment
bLU1, pentru ca sa indepi'irleze dintr-odata "intreb5riJe

D. r1'JUr mii de anr
81
mari" j S[l pun':i in locul lor 0 intrcaga lumc de ccouri
mUnw, vii, imediate. mediocre ca vaJoare, dcsigur, dar
vii, vii.
'"
Cc iubesc eu deosebire in ea cslc teribila ei &paima
dr> abstraetie, Dadi se intimpl5. vrcodata, din neatentie,
:",'i-j vorbesc despre untIl din faimoasele mele procese de
mniUnF'l, fata astll, atit de intelegatoare altminteri, se,
'rH:hide subit, eu diseretie, dal' :;;i Cll hotaril'e, refuzind nu
II1Imai sa raspunda, dar crual' sa priceapa. Are 0 deoscbita
indinare spre lueruri, spre obiecte, spre fapte precise,
:vre oameni exact determinati.
lib, tu, eart.ea asta, scaunul asia, fereastra asia. Ea
sin,r;ura din toat5o lurnca mea - familie, prieteni, cunos-
(,'l,i - ca singura nu D;li-a socotit trecerea de la dr:ept
1:1 arhitectunl 0 cxtravagantil. Cind i-am anuntat faptul,
)-.a aprobat, apl'oape iara surpriza. "Foarte binc fad".
1\1'c pentru noile rode trebmi 0 att::nt.ie 9i un intel'es
("ire m-au surprins la inccput. Imi cere lfunul'il'i exacte,
\T('il detalii, privetc, intTeaba. M-a obligat s-o duc 'oda
la atelier i II ramas aeol0 toatii dupii-masa, plimbindu-se
dcgaja'U'l printre mese, fklnd u:;;or cunotnta eu cama-
I'<\Zll mei, ea, aut de necomunicativa de obicei - intre
hindu-i, reclanlind precizii tehnicc, punind mina eu
hmiliaritate pc plastilina, lnccrcind sa rnodelczc. Cind
vine 1a mine, daca ma gase9tc lucrind la planctrl, imi
intcrziec sa-mi intrerup lucl'uJ, ii apropie un scaun de
rnasa, se a$azii eu genunehii pe scaun i coatelc pc maS[l
;i se uiUi eu 0 scriozitatc care mi se pare ncspllS de
copilaroa.stl. 0 adevtU'ata. vocaie.
E intr-adevar ceva netcd in intdigenta ci -- poate
:,i ceva limitat in acclai timp -, ccva de bun sjmt de
:imt al xnl\slu'ii. Intelcg ncum de cc cind am <1uzit-o
IY\,ai cmu1t pent!'u intiia oaru c'intind la pian, amfost
mirat de reputatia ei de buna pianista. Tehnic 0 fi - eu
nu m pl'iccp -, dar, muzical, fclul ei de a cinta cste
cd putin ciudat. Cinta atunci, din nefcrieire, din Chopin,
,) nocturna, pc care 0 flicea de nerecunoscut, liniara,
rl'ccisa, en conturllri eXClcte, fixe. Marga nu c'inta:
st:hcmatizcaza. Numai ascultind-o pc ca am izbutit' sa

B:J
MihaU Sebastian
inelcg pel1tru prima w.ta ce poate insemna "construotia"
unci bucitfi de muzica. 0 vedeam pardi desenata, logic,
fraL Cll fraza, dclu eu delLI, (Po::lte de aici vine i curiozi-
tatea ei penh'U arhiJ:ectul'a,) Maniera a.'":jta al' probabil
ncnumarate 'riscm:i muzicale, dar i oarecari avantaje.
E 0 mare bucurie s-o asculti cintind din Mozart: e un
Mozart lapidar, reliefat, minuios, ca zimtii unui fiera-
stdiu chirurgicnl, ideal de fin.
*
De unde ia Marga Stern aeeQ.sta Ih1il?te care 0 pune
in direct! legatura eu obiectelc. de unde dctine ca
accast5. salutar opacitate care 0 ferete de visurl i
nalad? Ii invidiez sph'itul aplicat, concrct, feridlt in.
sanltHt[a lui a$a de cumsecadc. li invidiez Upsa dl
imaginatie !;i rezistenta la abstracpe. Am fata de accst
spirit bine gospodarit admiratia pe care a!j avea-o in fata
unui trup bine cladit, calm in vigoarca i armonia lui
fiziCil,
- Sa nu fie nimic iudaic in nceasta fata iubita, nici 0
tresarire, nid 0 umbra, nid 0 intoarcere inauntru sp;'e
stralurile rupte ale amintirilor dcpuse acolo ?
Am intrebat-o pro.3tete, cum a fi intrebat-o dad
n-o doarc capul. Mi-a raspuns cu 0 ridicare din mnri.
"Nu inteleg cc vrei sa Splli. Desigut', an1r i en mclanco-
liile mele. Cind eti tu uricios, sau dnd te iubcsc pn'a
mu1t sau, in sfirit, dnd mi se intimpla ceva rau, dn
:;;tie ce".
Adevaml est( ca Mm'ga e femeie inainlc de a fi
ev.t'eidi. $i c:l dadi destinul rQsei ar obliga-o la ne1ini:;;t
i vism'c tulbure, dcstinul ci' de femeie - mai pu tCl'nic -
o intoarce spre pamint :;;\ 0 leaga de el, 0 intoal'ce spre
legile vietH, care sint surde in ea, in ateptal'ea \b.'ecerii
mai departe, prin maternitate, E un call'll biologic aid,
care se traduce zilnic printr-un foarte te..'1ace simt practic"
simt de prcvedere 1?i de,ar;;teptare.
Recitesc ce am scris mai sus i rid. Scampa fata!
Ce fax-nine din tine, din risul tau cald, din s5.rutul tau
bun i ncgdibit, din bratele tale ce mi se impletesc

De douA roii de anI
83
"-
If'ne$e dupa gft, ce ramine din tine in serisul aoosta care
tc complidi, te comenteaza, te sehimba ?
E ceva ascultiitor in scnsibilitatea ei, ceva suptIS 1;'i
ruminte, eu' infioraori pe care Ie st.'ipinete greu su.b a
",irginitate ap5raUi !?i impotriva ei, i impotriva mea.
t i tiu trupul indurerat de ateptari, ii tiu linia $olduri-
lor al'cuit& sub rochie cu atita lene, cu atita melancolie.
Nu, nu exi:;ta intrebiiri mari, nu existii declt eerti:
i\!1ini mid, care 0 privesc pe €::J i se Iumrnf'aza in
pn:r,entn pi.
.
RindLl"iic scrise zilele trecute aici despre Marga, in
1,'g,'itura ell ceea ce numeam ironic "intrebarile mari" sint
d( 0 mediocritate 'infioratoare. Dadi nu a fi decis 0
,ht;1 pentrll totdeauna sa-mi sanctionez prostiile, a$
lIpe foaia, dar a tine un jurnal ar fi 0 treaba prea u:;;oan'i,
l];)ca ai avea facultatea de a-I modifica in urma, dregind
I,',?a ee din eapullocului n fast prost gindit. Nu poti dl'ege
fiira sa simulezi. $i asta nu vreau. .
Dar mi-a fast ruine pina la umilinta, pina la d0.sfig1.l-
r;tre de suficienta aeelor ginduri, de platitudinca lor,
lk saracia lor a!?a de comoda, mi-a fost ru!?inc aseara. pe
:,L;'ada, dnd, dind coltul, am intrat dintr-odata in piina
d;':1ma de rcvolutie sociala. Precis nu !?tili cum s-au
JntJmplat lucrurile. Fusese 0 intrunire muncitoreasci:i de
cartier Gi, pc In sfil'$itul ei, intervenise politia, Oamenii
(l-,au vrut sii evacueze sala, Sau au evacuat-o prca ineet,
l;au a fost unul care a strigat vreo neghiobie revolutionara
.';:1 atunci a inceput incaierar,ea. Am t.recut prea tirziu pe
;tcolo ca sa fi prins lupta in toi - i, de altminteri, n-a
!i vazut mare' lucru; cad batalia se dadea inauntru, in
saUi !?i lau5i, prea inguste i putine ca-sapermita fuga
eelor ce se imbulzeau.
Acum, era pe' sfirite. Pe eei mai multi ii ducea intre
baionete, rupti, sfi;jati. Citiva erau intim;i pe trotuar,
dngerl:nd. Era unul care gemea groaznie, cu capul spart,
sub un burlan din care picura incet a dezghet. Am simtit
ca €I in mine insumi ceva calcat in picioare, nu revolta,

;H
IVli hail Sebasl ian
nu indignare, ci un sentiment intolerabil de neputini'\ in
!ata durcrii, i trebuic sa rccunosc ca pl'lmul gind a fost
pentru "ghinionul" de a fi trecut pe acolo, did a$ £i
vrut si nu Ii asistat la ncfericirea asta, sa nu fi :;;tiut Cfl
ea existii, sa nu fi vazut, sa nu fi aU7.it. Dar, odatii aici,
nu puteam, nt se plLtca sa trec mai deparLe, nu pentru
ca m-a fi codit de acest soi de dezcrtarc, dar pentru
di sim\eam cu aseutime cii nu voi putea sa mi-o ic1i,
nicioda1a, ca asta va rupe il'emediabil un resort dintr-o
intimitatc cc va raminc ve.nic di.niti1, in ascul1ziurile ei.
Simteam dl e neccsar sa fac i eu un gest, care
sa l1la solidarizeze cu nenOl'.Ocitii acoia, sa stri - til\
Cll? --- "tdiiasca rcvoIu\ia" sau "jos burghezia" sau
"vrem miiJ:irea salariilol''' sau, in sIlr$it, orice altceva cra
nccesar cn sa fiu batut odatft/cu ei, luat oclata cu ci - del:
in acelai moment, iroi diideam scama £it s'int de caraghios.
de sentiment.al, de mantrop In bunele mele intenlii. Eram
ridieol, fMa pcreche de ridicol, cu mica mea criza d(
contiinta acoIo, in plina strada, intre nite oameni can'
fiecare - bi1H'i.u san bi1.tut - avea un r03t, 0 chemarc,
. () datorie de pUitit, lVI-am simtit singur, dez:1rmat, inutil.
intr-un val de viati.i care trecea pc l1ngl mine implacabil,
arunc:indu-ma deopartc, la margine';:;i 11l1ndu-i pc toli
ceiJalli eu ea, l11aintc.
lVIi-am regi1sit camcra deartu, planc1e lipsite de
Inteles, car tile vide. MiiI1Q. pohniine, voi r('stabili stupidlll
meu orgoliu de om singul', $i V01 fi iar un inteleetua1.
un birocrat.
'*
Bucurla de a tnti pl'in fot'\dc mulimli, eLl un cOj)rlC
prin fortde ]atente ale padmii. sentimentul do a face
parte, de a participa, de a implini, Cll viata ta, un ccr(;
de viatu mai marc" ce trece i prin tine, mai dcpartc, spre
puterile diiuze, obscure, biologicc ale specicL..
N-am Ctmoscut niciodaU1 asta, n-am Sa cunosc nici-
odati!. "Eu". Tot cc fac, tot co glndesc, tot cc sufal' l'amine
sub aceastii bar-a fL...u: "ell II. $i am curajul deplorabil
de a Ii mindru de acasta i11finn1tate, de n-mi socoti
fcrc(uh'a de Ia care privesc lume 0 "pozitie", cind nu

De doui mii ,]e ani
115
---.-- _._-._-----'-P._--._-
, t!n:it 0 ascunziitoarc, curajul de ;1 cree!c in sinurataten
11)1':1 ca 1l1tr-o vaIou"e, cind l1U e dedt 0 inaptitudine.
Cit de prost, cit de patetic miirtudsesc Hccst pacat
nu-mi dau totw;;i mai putin seama dc l"eaJitatC'<.1 IUl,
: )it un COp;1C cvadat din piidure. Un copac eu orgoliu -
IHd;-i care nu '-Icicle vioknt, ci ahlc.:'l dibdi'itor, de jos,
d\,]a J'iidi',cin i , ck]a intiilc l'eSUl'se ale vietH.
fnti!l1plm'f'a de il'l"i, care 111.-a sUl'prlns :\;a de nallc
',I dcz:1l'inat:, mi-a ltunul'it fiil'a cl'utare tristn conclitie
:1 f;t:,'rnei c1:: o:lmcni din care fac parte $i ciirora Ii se :lice
mkJcetu::di. Ciudati'i pcrversiune: sa stai alLltud de
drnm, Stl tc ld\i b cinc' trece :;;i 1a ee se intSmp1a i sii
:',I:oti din drama a::-;b, care. te elimina, Hindea ea n-are
I" face Cll spectatoJ'ii, sa scoti "idei", trecute pc curat.
Ia catastif. A Ii prca gentil cu mine daca a spunc' c1l
; (';1'1 58 m1.l11(';t.e "conf1ictul dintre gindire i acFune"_
d e vOI'ba de doua func\iuni deosebite, i.neompatibi1c
dar in fond ('gal de justificate. In realitate, nu de astQ C
\'ol'bu - pl'ca abstract i bincvoitor -, ci de 0 inapti-
fudin-e pcntm viata ccn mare, inaptitudine metodic intre-
',inuttl eu lectmi, cu mcditatii, eu (Iiulectidi. Este n
ddormare inceaUi, 0 educatie sistematica, zi de zi, 0
.\troficre lenH'l a I'eflexe]oT, a impulsiilol', 0 anulare treptati:i
,\ instinciului de vchemcnta vitala, in stare sa te duca
fcafar prin furtuni.
Nu cred ell vreun inelectual a fikut vreodaia ceva
,kcisiv in istoria oamenilor, atunci cind n fost vorba
I1U de valoar'Ca unei cnlturi, ci de salvarea speciei pur i
,;ll1plu. Ai' trebui S{l recitesc din punctul asta de vedcl'c
i,toria : ,m-a mira sa n-am dreptate. Ce sa faci cu
:lceste pbnte de apal'tmncnt, ineapabile s slIporte
;HTuI tare?
$i cxisHi Cll siguranVi 0 eircumstanti\. agravanU\ pCn-
f;\'U intelcctualul evreu, de dona ori scos din jocul activ
al cxistentci, 0 datt\ en intelcctual i a doua oarS. ca tVrell.
Citeam :in istoria lui $apsa Zwi, pc earemi-a vindut-o
in dceembrie Abraham Sulitzer, pri.ctenul meu din trcn,
citeam ca prin anul ace1a - 1646 .-.... zcci de mil -de cvrei
au fost mikcH'iriti in Pol.:;nia :;;i Rusin, sute de comui1iti1ti
'i tirguri au fost J'Me de pc suprafata pamintului i ca
in timp ce tirgurile ardcuu, in timp ce slngf>]e v[u:sat

36
Mihall Sebastian
ven(,u navali[;Ol' ca 0 lava fierbin.te dintr-un vulcan nestins,
In d.nagogi, p'1'intre fllicll'i i sin.ge.,. se discuta asupra
citorva texte talmudice,
$i istoriograful povestc1;\te acest lucru atroee eu orgoliu,
ca pe 1ill fapt eroic, in vreme ee mie mi Se pare 0 sinistrii
ubdieare de la viata, 0 anemie vitalli compromitiUoare, 0
ru:;inoasa fuga din biologie.
.
-
. L-c:un l1.1t.ilnit pe Sam.,i Winkler-cwn nu se putea mai . 
la timp. "Uite omul care imi trebuie" - mi-,a,ffi spus
bueul'os, dnd i-am. 1'ecunoscut de depal'te carura de
boxeur, patrat i masiv, in colt, la" Naional, unde se
oprise un moment, faro/ treabcl. Nu-lroai vaztlsem de la
lnceput1l1 lui decembne, din ziua in cm'e fusesem la
camin i 11 surprinsesem in discutie cu S. T. Hahn, duma-
nullui de idei. ,
lmi place Winkler pentru calmullui putin gj:(;oi, pen-
1J:u puterea fizica indesata pe' care i-o banuiesc, In sfir$i t
penhu aparenta lui marginire, sub care ascunde h, reali-
tate atitea lucruri invatate eu 1'ost, eu metodi'!, eu apli-,
catie, Mi-a ariitat cineva odata, intr-o revistii sionista
din strai.natate, un raport tehnic pe care i1 prezentase
Winlder, in numele delegatiei din Romfu1ia, la congreSul
sionist anua} de la Basel: problema nu ma interesa,'
dar ill11 bAgat de scamA citi1 round fusese pusa acolo,
cit simt de ordine, ce excelentcl tiinta in a distribui
materialul documental'.
"E WI birocrat de inim", spune rautkios S,T,H, de- ,
spre Winklet'o S.T.H. e patimaJ? i nedrept. $i pc urma" I
\\Tin!der mi sc pare di valoreaza nu aUt prin ceea ce cste, '::;
c!t yrin cee.a ce u ete. Nu ese unatic, nu :stc mctafi- J "
ZlCJan, nu este bmtUlt de indOleh, nu are cnze de con-'
tiin complicate  otravitoare. S nu fii toate astea'"
1ii s11 fii tot-w;i evreu, iata 0 dificultate serioasli. Am' '.
impresia cJi Wir 0 'invinge uor.' '-;.I; I
Mi-am 8puS, aadal', reviizindu-l, m el va li sal:
ri..'Opunda 1.i.ltil11clor mele rafuieli - /li, dei nu am nid '
gustul, lid exercitiul confesiunii, i-am vorbit despre
intimplarea de zilcle trecute, desprc tot ce am gindit

De doua m.ii de Ani
"
B7
t\lcs, izolarea lui de multime, inaptitudil1ea lui pentru
ocial i, in definitiv, pentru viata.
- Tu, care crezi in sionism i lucrezi pentru ridica-
rca unei tari noi, nu te-ai lovit niciodata in cotiint<l
tl1 de sentirhentul acesta sterp al singuraUitii ovreiefiti ?
Nu 1i se pare ea efortul cGlectiv ]a eare ,eolaborez.i este
intr-un fel peste firea Qvrciului, -destinat sa traiascli in
1'1 i menit sa nu 'poata sparge CCl'cul de fier care i1
despartc de lume ?
Ial'ti'i-ma, imi dau seama ca ceea ee spun este prea
abstract i pretentios, dar urmare:;;te-ma totu:;;i. Am sa
incerc .sa fiu mai claro Uite, mi sc pare ea intr-o intre-
prindere ca asta, in care e vorba de c1iidirea unei tari,
.!ventura pur i simplu epopeidi, daca te ginde;:;-ti bine,
intr-=o intreprinderc ca asta, zic, nu conteaza aUt ele-
JI1{'ntele ei tehnice - industric, economie, finllnte,
resurse geograIice, -, ei altceva, un altceva de ordin
psihologic, metafizic, daea nu te spcrii. Pt11;ina nebunie,
()arecare nepasare de tine, putina iresponsabilitate chiar,
Mol ilitreb dadi noi nu venim cu prea multe problcme,
acolo unde trcbuie sa vii doar cu doua miini 'bune' de
lucru, Nu tiu, nu sint informat i nici nu caut sa fiu,
pentru ca nu prea cred in cifre, dar, fara sa Ii gindit
asupra sionismului, mi se pare ca el porne:;;te de Ia 0
;iluire asupra propriei noastl'e steriliti:iti, a\ C o1nccrcare
mai degraba tragicel de salvare, decit 0 in'toarcere natu
I'ala spl'e pfunint. __
M-am simtit zilele trecute aa de caraghios intr-o
imprejurare care ma confrunta brusc eu viata :.i cu mul\i-
mea, incH, g:indindu-ma ea exisUi asHizi oarneni tinri, ea
mine, care i-'au Uisat cdl'tile i s-au dus S[l lucreze cu
tirnacopul, in cine tie ce ncnorocWi eolo11ie paiestiniana,
ma intreb G3Ca despartirea asta este, cum el'ezi probabil
tu, un act de eroism sau este nllmai un act de dispcrare.
- Eu nu cred nimie, mi-a n1spuns Winkler, Te ascu1t
i bag de seama di nu te pricep. E prea multi3. psihologie
aici, i n-am timp de psihologie. tti dec1ar eu cea mai
mare sincexitate eel n-am ,avut niciodata. asemenca ne-
dumeriri.
Am fost totdeauna dumirit - am tiut totdeauna
ce trebuie sa he. Ma uit 13 tine cum te agiti, ma uit 1a
S, T, H. cum se framinta, m5. uit la atitia aI.iii !j;i nu in{eleg,

83
:Mil1ail Sei)alian
zihl di nu intc1cg. In co privetc grijiIe tale despre !'ec1r,-
direa ti:trii, nu tiu cc si1-ti SpUl1. Poate sri ai drcptat('.
poate nu, habar n-am. Mie lucrul mi sa pare fircsc,
sanatos !;Ii claro N-am l1ici 0 indoialtl aSl1pra sfil':jitului
bun, da:r nici grabi:i ll-am, Munccsc $i atept.
A tikl1t co. 11i cum a1' fi incheiat discutia i, pe urm[\.
dupa c1tiva pai, a adul1gat :
- UUe. daca vl'ei mai multe li=iniuriri, vino cu mibe
jOt sCal'a, la corncrinta lui Jabotinski. E un s.ionist dizi-
dent care face mult singe rau conducerii centrale, priJ1
actiunca Iui violcnta. Un tip ciuc1at, ai sa vczi. A orani-
zat pc vrcmuri, in razboi, 0 legil1ne ovrciasc[l militarfi.
ell care a luptat pentru cucc.rirca Ierus:1limului. Vin:J
sCI-l nsct11i. poate 0 s[11e li\mul'cac{l ('1.
.
L-am, ascultat pt: Jabolinski, :;;i nu m-:lm liimurit. Dar
\Vinkler avea dreptatc: e Ul1 "tip". Vorbe,;;te retczal:.
scurt, fur.1 caldura, dOor cu 0 animatie lucida,. care tra-
deaza 0 vocatie de luptiHor, Foarte putine gesturl, foarte
putinc sUrlsuri sau incrunti:iri. Oarccare a.qpriine in tinut[I,
oarccare lipsa de expresivitate chim', care nU.1n-a mira sf,
fie voW\. Multc cfrc, multe inforu1atii, dar fascIculate in
citeva idei si.n;lple, vehcmente in simp1icitatea lor, Nu mt
pdccp 10 politica Si0l1isla, dar cred ca lm 1l1teles in
linii mari pozitia lui Jabotinski fat:'i de conduccrca
oficiali1 Ll midirii.
"Biroul E'xecutivci i5i inchipuie - spurwa cl - 6\
sionismul se poate realiza prin diplornatie. EI porncte
de la un fapt juridic: mandatul Angliei de a rcaliza in
Palcstina un camin ovreiesc, Mie termenu1 asta de
"cfunin" mi se pare vag ;i neangajant. A", prefem Sl S('
spuna !impede "stat". Dar sa tl'eccm. Aadar blroul
central sionist ii inchipuie cii, rezemindu-sc pc accst
document juridIc, ponte t1'atl1 eu Anglin, poatc cir;;ti1
teren, dobindi avantaje :;;i realiza troptat obicctivul natio-
nal r;;i politic a1 mid\rii. Metoda cste simpJlt : ovrcii sti fie
cumil1ti, ial' cnglezii in_schimb VOl' fi milrinimo:;;i.
"Ei bine, aceastil politica do tirguieli i n;;tepH1I'i rni
se par£' 0 sufocare in('ata a micrii. 0 sinncidc1'l'. 0

Dc douil mii de ant
89
u;1iunc naionala care slii atirnata de un document este un
t nccput de moarte. Tilda noastra nu 0 poate face un pact
diplomatic, ci un spirit interior de creatie. CU scrisoarea
'ul'dului -Balfour sau nil'u ea, cu mandatul Marii Britanii
,;IU f.7lra e1, sionismul este tot atH de mult sau tot aUt
d, putin. F.1ru vointa de a crea insii, fura puterea de a voi,
"jonismul nu mai esle nimic, absolut nimic, de zece ori
Ili11lic. '
.,Dru: co vrei tu sa faci ?", m.1 intreab't ovrcii prudcnti.
",\t'C au auzit unii de la altH, in oapte, di eu vreau sa
ri(lic un fel de al'mata :;;i sa pornesc razboi, sau aa ceva,
Vl'ci sa d{u'imi Marca Britanie? Vrei sa distrugi £Iota
,'nglczu '!
Vrei sa le rlzboier;;ti ell submarirwle, iorpiloare1e :;;i
Ilucil}utoarolc amiralitatii ?
.,Ovrcii mei au, dupa cum vedeti, muH haz. Dar i
"II am haz dnd trebuie, i, iata, am sa Ie raspund di
1111 tiu cc vrcau, Nici 1lU !?tiu, nid curios nu slnt sa tiu,
N 1I stau sa mil intreh ce 0 sa iasi'i $i cum 0 Sa fte, Sirnt
dual" ca aa nu mai merge i ca pivohl1micill'ii trebuie
q (:adus din eadl'ul international in cadrul nostru propriu,
(:;'1 forc]c pe care treQuie sa Ie folosim nu pot fi jmidicc.
I,j ntunai spiritualc, Cil. in sflqit, cel mai aventur08 cfod
I II' rcalizare prin nol este de 0 mie de o.ri mai fcrtil.
dl1ar ci11d eueaza, dedt eel mai cwninte apel 1a bUllU-
,ointa striHn:1, chiar c'lnd el izbinde,c,;te".
...$i aa mal departc, doua ceasuri. N -3 fost un succcs
! iume enl mulUi, d;'\r contrariati1, spel'iata chiar (l(
'IJlclL'aznclik vorbitorului.
La sf1rit, In'stracUi, Winkler 111-a bc1tut pc urni'll' : "Ei 7"
N-am :;;tiut ce sa-i spun. Orl1ul ma intereseaza, pro-
hlema 1n811 riUnine la eel de neguroasa. Cum se InUmplast:'
.,'1-1 gilsim in salii :}i pc S. T. Haim, nc-am dus toti trei
III tr-o cafenea pc bulevard sa sUim de vorbii.
S. T. IT. era nccruttitor,
- Un fascist, asta e. Un fascist pc carc n-o sa-mi
'l:['ci a-I socoti roai putin abject pcntru motivul ca c.
{'\'1'ei. Teoria statului CVl"eu palestinian, crcat printr-un act
de: vointa nation ala - co abcmtie! $1 ce sU'lbiHicie in
,teeh;d timp. Vol nu vcdeti ci1 este tot 0 mainatie engle-
('asc:1 in ::lfaccrea asta. tot 0 ctll'sa capitalistu, pc care 0

90
Mihail Sebastian
VOl' plati arabii indigeni masacrati i proletartt evte1 din
colonii, exploatati pina la singe, in numete idealului
national? Marea Britanie are nevoie de un om de
ineredere la canalul Suez ca sa i":l pazeasca, i atunci
inventeaza basmul cu "caminul national evreiesc",
.,Cfunin" e 0 vorba prea frumoasa. A scornit-o, sint
sigur, un quaker sau un puritan. Jar cUeva milioane de
ovrei .scntimentali au luat-o drept buna. , .
Pard'i-l aud pe Jabotinski a1 vostru = ,,0 tarl nu s£
eHideste ell elemente tehnice". Zau ? Cuce atunci 1 ClI
spirit'? 0 fi, dar, inaintea spiritului, exista geografia,
:;;i asb e 0 treabii exaeta, pe care n-o ameteti cu dec1a-
ratii lil'ice, cum ameteti 0 saUi de evrei }Juni 1a inim5.
Geog:afia are pretentii1e ei teribile: atitia kilometri
patrnti de piimint, atita muntE1, atita apa, atita ploaie;
atlta seceta. Cum vei coloniza un popor de 15-17 milioanc
intr-o tara de trei judete ?
Cc vei face eu indigenii arabi, care i erau dreptul s
111oa1'a de moarte naturaHi, mi numaidecit prin extenni-
nare sionistii ? Cum vel da viata unor ingramiidiri artifi-
dale de oameni adui de toate vinturile i constituiti In-
tr-un meeanism aa-zis national, ell ignorarea celor mal
singeroase probleme de proletariat, de clasa socialii, de
economie politica falsificata 1 A,? vrca sa '?tiu dad a auz1t
domnul Jabotinski asta de conflictc de munca pales-
tiniene, de proletariatul palestinian, de finanta pn1esUni-
ana, i a,? vrea sa tiu eam.cum a1' voi sa lc rezolve.
Adica n-a:;; vrea sa :;;tiu. Pentru di :;;tiu i fiira sa, mi-o
mai spuna el. ""-
Pardi-l aud: "Orice p1.oblema de lupia sodalii. este
subordonatii., imperativului national". Nici Mussolini nu
vorbe$te alUe!. Nici eontTarevolutionarii neffiti. Nici Ni-
colae I, tarul tuturor rui1or.
Unitatea nationala evreiasca este 0 aberatie, Nu cu
nosc evrei; cunosc muncitori i burghezi. Nu cunosc 0'
problema national& a Palestinei. Cunosc 0 proble:m.i eco--
nomidi i tehnica a Siriei, a Palestinei i a Mesopotamieij.
care nu' e de aItfel nici cu un dram ,mL interesanta decit
problema Cubei, a Indochinei, a Rumelici orientale. Rcstul
emit, idila, pdleaU'i.

De doua mil de an!
91
Marxismul ll1i S. T. fL. e incl1rabil. Nu mal este un
,istem de gindit'e politicli,  de-a drep.t111 0 incapacitate
4('l1craJ.a de a intelege viata prin alte forme. Tot ce. nu
" ciIra nu este pontru el realitate. Pentru fiecare fapt
,ire un document, pentru fie care probi\ 0 contraproba
11. dincolQ de ast.a, restul cste - cwn spune el ucigfi-
tor - idila...
M-am temut ca Winkler sa nu accepte dis.cutia astfe1
deschist\ $i s11 nl1 incerce 0 demonstratie tehnica. Nu :;;tiu
daca aT fi pierdut lupta - dei lupta e grea cu un polemist
ca S,T.H. -, dar :;;tiu bine d1 ne-am fi pierdut seara.
Winkler ar fi produs 0 serie de dfre, demonstl"ind viabili-
tatea unui statevreu palestinian, iar S:r.H. at' fiprodus
o aHA serle de cifre, demonstrind exact contrariul.
IncA odatA observ di Winkler, cu toatc1 aparcnta lui
,>btuza, prinde cind h"ebuie 0 nuanta i 1ntelege uor 0
:;'ituatie. I-a raspuns lui S. T. H. transpunind discutia pc
:.111 plan care ochimba cu totul punctele de vcdel'e.
- N-am sa ma cod cu tine pe chestiuni de gcografic
:,i economie palestiniana - dei a:;l putea. Nici n-am sa-ti
l'at cit sint de u$oare argumentcle, tale cu arabii $i cu
(vreii proletari. Nu neg roalitatea lor, dar exista 0 ierarhie
a realitiWlor - i pe asta tu nu vrei s-o cuno:;;ti. Caci,
intre doua fapte deopotrivil de adevi1rate, unul i1 poate
mula pe ce11\lalt, pentru ca are aUa semnificatie, aIt
coeficient. Sll1Asam insa. asta.
Intrebm'ea pcntru mine nu este dacA evreU pot reaii7.a
un sta palestinian, ci dad pot face altceva. Intelegi ? N u
:;i.lnsele intrepl'JpderU conteaza, ci obligativitatea ei. Daca
'1l\ facem asta, rom'un. Dac11 0 facem - zici tu -, tot
murlm. Nu 9tiU. P03tc da - poate nu. $i pentru acest
.,poate", IDC'.1 merita' sa pornim la drum. Nu cere unui
popor, plccat sl1 rId ice 0 tari1, nu-i cerc si1-$i numere
f)anii, sa semneze 0 poli'tA de asigurare contra acci-
dcntelor  sil-$i retina telegrafic camera la hotel.. ,
,:;H pe urmit, drcpt sa-ti spun, toata discutia asta nii se
pare deliartit Eu sint soldat, zidat, miner. Ascult I;'i mun-
'.:('f;C. Restul e idila - daca-mi dai voie'sii te citez.
- Nu, nu-ti dau voie. Judeci ca 0 domnoarii. De
,ee ma iubcF}ti? "A'1a". De co nu IDa mai iube$ti ? "Aa".

92
J\Iihail SdJst.i,n
Rccunoate, rr\spunsul Hiu nu e mai tare. $i tu tot eu
,,1'I$a" te justifici. De ce c1?ti sionist '? "A;a".
Aici, am incel'cat sa intcrvin, dci pl'ivirea fulgcratoarc
a Jui S. T, H. fii<:ea riscata orice l'epliea,
- Ii cer iCl'tare lui Winkler ca l't\Spund pentru eJ,
Vrcau doar sa-ii spun, draga S. T II., ea aeest: "aa", de
care iF rizi, estc totw;;i cu adevarat un raspuns decisiv. A fi
sionist "a£\", pC!1tru ca e;;ti, inseamnr\ a fi sionist in ehip
fjresc, prin des tin, cum e;>ti aIb, cum' eti blond, cum e:;;ti
bnm, a fi sionist cum ploua afm"a, ewn ninge, eum se faco
zi, cum sc face seari... Mi se pare insa ea de aid ineepe
drama sionisU't. In orke caz, de aid ineep indoielilc mele,
Fiindca nu ered di evrcul e in stare sa tdiiasca direct,
prin fenomen natural, un asemcnea aet de viata eolecUva,
o spun eu parcrc de diu - fiii de aItre1 nu 0 gindese pentru
prim,,'l O<1ra. Am scntimentul di mi'carea 5ipnista e UD
fapt de deznadcjde : 0 ridicm"c impotriva dcstinului. Un
tragic efort ditre simplitate, ctre pamint, d'itrc linite,
Ni$tc ccrebrali, care vor sa scape de singuratatea lor. $i
ered eel, in fundul fundul'ilor, actul sioni15t nscunde acest
:>imbure de tragcdie pe care 11 calcfun in pidoare, doar-
doar J-om uit.a.,. N-o sa iasa intr-o zi la supl'af:Atfi ? Asta
e singul'a intrebare cc 5C pune pentru mine,
- Nu, a raspuns scurt i sigllr de e1 Winkler.
S, T. H, :J,Uicut 0 buna bucatii de vreme. Se Llita d(..ar,
eu oarecarc complitimire, cind 13 UDLl1, dnd la altl\1. Pe
urma a izbucnit :
"Haidcii, ma, sa mcrgcm, c.. nc pierdem noaptca. N U ,
se poate discuta cu voi. Mituri, snperstitii, poezii... Voi'
judecati, ma? Da' de unde... V oi dntati. Nite tcnori,.'
asta srnteti. Puccini, Giaccomo Puccini - maestl"ul vostn1.
'Plata. chc1nc:",
.
Nu cred ca Winkler vrca sa 1n5 convcrtC:.1H:a la sio-,
nisro. Sc ocupa insa de mine, pcntm ci1 11 intrig putin. Cu
tot ealmullui de om C:.1fe crede, indoielile mde psihologiee
asupra sionismuilli iJ! dcrutcaza mai muIt dccit obiectiile
poUtice ale lui S. T. H. '-..
M-a diutat ascara anume penb'u ('a sa mil ehcm€' la
Q J'euniunc,

De dnui't mii d(' .1J1i
93
._-..:......._-----..-------_._--_._._-.
,,Vino, mi-a spus, 0 sa cunoti un palestinian. Un pi-
"Ilier, Bed ,\-VoIL
"In fond, noi diseutam de aici ea din diri, eu idei, cn
Iinpresii, eu argurnente. Dar usta e viu, un om viu, Trebuic.
,i-l eUno.5ti. I-am vorbit de tine i i-am spus ea te adue".
M-am dus intr-aclevlr i, l1u-mi ex p lie de ee, pc drum
,'l'a111 atit de nelinitit... Avcam trac. Ii ceruscm lui Win1\:-
It ,(' cUeva detalii despre aeest Bed W oU, pc em'c avenm
,;;1-1 eunosc i aflasem, in citova vorbc, 0 poveste fabuloasa,
r ,;I patrusprczeee ani, fugit singur din Rusin, in primele
,ile al!2 Rcvoluiiei, hamal intr-un port9:!n sud,
1:llc\'a luni mai tirziu, inehis la Kicl, in 1913, dud cu 1'0-
\.'oUa marinal'ilor, student peste un an la 0 po1itehnidi
,'ngleza, trcec Atlanticul, raminc citava vremc in Slatele
\ Inite, uncle fnce eu sueccs gazet5.ric de scc:mdal, pina ee,
l11tr-o zi, la';{1 totul i pleaca 1.n Palcstina, simplu lucri.\te.r
IIlll'-O colonic, Ramlne aeolo un an, lucrind din zori pina
In noapte eu ilrni:k:opuI, eu sapa... tntr-o dlmineat{l, 1a
,'( ,n>ul In care oamenii se prC'giHesc S[I pIece 10.1 drop, un
:Ilae ar[lb. Un glontc illove:;;te in bratul drept, Hnga umar.
) ii Spal"gl usul. Dus ell eamionul eoloniei la Tel-Aviv,
I .;e taic aeolo bratu1. Ciung, nu mai arc ee eaufa la planta-
I,ie. Sc ducc ]a Oneiul cxC'Cutivei sioniste .dcol1't : .,Vecau
.;;i lucrez mal departe, faceti ceva cu mine, intrcbuin\:ati-ma
la ccva". L-au trlmis 111 Europa propagandist.
Urcll1d $Curi1c, imi parea raU ea am venit. Daca n-ar fi
j'pst Winkler cu mine, m-m,; fi intol's poate din prag, "Cilw
.:lic ce ma mal ateapta". 0 diseutie lunga eu un proIct
ncl'VOs, 0 alla serie de HrgUInente, un aU ir do ncintclc:-
({cri, un nOli S. T. II., sionist do astii data i mult mai in-
lolerant dccit eelalalt, pentl'u ctl asta, fara sa vrea, va \'orbi
in numele sac1'iiiciului lui, eu prcstigiul tacut alunui brat
picrdul in lupta. Mil simeam dinainte umilit in victoria
"vcntuala pc care ar fi fost posibil s-o repurtez in di&cutic.
l, pe urmi'i, ee slnt eu? 0 mainii de discutat? ee
11 sa-roi spunil omul :Ista ? ce 0 sa-i spun eu lui ? :;;i cine
sta sa dcspartii adevarul lui de al meu ? i la ce bun tot
timpul asta pierdut, tonte vorbelc astca In vlnt ? la ce bun,
daca pe u1'm<1 regasC-5ti aeelea.5i intrebi1ri ineWse acceasi
trIstete care rezista ? Un argument, 0 sutlt de argumcnt,
nn milion de rgumente, sale ia dracu' pe toate,

94
Mihail Sebastian '
Am intrat. 0 camera mare, gc;Jala,' cu citeva blnci de
lemn i '-- pe pereti - douil-trei fotogrnfii, imagini p-,
lc:stiniene probabil. Vreo douazeci de baieti :;;i fete TIU
mai mari de 14-16 ani, cred, ascultau 0 istorie pe care
k-o spunea un biHat mai mare din mijlocul lor. Vorbeau
curent ebraica, ceca ce m-a mirat intii (nu tiam ca limba
)sta se poate vorbi a;;a, familiar, oraenete) :;;i pe urrna
m-a stingherit. Nu pricepeam nimic !iii ma simteam stl'tin,
ncchemat. Bi'iiatul mai mare, eel care povestea, ne-a faClH
insa un semn de buna primire i, c'ind ne-am apropiat de
grup, am bagat de scama cu uimire ca el, copilu] i'ttcr,
adolescentul asta, el trebuie sa fie ornul nostru, misiona-
I'LlI palestinian, caci, in timp ce cu st'inga"bi:itea parcl in dor,
larg, ma.sura povetii pe care 0 spunea, putin clnti:nd-o,
mincca dreaptii a surtucului, goala. din Ulnar, era ti'asa
pc linga corp i vil'ita in buzqnar,
Am recapitulat uimit tcit ee imi povestise pc drum
Winkler despre el, am revazut ca JHtr-un film cu Im:1gini
repezi fuga lui din Rusia, inchisoarea din Kiel, trf'c(')"('h
peste Atlantic, refugiul spre Haifa, anii de IDundi n colo-
nie, 1;>i ma intrbam uncle purta acest am cu obrazul de
copil, uncle purtn el atltea rani i amintiri...
Cind i-a terminat ,povestea, a venit spre noi, spre
Winkler i spre mine, ne-a intins simplu stinga lui sani'i-
toasa i ne-a intrebatintt'o frantuzeasca incurcaUi dadi
nu vrem sa-l atepH'\m 0 jumatate ora pina trmina eu
 '
- Pina una-alta, intraii $i voi In cere, M-am codit.
Mi se parca jocul' asta putin com ie, dar mi-am dat seama
ca ezitarea mea C $1 mai comidi, intimidat cum paream in
fata baietilor.
"Ce Dumnezeu, nu sint chIar aUt de bat.rin", mi--urn
spus, i mi-am facut loc rttre doi lieeeni marunti. ,
. Prieienul nastru, palestinianul,mereu in mijlocul gru-
pulu:i, ne invfitll scum un cintec iemenit. El spunea un
vel'S I?Lcopiii trebuiau s-l repete dupa el, eu glas tare int.ii
vorbindu-l, i pe urma cintindu-l in cor. La inceput, am
tacut, dar cl a oprit tot eorul dupa primele vorbe.
- Nu e bine aa : toata lumea sA cinte.
M-am roit simtindu-m viz:it, dar am Ul.cut i a aoua
om'a. EI a insistat insa, 'din, nou, fara enervare, ea un
camarad.

De doua roB de ani
95
E clneva cnre nu vrea sa cinte. E suparat. E supa-
l'a! pe noi, se'i!ede - fiindca altfel de ce nar dnta ? Sii-l
J!lgam eu top.i - i sl1 vedeti ca 0 sa cinte.
Nu, nu, nu11.1ai asta nu. Fac ce vor, cint daca. vor, ma
rlau tumha daca trebuie, l1umai sa nu se uiLe a:;;a la mine,
('11 toi, ca la un elev prost, prins ca a copiat i pus la
co!t, ('<1 sa-l va.da toatci clasa, Am cintat.
Dece n-a £ost acoia S, T. Haim sa ma vaclii ? Ar fi
I'is cumplit. Eu insumi, amintindu-mi, inccrc oarccare
ieni1 -' nedrcnptti c1ealt£cl :;;i pretentioasa, dici - de ce
s;-I--rni fie rui!lC sa 11.1i-o spun? - a f05t un ccas bun, un
cc:,s de.' vacanti\, :in care imi diideam scama cii fac 0 mie
dl'prostii, irezistibile insa, mai tab dedt "spiritul meu
cl'itk", mai tari dedt spaima mea de ridicol.
Din mijloeul salii, cu un colt de par cazindu-i pe
fnm1.e (dici ne batea masurn cu capul), cu un SUrlS larg
lumin]ndu-i intreaga fata de adolescent, omul nostru ne
inucmnu sa jucam jocul pinii 1a urma. Cind a fost sa pIe-
CaIn, uitasem ca vel1m aoolo pentru 0 dezbatere de
[d,d. S-a apropiat de mine i mi-a strins incli 0 data mYna:
-- Nu mai am ce sa-ti spun. Am vrut s c1nti fJi ai
clr;aL Asta e tot.
Asta e realmcnte tot, Poti sa dnti ? Eti salvato
lata, eu unul nu pot. Eu am pudoare, am simt critic,
sirn\ al ridicolului, control de mine insumi, i alte tra-
r.,:icc t:impenii de relul asta, pentru care mai am :;;i. st u-
piditatca suprema  a ma stima. Da, da biiiatule, la (;(,
k-ai ascunde dupli propriul tau con dei, uite in chiar mo-
mcntal asta, in care scrii ceea ce ti se pare ca este 0 con-
fcsiune i un proces interior sever, in chiar mornentul asta,
e;te cineva in tine care te felicit! pe sub mina i te
dccO':'eaza cu "meritul personal" clasa intH. Scriu
aid liimurit i cu buna credint;a ci1 sYnt un neIericit do-
bitoc i in aceli timp e un gIns in mine, care ma con-
solea:6a clandestin : "eti W1 martir, eti 1:111. erou al pro-
pdului tau destin, c:;;ti un pastrator al cclor mai curate
valori de dernmtate wnaru'i".
Duplicitate de umilin i orgoliu, care imi dejoaca
Loate sinceritatile... Nu e strigat, pe care sa nu mi-l sub-
mincze, nu e revolta impotriva mea, pe care sa nu mi-o

96 Mihail Sebastian


anuh'ze eu 0 mica rezerva ascunsa, cu 0 seuza dinainte
consimtita,
$i totu
i cred, VTeau sa cred, sint convins cii ncpu-
tinta mea de D. cinta cu ei cste 0 infirmitate, nu un tiUu
de noblete, di neputinta asta de a reintra in multime -
in oricare multime -, de a ma rostogoli in jlmgla ei, d

a ma uita
i de a mil pkrde, cstc otrista abdicare, 0
trista infr1ngcre.
0, daca a
 putea sa nu mil m'indresc cu :lsta, dad!
ee] pu(in atita ]ucru a
 putea..,


VIII


Nu-l mai inUbh..isem pc Abraham Sulitzcr, batrinul meu
Ahasvcrus din ttcn de la acca intimplare din vacant9
Craciunului. Uite ea il regtlscsc acum. E de mtrare cit de
oporiun intra
i pIcadi oamenii din ccrcul men, regiL'1li
IXi.rciI de un
ir dialectic, care, ii cheama 9i ii indepi'llteaza,
dupit cum are sau nu mal are ncvoie de ei. Viata are po-
!i'jveli de feluilista, pc care litcratmu nu
i Ie poate per-
mi Le. Dadi n
 fi literat, crcd cli eel mai greu lucru mi-ar
n Sil maschez loviturile neverosimile ale rcalitf4ii, in-
draznelile ai, initiativele ei... (Dar ce cautu cugetarea asta
aici? Sa i-o spun lui Walter. El, care e critic
i gazctar,
are s-o pW1fi eel putin intr-un articol.) .
L-am descopelit pe Abraham Sulitzcr ve\;in, Locuic
te
la () sutli de metri, pe stinga, intr-o uJicioarl'l c:e c
de drept
pl
 strada mea. Numai di el pleadi la lucl'u la 7 dimincnta

i eu abia nproape de. 9, a
a' ca am fi putut trili doua
veacuri unul linga c.ltul H'irii sa ne vcdem. lcri ins.>1 a
tl'cbuit sa fju in zori In gara (un pachct trimis acasa prin
Lulu)
i, la intonrccre dind coltu1, m-am lovit de amicuI
meu Abraham.
- Te-am vazut sapUimina t.rccutti 1a conferi.n1,a Jui
Jabotinski, am vrut sa tc strig
i pe l\rma rn-nD1 razgindit,
$tiu eu? mi-anl' SPUB, po
te ea m-a uitat. Un negustor de
dirti, intl1nit odaHi in tren... Dar a
 £i vrut sa te intrcb
dadi
i citit istoria lui $apsa Zwi. E () carte care mi-era
(h'ag5,




DQ doua roii de ant
!H
!ram liniUt oarecum, asigurinclu-l ea i pe mine m-
uderesat multo Dar slnt sigur di raspunsul nu i-a pHicut.
(Ce e aia !1m-a interesat" ? 0 carte ori te darima, ori te
,.idlea. Dadi nu, la eemai dai bani,pe a 1) Abraho.li1
:lIlitzer gindete eu siguranta asta, dar de spus nu sptme
uimic. 21mbete doar, plin de reticente i grabite amabili-
IJIU. (Ei 9i ? Sa zicem di nu ti-a placut... Sa zicem, cum
,ki d-ta, ca te-a interesat. Ei i ? Parca llU e dreptul
d tale? Parcii pot eu sa-ti fae ceva 1...)
Ne-am despartit repede - eram amindoi grabiti -, dar
m..a poftit pentru seara la el - eeea ee am primit eu
hw.'urIe.
III
...
C5.rti, numni earti, pretutindeni dirti. Am vazut oa-
,wni vorbind eu pisicile lor, eu ciinii lor... Abraham
;l.Ilitzer vorbete cu eartile,
"Vino tu, de-aeolo, ma, al treilea din rind, vino aid
11\ tata. Cuminte, ma, di ai sa-mi darimi tot irul, 9i pe
IIl'rna cine Ie aaza la lac? Tu ? Da' de unde, Tot eu, $i
la cine tipa Roza ? Tot In mine, siiracul !"
Domnul Sulitzer exagereaza, Rozel, nevast.asa, nu
tipa :bombane.;.te eel multo
"DomnuJe, mi se tinguiete ea, in aeeea$i moldove-
JI,-,asea ptitin cintata ovreiete, ca a lui, am i eu frati, am
I'umnati care s1nt negllstori. Unul vinde mosoare, aUliI
vinde ghete. Ei i ? Ziua sUi la pd\.valie i vinde, SC<1ra
Yne:hide prav8Jia - :;;i s-a terminaL Ia vreunul mosoareJe
.11'0188, sa stea de vOl'b5. cu ele ?
Cu barbatu1 asba] meu e 0 nenorocire, Mi-e mai mare
rllinca de vecine, ea se intimpUi sa intre vrcuna sa-mi
cTara ell imprumut putin eeai sau putina sare, cD. i s-a
knrunat, i dii de el, om in toaUi fire a, vorbind cu d
:il1gur, eu pel'etii, eu eiirtile. Spune 'i d-ta, dad\ asta nu
" \'urata nebunie,.. f<
Eu ineere sa evit un raspuns precis, ea sa nu cre.ez noi
nmflicte in menajul Sulitzer, dar prietenul meu Abraham,
Il::cdiat de ei.'irti, 1a masa lui, timid i intelept, imi suride
1" :ste oehelari, dIn dosul a doua eoperti larg desehise -
"1.;p'lS de' complieitate ("las-o sa vorbasdi, aa e ea ; aa-s
"incile; pc l.irma ii treee"), suris de eopil ear a rasturnat
hOJ'canul cu du1ceata i scum atcapUi snn c 1iuni.

C7U
 !
- j
Mil uit bine la biltrinelul Asta cuminte, 1a acest iubitor'
de d\rp ptn! la manie, pina la viciu. Mfi uit la acest filO'fof1
rabdator, terorizat de cicaleala unei neVeBte teribile, 1m,,:,;
potriva careia n-re aIta arm:.\ decit un ztmbet ascuns j
ttni amintesc deodata de Domnul Bergeret. ' 
Cit de mult Ii set!manA a,cum, intre C811i, Abrahe '
Sulitzer! Abraham Sulitzer :;Ii Anatole France. Un Anatole.
Fnmce care vorbete id, cn $int de nepi08 I ,.
rroi ar2'ltii 0 'ii1treagfi bib1iotedi, plin!\ de Burprize. Cer-
vantcs tradus in idi., Moliere, Shakespeare, i, ml\i
aproape de not. Galsw'orthy, DOl3toievski, Turghenie.,/
Thomas Hardy. Siut uluit, iar el tl'iumfator. Dupa fiecare
volum pe care mi-l da l.'1 mUni, are un fel de SU1'l3 de
pel'flda modestie, ca a1 upui amfitrion mlndru de vinul
stravechi pc care i I-a scr"it, H\ra sa te previna de cali-
tatoD. lui, am.ane ca s1i te' puna 10. 'incercare. De cite or!
exdan) uitnit de 0 llOUa descopelire, el se 'infunda m.'i,
6i.u hJtf'c copel'i, simnlind prost 0 indiiercna care nu4
ast'1:de deeIi; pe jum[ttate bucuria, $1, dnd triumful este
dc,;;-;jv (I) cdqle ol/reiasc! din Dante, tiphritii magnific '
hirtie de' pcrpment, cu litere mad, gravat.e parca it{
Icmn) , n'1 mat poate rezi8ta fi i'z.bucne:;;te aproape fudotiil
lupt:ndu-r.e cu nu tiu cine. '
- Fl'UlUos? Frumos, zid d-ta ? Frumos ca un cae1.':i
fl".m-tOS (;[1 0 cravat! ? N u, domnule, nu e frumos : e 
tr:::mw':1tor. ' ,l
Ii ard ochii inertmtati .;..... pentru prima oar8 tnc
tdi. Roza t.ace putm speriata, netiind b41e ce se .hi
tlmplA - 00, in.sumi atnt oarecum stinjenit. (Nu-mi pl. "
Abraham Sulitzer ; te credeam u.n sceptic series. nu u
. amator, ct/. accese de teroare.) , ,
Se imblin.zete InsA repede  rede¥ine tolerant. A ',"
eu putin curaj, poate eli n-a!; risca cbiar viaa daca i:
spune - ca sA-llncerc - oa nu-mi place ediia ;iSta, '
pe, el tl tnfloari de emotie. N u cred ci m-ar Omori ;
mul d mi dea afarA. '
Adev1nl.l este cil nu' stnt nici eu di,spw d. gluIriesc;
cli re-.relajiRe bibliotecii lui imi deschid 0 lume pe
nu: 0 bl4111iam, Culturi in jArp. ? Culturl europeani,
jargon ? Peatru ce ? Peotnl eiae ?

De doud mil de ani!
99
tl tntreb, pe Abraham Sulitzer  de asta datii eI' nu
mni este nici emotionat, nid furios  ci triat. .
- Al1teptam s intrebi. MA miramchiar cA intJ:r7Ji.
I,ll itrma urmelor, d-ta nu' tii mal multdespre noi decit
l,llie ultimul baietoi de pe stradii, care se ia dup evreii
1"\1 caftan, clnd se maidWice9te vrelmul pe aid, i striga
chlpa el "ol vei"  "achichi azoi'. Jargon I Nemteasc!
'fl'icatii ! Limbl1 de Mahala : asta cste pentru d-ta idi:;;u1.
')nce) ti-a spune di e 0 limb nu frumoasa,nu urlta, 0
Ilrnba vie tnsa; in care s-a suferit :;;i .8-a clntat sute de ani,
rlnd'i ti-a spune c e 0 limba in eare s-a cugetat despre
lonte cite sint in lume, te-ai uita lamine, ujte a cum fe
"Iii acum. Jargon! Hm. Eo limb! vie, domnule, cu nem,
r1\ singe, cu necazurlle ei, cu frnmusetile ei. Cu patria ei,
,'are este ghetoul - adica lumea toatii, tmi .;.ne sa rid
I'tnd ii aud pe sioni 9 tii R:?tia vorbind din dirp ebraidi.
IIIbraidi ne trebuie noua ? eu dictionare, eu gramatidi, cu
filologi, sau cum dracul le-o fi spunind ? Saraeii de d...
r ,aso\ 0 limba sanatoasa in drum i se duc sa caute b\ mOl"-
'.oj nte 0 vorblre ca:::e n fost i ntl mai este. Dumnezeu
I'it mli ierte, vorbesc i euebraica mea pe care am
upucat-o din MtrlJ;1i, dar - cum sii-i spun eu ? - simt
d e ceva rece in ea, rece, aspru, gol, de parca  umb1a
h,I1'-o saUi de piatra, IUl1ga, lunga :;;i dearta, far un om,
lara 0 planta, lara 0 fereastra. Cum sa spui in liinba
< x d ." x ' d 01 . d d ti "?'
us.a "IDa OOle, ,,m.., a1 e ,,,ml-e or e ne . yl
f1drcl\, daca SpUl, 'ajutl\ '}a ceva? Spune "ma doare" fn
till., - i, eind ai spus, te-a i GIitrUt. E singe acolo; e
(Wd,e viu..,
- Nti mil" pIicep bine nid tJltr-una nici intr-alta, i-am
r\puns, Nu r;;tiu, prin urmare, cWt dreptate ai - dar, nu
t supara, nu cred ca ai p1'ca multa. Idiul este totl1i un
jfl"gon - i asta e grav. 0 limba facutii prin schimonosirea
nheia, Originea asta nu e umi1itoare? Imi vine, greu sA
c.c'cd cl prin strkarea unei limbi se poate crea 0 alt:l.
- :Oar aid te tn1i d-ta i siotii d-tale. Nu e vorba
(lf 0 liroba stricuHi. E vorba de? 0 alta limba --:- scurt i
1,i11C,
Idiul e caroighios numai in gunJ. ovteiJor })ogatt, care
i n !raulein ]a copii i cred ca, vorbind prost idi, vorbeac
I :ue nemtete, Dar iu1 cUrat, idjl &.ineer al ovreiului

100
Mihall Sebasl1an
x
__,__,_,___ :1
lara ambitii i fara fraulein, e 0 limbii caldii, patimna. I
Exista milioane de ovrci care 0 vorbesc, milioane care 
traiesc -in ea. Pentru aceste, milioane Be tiparesc dirtile ,
«stea pe care Ie vezi, pCl'ltru aceste milioan.e SC! scrie ovre-- i
iete, se traduce in ovrcie'1te, sa joad1 teatru ovreiesc. E
o intreaga viata, e 0 intreagi1 multime, care ii are elita
ei, l aceastii elitii fi1ra diplOli1e, fad univcl'sitate vrea sa
:fie informata, vrea sa cunoasca, vrea sii cugetc.
Existii romancied idiiti, poei. critici, eseif;iti fii, daca
ai ti cite Iorinidabile frumuseti sint inehise in aceasta
eu.! tura de jargon; p€ care 0 dispretui.e?ti lara sa 0 cu-
no;ti, ai avea probabil multe remtL.5Cari. Nu mai vorbcsc
de folclorul ghetoului - totltl i11 idi -, foldol' in con-
tinuaviata, mereu creator, eu l'adaeini pierdute In ped-
ferie, eu c1ntareti anonimi, en umorir;;ti necunoseup, eu
eroi, cu ]eencle, eu mitul'i, d doui! ori vii, 0 datil prin
prezenta imediata a vietii de ghetou, iar, a doua oara,
prin mlst:erul mai departnt al vietii de sinagog5.., Realismul
ghcioulul. oricnesc, neI'VOS, repezit. i misticismu1 sina,-
,ogii S( unese in fo]dOl'ul ata de mahala ovrcia3di $i d3'J
1a un Joe C'l'VU. peniru care, dac(l ai urechc $i inima, merita
1;:i si.\ tl'[li>ti, j sa mori.
-- S:I nlm'j, mai a1cs, I-am intrerupt. fi!ndca de td5.i:
f' cnm grc'LL l\li1ioanelc de vorbitori de idii,i nu Ie pre-a vud.
Jm' m;JhaL<llet oVI"ciasc[t, nicl pc en 1111 0 mai "iid. V<1d, ii,
schimb. m<;sp intregi de ('''tei tl'ednd dcfinitiv 1a ('uUur;!,
1;:)l"ii in cai'C {,l'aiesc; cVI'oj francczi, cVl'ci germani, cvrci
amerlc:mi. 0\']"('i romanj. ..!\cum 0 sutii de ani, jargonu!
(,I'a llmla hr. Asti\7.i au uitat-o, Miine. copi]i 'lor nu VOl'
t:i niei din ,,:mintire cii a e:"i'tHt vl'('odnL'!. ;i df' a;.;emnf'a
17,1lb'ed lueru - eit 011' fi e1 de fnllTI-J:; - vrei sa kgi 0
culturi'l ?
- Dumncata uiti dl, din ff'!'icil'c. [..,,;i existii i anl.i-
scmiti? $i crt, slavii DomnuluL lwri 0.xish'i din dnd in
cind i pogl'omuri ? CLl (:it te asimilC'zi in 0 suUi de ani
eu de zecc 01'1 atHa te a1'tmci'\ inpoi 0 dnr:l1:'a zi di:
pogrom, $i atunci ghetou1, saracu], sUi gaLa' Sa te pri..
meascrt din nou,
 De ,ce ghetoul :;;i nLl colonii1e palc-stiniE'ne ? Vorbe!I
C'1I aUla pasiune de ghetou; en i cum n-a1' fi 0 pribck
i cu' atita dragoste de jargon, ca $i cum rH\!O fi 0 limbli
de imprumut. Dad\ e vorba sa oe into:\rcem, d( cC' a flU
,. .

Dc doua mli de ::mj


101


ne intoarcem la primele inceputuri, acolo de unde am
plccat acum doua mii de ani ? Gl'CU e :;;i a.<;a,
i illtfel. Dar
dad e greu, cel pUiin sa fie 0 data pentru totdeauna.
- DOU[l mil de ani ? D-ta crezi clio e ceva din ace
ti
lioufi mii de ani. in Sionism ? Crezi ca baietii a
tia ai lui
J;1botinski care poart.k\ cizme, se 5<:\1\11:.1 soldate
te. umbHi
pe bicideta slmbiHa
i
tiu sa zica in ebraidi "dli-mi 0
tigaril" sau "hai In un meci de fotbal" - erezi di biiietii
.
i$tia au ceva comlffi eu cei doua mii de ani ai no
tri de
singe? Doua mii de ani trecuti prin flacari, prin St.'ufun-
dud, prin nltaciri vin pin a la noi prin istorla
hetoului.
l
 0 istorie traitii la lumina J1impii. "Noi vrem soare"
s1riga a
ia. Sa le fie de bine -
i sa se fadi fotbaH:;;ti.
o sa aibii soare destul atunci, Dar lampa asta linga care
am citit atitca sute de ani, lampa asta e iudaismul - nu

oarele lor.
- F.!;'ii b5trin, clo111nule Sulitzer, De asta vorbe
ti a
a.

 Nu dnt b1tdn ! Sint ovrei - 3sta sint.


*


:M-am In
dat putin. Abraham Sulit.zer nu e un domn
Bcrgeret dedt ca sot in raporturile cu madam Roza. Ca
intelectual, 1nsa, in raporturile lu1 cu ideile, devine cate-

oric
i asupritor. Aparind ghetoul, nu este mai pu
in
intolerant decit Winklel' aparind sionismul 9i nici decH
S. '1'., Hahn injurindu-le pe mnlndoua. AbsolutuI este
vidullor comun.
L-am mai vizitat de vreo doua ol':i seara. dar am cvitat
s
i discuti'im. Cite
te admirabil fii I-am rugat sa-mi citeasca
din eal'tile lui preferate. Citeva ceasuri admirabile de lec-
i'ux'a din
alom Alehem. Genial tip
i, probabil, intradllC-
1ibil. Ce umor trllit, ce ris lucid, ce simt critic acut
i

narunt, toate il1valuite in melancolia mizeriei, a sp::dmd.,:


IX


A murit Baba. In zece ceasuri, dupa un acces de an-
ghina pedoraUi. Chemat plintr-o telegrama, am ajuns la
limp ea sa-i mai tin vii in miinile me1e miinile ei : acele




1M
Ml.hail Sebastian
miini mici. subtiri .fi 06oase, care mi 8-ao. odihnit 0 clip!';
in apte£eci de ani, ciicllti in somn aveau tresihirl de 112-
Unite. I
A murit greu, 'rezisti'nd pln& la capiit, suferind cum"" ,
pHt 111 dtndu-i scama de tot, pina in ultimul moment, cu '
Dchii desmi!;1i i dutatori. Neerutatoare luciditate a muri 4
bunzilor! Privil'ea putin stic1oasa, dnr atenta prin i.lU-':,
prema lnoordare, nelasind sa-i seapc nici un gest,' nici Wl::
.semn, nici 0 umbra. . ':
De ce. nt1ta impotrl vire ? Vine moartca, las-o sa vrn!.;
Plime!1 t e-o.' 
. A fi vrut ca Mtrlna asta a noairlt!'a sa tnteleaga srir...
itul eu aceasta simplitate i sa-i 5ur1da, in semn de prie 4
tenie, tn semn de buna primire. Alii fi vrut sii-9i aduci
.aminte de Biblia pc care mi-o citise, de patriarhii prieteni,
tde nevestele lor impacate, a fi vrut sii-!,.l aduca aminte
de lumin&rile aprinse vinerea sear de tulpanul alb pa
.cal'e n purta intre sfencele de alama, sa-ijii aducii amlnte
de plinea pe care 0 rn:mlhtase cu miini1e ei 0 viata in4.
tr('aga, sa-I?l aminiea.sca de toatc acestc: lucruri simple"
de toate aceste bueurli potolite ii .in intre in moarte CII\'.
aureola lor casnica. !',
De ce atit-a rezistenta ? De ce atttea intrebari ? De fie-- .....
care minut parea sa se agate, eu fiecare parea sa e lupte.:
Am revazut agonia bunicului, mai eUlpJ:liti1 aceea, c!cl;\;
nu mal era 0 suferinta fiidi, ci 0 rafuiaHi cu Dumnezeu.:'
00. tragere la ra.spundere a destinu1u;.. on protest ultim f un
strigi1t '
Dar ea. Baba, cu lnfatiarea ei de copil travestit ID:
bunica, arfi trebuit sa moar-a altfe1, mai cuminte, mal
UiOr...
Ce rlu mutim Doi ! Nici atUa lu(."("u n-am invatat cii:n.
veacurile de moarte prin care am trecut. Traim prost, 
m1..1rim mai prost, in deznAdejde, In luptii. Ratam ultima,
:,ansa de pace, singura ansi de salvare. Tristii moarte
evreiasci a unoroameni care, nevietuind Intre arbori 
dobitoace, n-au avutde unde sA Invete fromusetea i:'
fecentei in moarte, c:1emnJte.tea .. vegetali. Cel mai greti.
ptlcat i1idaic - poate. 

De dauB mii d ani
103
".i atTocitatea doliului evreiese:. Veghea de noapte
thrwintea inmormtntl1rii, cUitinarea din cap neinerezitoare,
obositii a femeilor de paza, tinguirea Kadi 9 ului.
Un singur lucru frumos: giulgiul alb al morti-Ior. Ar
putea fi eeva regal in aeeastil intoarcere .in pamint, yn
tl\pt solemn, bun, generos.tI mutilam insii eu deznadejdea
"Vl1strt\, eare esufocantii, Ni se spune sceptici, dar nu me-
. \film asemenea laudii. Am vclzut cum Be plinge la 0 inmor-
mTntare oVreiascii, i nu tiu eeva mai despletit, :mai lamen-
tnbiI. Sa te agiii cu atita inciipiltinare de .viata asta, sA
I'nunti la tot, numai ca sA nu renunti la ea, 5-0 inabui
f'l1 iubira ta disperata, i sl\ te erezi pierdut clnd-ai pier-
(lnt-o, ce oribilii neputintii de a privi cu un cap mai sus.
Cine s-a rezemat odatA de un copae, cine s-a gindit
vreodatii ell melancolie la singuratatea lui, nu poate sa nu
in!impine moariea eu sentimentul  a fi, orice t;-ar in-
!!mpla, deasupra ei, putin deasuprrl ei, zfmbindu-i eu in-
aduinta, cu amkitie, eu a l1f)ara emoiie de revedere, eu
o m;onr3. infiol'are senzuaHi. .
Doliul nostru e visceral, e tirank, e lipsit de intele-
ere. Mai mult i mai grav : e lipsit de iubire. Din cite
lucruri triviale sint in sensibilitateaovreiascii, doliul Asta
care seamiina eu 0 descompunel'e este eel mai jasnic. Cred,
insa cii I-am deprlns aid, in ghetou, Moartea in Biblie este
\Jl fapt imparatesc. '
Durerea mamei ma dezoleo.za. MA iritl1 chiar,.,d\ci a
1/oi-o nu resmnaHi., dar inl"legitoare. Am avut citeva mo-
mente de carta aproape. ."A fast mama mea 9i vreau s-()
p.:ing", mi-a spua riisW,Ja, aparindu-i dreptul de a jeli. (Am
vneori rautacioasa impresie cr. a gfulit in pUns q voluptate
MOUa i ca 0 cauta i..'ltr--adins,)
Siht nedrept, dc:>igur, dici :{iu dtli iubire ran€.te fara
i';itare moartea Babei, dur tocm3.i asta nu vreau sa iert,
)ubirea aeeasta eu rll'cpturi md t8.r1 dedt moartea. Iubirea
p;;easta care se mate ,sa reti11ii aid. legaHi, 0 umbra trecuta
('(neolo. N u exista asemenca clrept1,l!'i, nu pot exista ase-
H12.nea drepturl. .
Mal este vorba de inca eeva, care mii nelin\$te$te. Am
impresia di aid e angaja libertatea mea persanala. Nu
pot acc(>pt ca j.ntr.,o zi, venindu-mi l1ndul sa mor. sa la

104 l\:lihail Sebastian t
______''_ ,______________,__m---"'__ _,,_ _"'_'-'. :
in UTma mea asemenca dureri si\lbntice, iara salvare, Uri1 :;
sens, Nu \'TeaU sa fiu iubit cu atita intolerana. '
Dadi viata mea ml-ar cere intr-o zi sii  dau pentru:
ceva, pentru 0 revolutic, pentru 0 dragoste, pentru 0 pros-,
tie, gindut ca mam.a ar suferi pentm mine in halul in care
sufera azi ar fi un act de teroare. Are ea drept111 sa surerc J
aa -? Nu e asta 0 indilcRre asupra indrepUi(irii, mele de a,:
dispunc ? Nu este asta 0 piedidi in desfaurarea des,tiuului',
meu ? Nu e u groaznicil presiune moralil ,'? Se iube;;te prea '
nedrept, prea apasator, plni1 1a il1abuire. pIn a la nedem:-
nitate. Slnt pre&. mnlte devotamente in familia ovre-iasea,
prea multe efuziuni. prea muIte renunt:ari. Un abuz neper-
rois de copii buni I?i de mame gata de sacrificiu, Nici 0
rezerva, nici () l'aceala. Asta duceinevitabil spre com.pro-
misuri lenk lnvidiez c1emna, sti'ipinita rikenla tara-
nei.1sca : 0 sal'utare de miini 1;:i plcca1'ei:l in ll!me, 1m' moar-
tta.. cind vine, vine $i e;l eel 0 rudii. I
Sinf;-;urul om pf can? mO;tl'1c'3 Babei nu I-a lulbun,t in
cas;\ cc J'vTama mCll'(', Cu cd 90 de ani ai ci, iat-o sllpl'avie-'
tujndu-i ccl\i1aHc bunid, ell atria -nai tJnur\ :;;i mai pasio
nat.H. de a tdi dccit ea, "Dmnnezcu nu alege, azi a fost ea ;
IDline [1ll1 s[i fiu eu", Cred ea a trili sall a mud ei ii e tot-'
una. JVb!l1[1 mare e din gintea tatei, neam in care se moare
tin:lu, OC b2.tl'lnete, la 100 de ani. cu pladditate, far
pal'Cre de rau, Moartca lor e buntl1;i simpla. Se moan insa
eu totul altfe1 in ramura fmnilia1i'i a mamei, $1 de aeeasta
moarte s-a sftr:;;i!. Baba, Se moare: de cu Vf(me: prin ardere
brusd'l, Cli agonii seurtc, in care sirnti zbatindu-se pentru
uHima oa1'[\ 0 enl1tare Ell'a solutie. Sanatatea lor e provi-
zorie, ll'2r\'onsi.'i, intreinulii eu pel'l'nanente' eforturi, prin-
t1'-o vidorie clifici]J d(' ficcare zi aSl1pra unci biologii obo-
site, E mai mult 0 rczistentfl ccrebral[t, un -act conti nUll
de voinHL 1111.1'-0 zi, arcul intel'ior cal'e ii susVinc prin in-
cordal'e pleznelte subit. E 0 moartc iudaidi.
Oameni din familia tatii n-au eunoscut-o, :;>i cl'cd c5
e intr-asta 0 adevi1rata lege familial ii, d'tci I'lu existi1 exem'"
plu de bunic sau sfrabunic de parte a lor eare sa se fl
sfir:;;it inainte de 90 de ani. E un singe tare, pe care nu
I-a subtiat talmudismul i nu I-a otravit lumina lumpii,
seri1e tirzii, in sinagogi. Au trMt lingaun fJl1viu, au tdiit

De dou11 mil de ani .


105


------.,.-_.----
----------------.....,'
._--
"._
 ..
.--
--_.._.


printre vapoare, printre cereale. In intimitateaei, Babaii
,Ii:,prctuia. Excesul lor desanatate i se parea probabiI un
,
.mn de vulgaritate.


.


Am coborit de cileva ori in port, di1Y1ineata, sa vild noile
It.morchere, care au inceput sa vina. E 0 lumina reee
i vie.,
;pil1atii de vinturi
i ploi. Miroasc a eoajii uda de salcie.
miroase a tulpina tin1ira, razbind de sub zapada care s-a
d:J.s. Departc, muntii Miicinului, alb
tI'i, au crestcle inca
:\lbe.
Cite 0 sirena de vapor cheama uneol'i eu un s\met juve-
nil de minz care necheaza.
Sii uWim, batrinu1 meu doom, sa tdtrun ce avem de
uitat : iata, anotimpul se refacc.


x


Lucrul in atelier devine pe fiecarc zi mai greu. E 0
pl"imavara insuportabil de frumoasa, izbucnita cu violenta,
,de pardi ar trebui sa razbune celc einci lunide iarna !'Ii ce1e
('ptzeci de zapczi pe care Ie-am suportat. Dimil1etlle, la
curs, Ie mai indur, in speranta ceasului de 1ibertate de In
,amiazi, care ma a
teapta ea 0 reeompensa, Strt\zile sint
p;:
rdi mai largi, casele albe, femeile stri1lucitoare, E 0
imprcsie de nuditate generaHi.
Intoarcerea in atelier insa intuneca totul, suprimfl ano-
timpul. Lu'tul e cleios, plastilina mh'oase greu, aerul arc (1
rueeaHi de pivnita umedii, Lucram cu totii n1orocano:;:i,
ccrtarcti, fara spar. Am chinuit un ghem de plastilini'a
pathl ce<tsuri :;;i rl-am izbutit s5. scot nimic, nimic; nirnie.
Pc: searii, a tn:cut Marga sa ma ia la flosea, :;;i asla eel pU\.I11
a rr!scurnpitrat totul, cad am un
blat mult pc jos, ,departC'.

>p,e Baneasa. Am privit cUeva aeroplane care E'ICC,lq
0xcrcitii de decolaj
i aterizaj. Marga, care nu vazuse pi:);;
:
lunci un aeroplan de aproapc, s-a buctlrat. enOI'n1, ca de
un spcdncol miraculos.




100
Mibail Sebast1:ln
Alergn pe dmp dupa umbra avionului, 0 umbra lata, de
paarcmare, zburll1d jos, la cltiva metrl de pamint, 
striga victorioasii de cite ori izbutea sa calee cu ,,;rful
pantofu1ui coada acestci umbre repezi.,
Pe urma, obosita, JI1i-n dizut in bra(e, gifiindcu tot
sl11gele in obraz 'i paruI. rasfirat in 'VIntul U(lor de searA -
nea.vind destuUi putere sa rida cit ar fi vrut, dar fericita, ell
exubera..T1ia, gilUtgios de fericitL
Se insera lent, ca 0 filfiire de steag, i ne-am fntors
spre or obosii'i de a fi respirat attta.
- Vino Sa te culci la mine, Marga. :
I-am spus asta 'aa de simplu, incit a inteles c4 nu
glumesc.$i-a retras mina dintr-a mea, fid: bruechete, dar
C1:l hota.rire. E, totui, 0 fata virtuoal'la -  impotriVQ aces-
tui lucru nimeni nu poateface nimic. .
Rezistenta ei moral a este mai we decitcel mai m,ira-
ulos amurg de a prili e, .
"Rezistenta morali:i"e prea mult spus. In realita.te, e
a1tceva dedt 0 virtute: e 0 neputina de a pierde. Undeva,
in contiinta ei de fata senzuaHi i lUbitoare, e o voce cal'e
o intreabi\: ,,i, pe urma, ce ai sa - te faci ?".As:ta se
eheama prevedere i se mal cheami mediocritate.
Nu-i pun la indoialanici pudoarea, nicl pasiunea. Nu-
mai ca amindouA sint deopotrivii de modeste. Nu destulii
pudoare ca sA reziste Imbratirii.' Nu de9tu1ii pasiune en
8<\-i cedeze total ace'Stei pasiuni. Ramine totdeauna 0 1.l1,;,
tj..ma rezerva de prudentii, erore cprefte eiLWunea unde
,trebuie.
Am vzut oameni judnd la ruletit defigurati de pa-
timA - dar eei mai abjecti nu mi $-au pftrut eei care se
aruncau nebunel?te in joe, pierzind totul, bani, euvint, 
.rata, ci juditorii timorati, care tremurau pentru fiecare
teton, faeeau la fteeare cinci minute Desfirite socoteli  5e
cpreau din joc din clipa in care atingeau 0 dfra .,1'ezG-
nabiUi" de pierderi. lVIediocrItatea 1» vieiu mi s pare c('a
m;ti dezonoranta dintre m(>diocritilti.
E ceva din aceastii cumpatare fricoasl1 in elitiirile
M:argai, i sentimentul c in cele mai bune dipe d<a int":
legel'e dintre noi ea I?i-a luat totui, cum ee zice, "toa1e
masurile", ma descurajeaza, "

De doua mil e an!
107
'.
$tiu ca de aid mat <ieparte orice gest viu estc exc1us,
odce spOntaneitate rete%ata." ,-
A;I dari sa fiu un vulgar crai de mahala, berbant. pin!
dnd ira sedus iubita i il1grat dupa aceea. Scuzele Margiii
.ar fi maxi me i totui insuficiente. Caci nu ,e vorba de
mine, nil e vorba de ce pot da eu In schimb, ci de dt pa:»te
pierde ea cu nepA$arc, eu inima uoara, eu totaHi Upsa de
precotutii. Nimew hi i,ubire nu valoreaza mai mult dect1;
poate picrcle.
.
Slat obasit de mine, sint asteriit de ca. Ne vom dcsparti.
E a fai3 ]j}una 9i va .fi 0 8O\ie excelenta, Face parte dinb--ta
ne£lm de neveste.
Nu-mi aduc aminte: exist! in Biblie 0 iubi'U, ()
nanta '? Mi se pare ci numai mame , surorl ¥i nevestc, £
foarte frumos J dEri puin inlibu:?itor. '
Cred ca. de aicl, din aeecu:tcl lenta descompmlei'e in pres
multe afctiuni. vine gustul iudeu de salitudine, nOfJtalgta
de a Ii singur cu tine, ca 0 piatra. Mi g!ndesc:...cu invidie 1a
uprem in:>eosi1)ilitate a obiectelor, la extrema lor i1u1i-
fcrentu. '

PARTEA A TRElA


I


Din gara, unde 11 condusesem pe maist1'u, care ;1id lua
tn'nul spre Brw:;ov, m-am intors pe jos 1a schde.
"Cine ar zice ca sint' aid rind ani de mundi... ",
S.mi spusese el pe drum, la eoltul Ursului, de unde se mai
vad, printre virfuri de sanda, cite\'a din acoperi
,urile
nO<:lSi1'0. Vorbise ell destuHi det:l
al'e
i l'l-am avut imprcsia
ca a:;;teaptli din parte-mi 0 replica mel<mcolicii. Nu e ge-
nul1ui de altminteri.
, ,,!ntr-adevar, cinci ani ", am conIirmat eu scurt.
In gadi, pina sa vina tl'C:l1ul, i-lam rezumat dL.. nou 01'-
dinea de lucl'u pentru sapU'.mlna viitoare, I-am pus sa.nii
Sl'mneze citeva hirtH
i am inccrcat sa redeschid discutia
asupra vilei Rice, sperind sa'-i smulg in graba plecarii 0
(lispozHie mai concilianHi.
- Cel puiin dadi am mLli a
tepta cUeva ziJe, pina se
intoarce b5.tr1nul Halph,
- Nu, nici un ceas de D.5tcptare, Lucdirilc se conti-
nuii cum le":am inceput. Inte1egi ? Te lac rlispunzator de
orice inttrziere
i nu primesc nici 0 scuza. Sa se lucreze,
chiar claca ploua. Spune-i ace1a
i lucru lui Drontu.
Pc l.
rma, pentru ca vorbise prea rastit, m-.. luat de
brat:, aci;,ugind ell vocea brusc scazutii ;
--- ?;oi lucl'am w:;a. Rice, daca nu..:i plaee, n-al'e dedt
sa diirirne. Dnl' noi tot a
a lucr
m,
Ne-am despartit intel
i.
Enl In<:i'i lumin
 buna de zi
isimteam nevoia sa urn-
blu !;:ngu\', I-am SPUB
ofert1lui sa 0 ia inainte
i sa-i spuna
!ui Di'0n(u (a
lm sa intirzii In einu.




De doua niii d<: ani
100
Cinci ani! Nu mi gtndiscm niciodata la €i, nu-i num-
rasem niciodata. Refleetia maistrului imi revenea. aCUID
in minte, ea deocopcrirea unul lueru eu totul nO\1, Cinei
ani. Ii numarinea 0 data ,- sint cinci ani in cap.
Reviid ziua aeeea ploioasa de martie, dnd am descins
din automobi1, in mijloeul Uioarci, maistrul, batrinul
Rice, Drontu i eu, inconjurati de ci1iva copii speriati
i pinditi de intreg satul refugiat prin case, dincolo de
ferestre i perdele. Rice nu no prevenise cii intram intr-o
zona de ostilitiiti deschise. Nu tiam decit vag, din ziare,
despre cOl1f1ietele Exploatt\rii miniere Rice S. A. eu tara-
nii foti proprietarl ai eoncesiUllilor. In oriee eaz, eram
departe de a ti ce intindere aveau aceste conflicte. Poate
ca nici Rice nu-i dadea seama de gravitatea lucrurilor.
did semnase 0 serie intreaga de ceeuri :;;i avea con$tiinta
de a 'fi rezolvat astfel totul. Americanul accsta osos nu
va pierde niciodata groaznicul lui aer de om carc poate
spune oricind, oriunde, oricui : "pliitese !"
Era ceva apasator in acea prima plimbare a nol-
811'5 prin tinut - Rice, calm, cu miinile in buzunarc, mai-
strul ti\cut i intrebator in aceasUi tikere, Drontu curios,
privind cu nedumerire acea ulita de9arHi, pe care dORr
<Cite 0 gaina in panica 0 tilia din clnd in cind, semn ca to-
tui locurile acestea nu sint cu dcsavir9ire moarte,
- Hei,ma !, a strigat Drontu III intirnplarc, doar 1-0
auzi cineva,
N-a rilspuns nimeni f}i plirnbarca no astra a conlirmat
'in aceasta intepenitil lini 9 te, pina mult dincolo de capul
satului, de uncle incepeau sa se vada, la VTeo trci ki.lo-
metri, scheletele primelor sonde,
Cu toata ciudatenia acestei primiri, ell toata ploui::!
marunU). care ne izbea in fata, eu toatc noroaicle acclca
de drum desfundat, peisajul era frumos. Bucatile imense
de pi1mtnt ncgru de curYud tiliat in pieptul dealului, bo-
bvanii mari rostogoliti, travel'selc, trunchiurilc rctezate
lc' copac, toate erall Ynvalmaitc ca dupa trecerca UnLit
)lug gigantic,
Vintul b5.tea reec i viu, eu 0 ascutil.a aroma de vc,-
c;d,le ude, mui putcrnica dedt mirosul dc pac\\ra :;;i cC\..i:-
;JJ.oe an.

no
MihaH ' Sebasti«n
Dinspre sche1e se auzeau biitai de ciocan '" un m-'..lit
subtire, aproape muzical,de ficrAstrAu. Sunetele veneau
distincte, prin aerul dezghet;at de martie.
Maistrul a aruncat 0 privire circular a, de luarc in
stapinire, i am inteles de indata cii. lucrarea il intes.'eseaw.
A luat pe loc citeva schite, a luat cUeva fotografii (i azi
ma uluiete rapiclitatea eu care tie sa descopei'e un punet
de vedere interesant pe un teren) i-a notat ctte'Ya cUre,
a Inchis toate hirtiile i clieele in servieta fi ne-a SPWi
scurt, in chip de conc1uzie : ,,0 sa vedem". '
La intoarcere, in automobil, i-am cerut lui Rice Hi-
muriri despreoamenii din Uioara.
- Nu i-am vhut nlciodata, mi-a mrn1t. Ei fug
de mine i nicieu nu ma prapMesc de dragul lor. Le-am
plitit terenurile pinli la un ban, dup8 rapoartele de ex-
pertizli. Ce mai vor ? Sint lncaputinati i Pl'09ti. '
- Prunii, trebuie sa fie pricina, a intervenit n dis-
cope Marin Dronu.
- Cal'e pruni ?
- Prunii. Nu i-ati Vaz.ut ? Siut albi din vId pinA. tX1
rAdi'lcina. Nu :jtiu cc dracu a cazut pe ei : centL 3Crurr,
de pgara, praf de c.lrbune. nU tiu ce 0 ii.
 E splilung, ne-a lBmuritRice. Material fntI'eoointat
18 saparea sondeL Am fiicut in toamna' tre1iti Q prirnbi
experienta cu sonda A 19.
, - 9i nu Se? puteau cruta pronti 1 s-a cnm Ut Dron'i';,
IIprc surpriza noastra.
- Copilarie, domnule. Nu eti,e vede, prca bnrc ,r..
industrie petroliera. Astea smt ri!curi ir.evitabHe. )
minime, de altfel. Ce e in definitiv un piun ?
 Pai, vezi, de aid vine cearta dlunitcle IU Q3menii
din Uioal;a, c 'nu tii ce e ala un pnm,
Mi-am amintit vorba asta a Jui Dronu de mullc ori
de atunci, cad n-n fost conflii.'t in regiune, n-a fost pw....
ces care sa nu fi plecat de' la acq.ti prpadi? arborL p(:
care el ii vazuse din prima zi eu ochiul lui de tiran, I...
,cea dintii generatie de surtucari. ' '
"MtI, :Crate, chestia asta cu prunii este lata", ce d
,i acuxn, cind se intimplii sa ne intilnim pe la sehek C\
vreun om .din Uior.ra Veche c.m. se uWi Gl'ept fi. tncn.m-

De dQua mii de 8£11
111
I,:tl la Doi, tndestndu-i bine diciula pe urechi, anume ca
,:i bg5m bine de seama d. nu ne saluta.
Rice nu intelege nimic. "Oamenii a:;;tia sint neb uni ".
"r1t\ el. "Intr-adevllr nebuni, inUirete. maistrul, dar tre-
',:.lie sa contezi cu nebunia lor".
Rid i a:!z:i cind .imi aduc aminte de capul batrinului
({:llph in aprilie, acu cinci ani, sus, in biroullui din Piata
f>X,CW, cind maistrul i-a expus propunerile preliminare.
"Se €'l:alueaza din n{)u terenurile concesionate fi Be
/'siribiLie un supliment de despiigubiri. Se deplaseazii
"ainl Uioara din locnl sa:u de pind acum cu citiva kil&:-
I'netd spre dreapta, pind, spre aZbia UTsului, i i se dii 0
,.'!mil, «$ezare in' aced pun-ct. Se organizeaza 0 desiivir:;itit
.ccuritate pentrn toat:e Zive.zile ce se a/ll! dincolo de
,1ecc:.std linie fi se regenereazii in masura in caTe a'u su-
rerit p'init azi de 8pUlung fL titei, pun'indti.se de aid in--
n?o, la adii7Jost de viitoare avarii. <I
,;Actual;a teren aZ satului UioaTa se rascumpiiTCt din
.'I ina ti1'ranilor concesionari i Tamine sodeUifii pcnu.
l.-,aie clddi.rile necesare in viitor: rafinarie, depozite, bi-
rOE,i, vile pentTu ingineri i functionari, dnnnu1'i spre
I,o;:de fi schele. Satul Uioa'ra este pur :;i simpIu ters de
pe- hartii in locul actual :;i Tecoil,struit pe val.ea Ursului,
((va Ii.cit intre sonde fi, cartie1'UI general al SocietaU. B4
pow mai fie nimic desparfitor".
"Absurd", tipa Ralph Rice. "Absurd"j tipau dupa el
i,')\i inginerii minierL ,
Adevarul e ca planul. maistrului ,era grav, Riscurile
au, fara indDiala, imense, iar anSele discutabile.
In arice caz, Rice Ie discuta. Cum sa uit ceasurile de
tuptii din biroul b2itdnului, unde nopti de-a rindul, pinl
1a trei-patru spre zi, maistrul, enervat de tutun $i cafele,
argumenta cu plane, cu schite, cu cifre, intimp ce Rice
U aseulta furias i sumbru, m1isurind camera de la un
colt 1a altul, ricnind din cind in cind- sau batind cu pum-
QuI in masa, dnd simea c nu mai are replica? Era pasio-
Jl'ttlnt i istovitor. _
Stajul-major ..de specialiti era indignat di un arhitect;
!')n proIan; ii permite indrazneli 10t1'-o afacere pe care
"iei )1-0 inte1ege, nici nu-:lprivete..
"Dvmneata ai foot chemat' sa te ocupi de constructlile
propriu-zis ale expIoatArii. Sa clidqti Q rafinArie, un
. '

112
Milw.il Seooslian
]oL'al pentru bil'ouri i o. serio de vile. Asla e. Ce zor ai
(!e petrol, de spiilung, de sonde?
- Dar putin imi pasa de sondele voastre, Sooateti
de acolo petrol, untdelcmn sau zer i mie tot-una mi-e. Nu
pot illSa cUidi din petic(\ ...\m nevoie de teren l1i spatiu.
i, mai ales, nu pot cliidi 0 cetate de industrie intr-un
:1t de podgoreni. :;;i nici la dreapta satului nuo pot elM.i,
d nu sint nebun sa las intre sonde i cetate tm briu de
ttlrani, pe care 0 sa-i afumati i 0 sa-i otdiviti un an sau
doi sau zece, pe ei ?i prunii lor. pina ce, intr-o zi, 0 131\-
se saturc de fum i 0 sa va dea foe i voua, i aondelor
eu care va jucati de-a petrolul.
...Cearta nu se termina declt in zori, fart\ ni.ci 0 COD-
c1uzie !?i (.'\1 toti combatantii raguiti.
Fiecare punct al planului a fost citigat i pierdut de
zece ori. Tot cc consimtea batrinlll Ralph noaptea retracta
a doua zi, cu puteri refacute. Intr-o zi, dnd lucrurih
pareau mai depm-te de solutie dccit oridnd, a primit tot,
a scmna.t tot, a cedat tot. La inceputul lui mai, am pus
p,t:ima sapa. S-au implinit dnd ani...
cn a fost de greu :;;i dt a fost de simplu ! Ce iubese
mai mult in' arhitectura este simplificarea progresivl a
ideii, organizarea visului. Cu toat pl'cci:zla planurilol'
initiale, e ceVil nebulos ii1 orice inceput de construciic,
C"dci aceasta precizie nu e dedt telmidi i abstractii, iar
sf'ntimentul concretului, al realizarii, nu vine decit Inai
Urdu, dupa ce viata a inccput sa colaborcze cu hicml'
tau. Nu l'eeunosc In ace?ti cinci ani de roundi decit scht.'-
ktul plnnurilor maistrl1lui. Restul a venit prin surprin-
dere, prin rezisten1ii, prin accident. . '
"Se deplaseaza en dtiva kilomet1'i sprc dreapta so-
tu1 Uioara, pind 1a albia Ul'sului". Era UOl' de spus. Pina
la un pl1nct, era chiar llor de f&cut. Dar au intervenit re-
zistente cu care nu contam, superstitii, forte latcnte care
nu intraserii in niei un plan i Dc-au sUit sa tin('m scama
de ele. Nici Uioara N Ua nu este exact satul pe care il
pl'oiectase maistrul, transplantare a vechii comune, sat
de podgoreni izolat de exploaHirile Rice, nid Uioara Ve-
che nu este complet inlocuita eu c1iidiri industriale. Au
[!1st citiva bfitrini maniaci care n-au vrut pentru nim1c
2-i cedeze locul'ile vechi i au riimas prostete cu pn.mb

Dc doua mii de ani
lla
lor in biHaia valurilor de titei i sptilung, iar dincoace
'inUioara Noua s-au gasit citiva tined zapaciti, cre n-au
m::ti vrut sa tie de podgorie i au coborit in vaIe, spre
sonde, sfllucreze 1a pacura. Curent dublu i invers, cm'e
schimba 5ntreaga regiune; tulburind vechi a!,1ezari, pre-
cipitind 110i procese de fOl'matie sociaHi - t6ate prea
complicate ca sa se vada Himurit de pe acum.
La Tribunale i Curti, pl'ocesele S-8U imfJUtinat, dar
au ramas destule oricum. Riee pHUete mereu I?i se tot
judeca, SUlt cUeva advel'sitati locale, de 0 tenacitate pe
care nimic nu 0 va putea infringe, decit tirziu, moartea.
Nu 0 data se int'impla sa se sparga un geam, doua,
1:1 rafintlHe sau la administratie. De unde cad pietrele
:lstea '? Cine Ie arunca? De ee? De obicei, aneheta nu
merge p'ea departe, E maiprudent. In douazeci de ani
de aid incolo, totul va fi uitat, irevocabil uitat.
Intre timp. Doi cU'\djm, Rafinaria a fost gat a abia
J.cum doi ani. Mii simt copleit asHtzi de gindul ca am
)uat pal'lc la ridicarea ei. Birourile au mers mai u?or,
vilele ncsfir:;;it mai lesne. Cred di la anuJ, in vara, vom fi
terminat totu1. Ne-am l11utat mereu cabana !,1i antierul
;pre . margini, merCll spre margjnile aeestui roie ora,
C<1i'C s-:a ridicat lInga noi. Cinci ani! N-a £i SpllS di au
trecut ;;HFa.
*
S-a schimhat la schele echipa de noapte. DI: aiei, din
pr<lgul e"b;)n(j, se vad foarte bine Jampioanele celor care
1':e Intorc In sat. N-a plouat de vrco doua saptamini, i
noaptea e sEmina pina la albastr'u. Spre Ploieti, cerul e
alburiu. Trebuie sa fi fast cfilduri teribile :lcolo, Ziarele
vorbesc de '10 de g!,'ade la Bucureti.
Ce ciudat roi se pare til'iitul greierilor, a.ici, it}tl'e co-
:;:uri de fab1"ica, sonde, cisterne, ziduri de uzina !
Uneori, SDre cite 0 ]iicusta dintl"e pietre i dispare nu
$tiu unde. N-am stirpit inea nid botanica, nici zoologia
Iocului. Iarba cl'te eu furie, oriunde moo prinde doua
degete de pamint liber. Zi1c1e trccute, Marin Dcontu a
:i:arit 0 veverila pe casa i s-a crucit ("De unde, ma, de
unde ?") ,

114
MJhail Sebasti.aa
Este deocamdati ereditatea. cUeva secole de vegetatie.
Va tl'ece, va trece i asta... Nimic nu rimine nemodiii.cal
und descalecii Ralph T. Rice...
Nopile sint de aid 18I'gi, calme, micale. Nu ma indur ,
sa ma cule. Ci1Jese pU?n, rod plimb putin ,i stau mai mult
intins pe ezlong, "la stele", ,cum zice ironic .Drontu. Era
vorba sa trec asta-.seara pe la tinerii Dunton, sa facem
muzici. Le-au venit discuri noi din Anglia. .Dar mi-c
!ene, mi-e lene,
, Creel ca Drontu are 0 intilnire de arnOt', in Uioara.
o cl1cerire noua. "Este nite fete, ma. ca trandafirii".
"Ai sa ajungi spaima muierilor, Marine". "Pili sa ajung,
de ce n-a ajunge ? Putere este ? Este".
De dou! od pe saptAmlna, da fuga la ora, de cumpir!i
pudra :?i parfumuri pentru "fete i neveste", Are 1m
amor special pentru pudra roz i parfwn-tabac. Toaii:!
Uioara Noua miroase a colonie proastii. '
Ar fi u:?or de stabilit, dupa miros, care anume 81m
c3.sele pe unde a trecut i a cuccrit Marin 81 nostru.
. ,.Foaie verdc-a bUDUl'U.i
MuZt eti mic i-aI dracuZ'ui''',
11 aud cum ctnta dincolo, lael in od!lie, i s1nt ves{'!'
de veselia lui. Peste citeva minute va iei "gatit", eu
guler tare, cu cravata ro,ie, cu baatoa la mina 1ii-mi va'
mai spune 0 data, inainte de plecare :
"Ml, nu-mi pun eu mintea eu Marjorla aia a voastra,
dupil' care leinati cu toW, nu-mi pun eu mintea cU ea,
d praf q face-o, In trei zile, n-am ce alege. 0 fac sA 5e
tie scai de mine. Da' nu-mi place, cucoane, nu-mi plate,
cl1 e spal1icitii i are ochii de pisoi, Barbati sinteti voi ?
Flencuri, nete fleacuri",
Mi-a trebuit timp ca sl-1 c.un06e l s!-l iubesc pe Marin
ista. La meeput, n-arn priceput deloc ce naut! c1 in biroul
maistrului. Nu 9tiu sa fi facut mari isPravi in arhitecttlra.
Baiat de inimd, cu studii tocmai atitea cUe i-au trebuit
pentru diplomi1, era fArii indoialii de folo bfroului. Mi
puin In atelier, unde nu-i plac caIculeie iplancle. f;li
mai mult pf' antier, unde vede tilt  face tot. Orkum,

, De doua roii de ani
( 115
nd,.area mea n-a fast mai micA, intilnindu-l iD biroul
,'dui rnai subtire om din citi cunosc. .
Mircea Vieru c un ellrtezian rat!eit in Bueureti.
Marin Drontu este un: scminllrist rlitiicit in arhitectura.
'kminarist prin fel de a gindi, prin superstitii, prin tncapii-
'ni1ri. "Un om dintr-o ,bueat6", cum se zice elogios -
"Jogiu pe care :Mircea Vieru trebuie 86-1 deteste, el, care
II fficut din 0 mie de bucati, adicii din 0 mie de, nuante.
'fotul1i, pe Marin H aecepta bueuros. Iar Marin (de la
l'al'C run inviiat sii-l spun lui Vieru "maistre", d.ci la
111\:eput mt-era greu sa-i spun altfel decit "domnule")
II iubetecu &upunere, ca pe un stllpin, "E un boier-, mi-a
I!PUS el eu nu tiu ce respect infiorat odatii desp;:e mais:tru,
..I (uvintul ncet':ta mi I-a Ueut simpatic, caci am in ca,
rbC'ii Vieru c intr-lldev6r un boier, Drontu estf', la rlndul
lul, un taran, nu un mllhalagiu, cwn se si1t'te sl par.'\.,
1'1( badiiraniile lui, cu umorul lui eam gros, eu cravatele
loj tricolore. ' .
Mai tlr7iu, c:ind am aflat, de la altii, istnria acelui
paraeUs pc C<l.re I-a ridicat la el in sat, in GOl'j, cu bani
1I(lunati, zi cu zi, din saracie, cind am aflat ocgolioasa
inscriptie pe care a sapat...o acolo fn piatrA, m-am gindit
rl cste totui tn cl ceva care ii intrece nemAsurat vliH:atia
d( !anttt cu sueCe8 la "nete fete mari;" cum spuae tot
el, mindru de propriile-l cuceriri. '
"Paraclisul asto. I-am Tidied eu Drontu Marin, feciorul
IIi NiculaeDrontu, ea,'e s-a nasLt aici in sat $i tatca-su
,,d {Ii bunic'$u tot aici $i neam de neamuI ui aici".
AjunS' 'surtucar, Marin Droi1U aduee eu el un di.sprf!-t
!.tdivechi pentni ciocoi. Cred ca de aici vine i gro3lJla-
1 da lui intr-adins afectata, ca s Sf! vatlii ca i:?i bate joc
de "finetud l;ii ti.riboambc", expresie eu care lichidroza
d pe vecie tot cc in viata, nu sc peate spune raspieat i
it1 irei cuvin!.e. :M:ii obose?te uneori insistenta Iui de a se
recomanca : "eu sfnt un opincar; bii". E i intr-asta, prin
"XCf.'S, 0 ccchede. A: v.orbi corct lui Drontu i se pMe ca
 un inceput de ciocoisrri. Dezoacordul.gramatical in llrnba..
jul lui este [:.proape un act filial, prin care arata inc 0
d;!t :;;1' inca 0 datar.a el a rama.s Je brazda i ca ibate
ji,C de! toae sensiblliUiti!e noastre. "Este bune merele,
c:,:te frumese fdele, este reci vifiurlle". Cind se surpri11de
"-0i'bind; din natentie, eorect, se indreapta tmediat.

116
Mihail Seba:>tian
Eleganta lui personali1 este mitoci'inia, uor punctat de
un suds, ca sA se vada ca, dacii ar voi, e1 s-ar putca purta
i altfel, numai ca l1U vrca...
La toate astea, se adauga extraordinal'u1 lui prost
gust, de un pitoresc in potriveli abso1ut fi1ra perche.
Daca imbraca seara 0 ham! neagra, este sigur ca. va
'incaIta ghete galbene. Daca cravata ii e albastra, batistR
ii va fi neaparat rOi/ie. Dad\ poart! manta de ploaie, i
alege fara grel1 0 palarie melon. E un prost gust inven-
tiv i viguros. Creel ea e un sem.n de saniitate i de impilcarc
cu sine. Marin Drontu n-are indoiell, nU-i-i pune intrebarl,
0\.1 cautii secrete. La Bucureti, are nenumilrate "amanti",
in fiecarf:' cartier, cite iJna, Ie duce 1a cinematograf, Ie
trateaza cu alune americane i, de ziua lor, Ie duce ga-
roafe roii ?i un borcan de crema Flora. Aiel, se culca cu
fdele i nevestele din Uioara. Cind se intimplii s11-1 pr\-
leascii vreo tristete de amo!", ii "zice" un cintec de 1a el,
din Gorj, i pe urma ii trece. '
Duminica a fast la biserica, in sat, i a c:intat din
strana, dasca1(>te. Arc 0 VOce caldi1 de copll marc. Cinta,
serios, din toata inirna, piHl'uns de solemnitate. La iCf?irc,
i-am strins miini1e i i-am spus cit de frumos cintase.'
$-a roit tot i, pentru intiia oara, I-am V8.zut lnClll'Cat de,
miigulire.
.
La Cimpina, in gal'll., ateptind curicf'ul pc care malstrul
ml-l anuntase telefonic de 1a Braov, am ztJ.rit-o la 0
fereastra de vagan pe I Marga cu bi1rbatu-siiu. E rn0reu
fl'umoasa, ceca ce hni face' placere pentl'u trecut - i
amenintati:i de 0 woara obezitate, ceea ce Imi face pli',eere
pc-ntr!.1 viitOl'.
Cum Imi rilspundcR la salut cu aceeai atenHi incli-,
nare a capului, pe care i-a cunoteam pc vl'<:mul'i, mi-am
amintit deodata di pe fata asta am iubit-o r;;i m-a SUf-
pdns ea ecva cu deoscbirc comic faptul C3 aeum s'intem
atlt de striiini, desparti1i de 0 ferc<Jstra de trcn, ca d(.> 0
margine de 1ume.
Curjerul a venit abia cu trenul al doiJr!a. I.-am Injurat
t('!"ibil. .c'\, tl'chuit sa discut doua ceasuri po!it.id'! cu -$eful,
,:: ,\ IT!.

De doua mii de ani
117
-' ---.-. -----..----....---.---..-...-. ----------.------
'"
MW:jol'ie Dunt'on a trccut pe }a !>chele dimineata.
":r:lffi prafuit, eu miinile murdare, cu parul in dezordine,
'i l Il-am vrut sa cobol'. Mi-.a strigat: de jos buna dimineata.
- Te-am at.eptat aseara eu noUe placi. Eti un
oi, 'z\'rtor. ,
- Am avut de lueru, jaI'H;-ma. Daca ma primeti, vin
.I",':eadi..
- Deseara nu se ponte. lVlergem la Nicholson. Phi.1l a.
pl'omis un bridge. Vino :;;i dumnea.ta,
E imbracata iar in aIb, Marin Drontu are dreptate:
idlmln-oprinde: Cum e inima b r1na.bil de b10nda - blondul
Idb a1 fi1"u1ui de pOl'umb tinar -, culorile deschise 0. .fac
IIH'xpresiva, In soarc, oehii, care ii sint verzi, devin vineti,
Ilht'ajii ii pie1"d conturuJ. care de obicei se umbrete spre
. 'olt:ul buzelor, linia gltului nu se mai vede in arcuirea
I In:i pe care i-a cul1<)sc, .
Am privit-o multa VI'em(' cum se d(i!!arta, sarind fara
I'1'l'cauUe de pc <) piaira p0. aHa, intl'e ciJdimizi., moloz
',' \'<.11',
]\1-nrn lntrc'bat de muHe od ce fel de viata este <.ista
I'" carc () duce lI.'Iarjol'ie Dunton, Pe btlrbatu-sau-nu-l iu-
i"-'!3te, i nici el pe ea. CEl putin, lucrul acesta este defi.nitiv
1:'IHUl'it 'intre e:1. Au c:iteva pasiuni eomune,' care Ie fac
'Ii!'najul placut: muzka, inotul, 'schiul. In p1us, mai au
,', t preferinte strict pcrsonle, cl bridge-ul i ea romancle.
Destul int1'-o disnicie intre doi oameni aa de i.QteIi-
,t I 'nti. Totui, imi vine greu sa creel di din atlta 11.1 cru se
I "late face 0 cXistcnta, Cel p.utin,Iui Phill ii ramine labor.,-
: 'Iml rnfina1'iei, nnde ponte 85.-:;;i conlin ue ] uC:l'lrilc i
. J(pericnele, Dar Marjarie ?
Junele Dogany sufera zadarnie, Nu creel ci:i Mal'jol'ie
iI va iubi. Nu cred ea va iubi vrcadata pe cineva, 0 spun
('U oarecare tristete, dar i eu destuHi plaeere, did m,'\
tntrcb dackl n-a:;; sliferi put-in tiind-o in brate1e untli
',rain. Nu tiu cum sa explie asta, did n-am atC'pt<it
nidodata nimic peste buna noastra camaraderie.
Acum trei ani, cind Duntonii au venit aci, prima
'i"'.ti1nIl'c ,eu Marjorie ma inlimidase. Ma temepID de ce
1':-.<:.:1' Ii putut intimpla. Aveam atita de lucru, i Dumnezeu

118
Mihal1 Sebasllan
$tle ean.wnai compli<:atii amoroase nu-mi trebuirru,
Lucrurile s-au lfunul'it de la sine. Marjorie e 0 camarad!
txceienta.
,G'iteam pe atunci The Wutherlng Heights a Emilyei
Bronte. 'fin minte eii i"':am vorbit eu aprindere despro
carte, despre pasiunile ei, despre ha]ucinanla poezie a
Noilor. Ea eunotea eartea, dar nu-i plaeuse.
- Nu-mi plac cartile eu febra, -a spus. Dad te
in.tel?eseaza surorile Bronte, ti-o recomand pe Charlotte,
H mai simpla, mai "gospodina", mai linitita.
. M:i-a imprumutat Shirley, romanul Charlottei Bront!,
pa care I-am iubi aUta atunci, ]a intiia leetura. Era odih-
nitor, limpede, de oarecare naivitate juvcnila, in care
ineercam a-o reeuno pe Marjorie Dunt<;m. Am felicitat"'e
pentru buna ei alege:re, pe care, mai tirziu aveam s-o
lIerific de mai multe ori in literatud\ ;;i in muzid..
o data am intrebat-o daca n-are de gind sa serie. A
rIS. "Ce idee!" Totu:;;i, cind imi trimite iarna vreo seri..;
ooare la Bucureti, sint uluit de animap.a ell care tie 51
povesteasca 0 intimplare de nimic, 'sa evoee 0 imagine,
sa cape eu neglijcnta, intrc rinduri, 0 uoara eonfesiuu.e,:'
.,
Muncisem toata ziua d, obosit cum eram, n-a fi cre--';
zut sa stau aa de Urziu la Nicholson. Oamenii a:o-tia au,
izbutit sa creeze aici, in Prahova, la Uioara, 0 mondenilate'
veritabiUi.
E atilul rasei probabil. La ineeput, mi s-a parut oare-\
cum comic! staruina eu care i pastreaza maniile mo1'l./__
dene In acest col pierdut, Marjodese imbradi £antezisf"
numai dimineile, Tinuta de seara 0 respecUi insa cu pasi-
W1e. Bi1rbatii sint totdeauna 1a cina in hain! neagl'a, Am 'c
mceroat sa fac 0 revolutie in favoarea cama-?ii fara mineci '
 cu gulerul deschis - dar am fost ,invins.
E...a Nicholson mi-a spus 0 data, in pl'ivinta asta, un .,
lucru stupid Iii emoionant :
"Faci rau cii rizi de lucrul acesta. Nu e 0 frivolita
E Cleva mai grav; 0 ehestiune de demriitate; mai mult,
chiar: 0 chestiune de salvare. Daca, pentru motivul at!"
slntem singwi. pentru motivul di flu ne vede nimenl, a.rn2'.:
cada azi W1 detallu din ce numti dumneata maniile;

De doua mii de ani
119
IluHHtre sociale, i miine altul i poirniine a1tul, n-am
II rl.i intr-o. zi tralnd in rea mai groazniea promiscuitate.
A, fi inwportabil. Fara haina neagrQ i fad roch:ie de
"'M, nbneni nu poate Ii cu adeviirat aingur. Singul'itatea
..Le un. luc:ru tare delicat i care' merlta srificii".
'l'r o ebl,lie slI. recunose ca, dei nU' pricep in totul ratio-
"Iunentul doamnei NiehoIson, serile lor. a de stride sub
I'"portul obUgatiilor vestimenture sint comode  ospita-
1Il't'. Ai 0 impresie de libertate, de buna stare, de e1eganfA
L.mpH'i,
Marjorie a clntat 18 pian. din Deodat de Severac.
d. '\:YUssystul pe care I-a descoperit de curind. Era amuzant
.l piiveti pe junele Pierre Dogany ascultind-o reeemat
II" eoltul pianului, vizibil de trist i de fericit. C2udat
ell.pui lu! cu traa1ituri semite  mongole in a timp.
: lntradevar frumos baiatul lists,  iubirea lui descum-
luUi pentru Marjorie n face profund simpatico Marj.orie
11 p1'ivete drept, cu loialitate, ea i cum i-ar spune : ..Nu-i
flimic, Pierre, 0 stI. treaca, ai s! vezi c 0 sA treaci-o La
l1r.1l'itullui seplembrie trebuie sa se tntoarca la Buwlapesta,
pentru examene,  il simt de pe acum umbrit de g1ndul
l1:.;.la. .
Am pk'Cat tir.liu, hnpreunA,  i-am condus pe Duntoni
tlc-asa. Pe urmii" a mai facut citiva pi cu mime. spre
.;.abanii. Mi-a E:PUS citeva versuri d Andrei AdT", pe care
n-a vrut sa mi Ie traduca. Ii tremura g}asul  -team
(';1 e furios pe sine in8Ui din CQuza a.5ta.
Intrlnd in c:amera, I-am trezit probabil pe Drontu,
care, de dineolo, luptindu-ie C:U Bomnul,nu s-a isdU'Nt sa
n\.1-mi strige inca 0 davd 
"Vezi cum 11i pierzi 'noptile ? 0 sa vii topeasea Jlar,jo
ria asta. i nu se gasteunul eare sA-I vie de Jwc. ,Cieli
£lnteti barbati.....
Ce surpriza intilnirea cu S. T, Halm In cazinou Is
SL.'1aia IPl€4nise 0 eondueta. pe antier, exact in cc\lul'in
nre lucrez eu, i m-m' trezlt dintr":odata libel' pe c;itev8
oeasuri. N -aveam chef nici de vorba, nid de lri, !}i,
 Ac1y Endre. (Nat.a Tic!,)

120
Mihan Sebas.tian
_______._0.__ .."._.--.-. ...__.....
cum Hacker, neamtul de la contabilitatea general, pleca
cu Fordul lui spre Predcal, unde are 0 fetita bolnav,
I-am rugat sa ma lase in drum la Simiia.
Neschimbat :vechiul meu S. T. H. Blond, miirunt,
c1l'liontat, eu ochii mobill, extraordinar de inteligenti,
cu urechca treaza, gata sa auda orice, zgomotul unui zim-.
bet sau btHaia unui puls ; eu miinile agitate, zvicnind dl!
prca muUe gesturi ce se imbulzesc sa fie exprimate. ,,Ar('
prea multe gesturi i numai doua miini", spunea pc vre--
mud Winkler,
Disparuse eu totul in ultimii ani. Nu-mi aduc amintc.
sa-l fi zarit de mai mult de douii-trei ori, la mari distantc,
pe strada, A lipsit din tara, a umblat mult, a avut cfteva
i<;torii de amor, a facut citeva afuccri fel'icite. Lucreazil
aeum cu citeva case .striHne de articole tehnice foart('
rentabile, credo Teza 1ui de matematici 1a doctor at a stirnit
oarecare senzatie in universitate, dar de atunci sint trei
sau patl'u ani i mi se pare dl matcmaticile nu-1 mai
preocupa.
,,51nt i eu ('<.1 fetele de ovrei, care cint{\ eU emo\.1('
BC'clho\'cn i Schumann, pina cc intr-o zi se marH£;, las-a
pianul. uiUi. muzica, 50 ingraa i fac copii".
Am simP! ca-mi spune asta anume ca sa previn in11'[,-
11,,\1'(',;( mea, dar ca, in realitatc, IlL\ credc nimic din ce ,.
spune, De aItfel, era nedrept cu sine, dici ban ii, oricit
i-[.\1' avca de mul\i, nu i-au aRerat cu nimic aeru1lui de
om libel', in stare sa piarda totu1 i sa ia totul de la ineE'put,
<'\I.'Tul putin copi1a!'os !;>i aiUl'it pc care oamenii cu via\[',
inlcl'ioar[\ il prlstreazi.\ in bogatie, semn CG accasta bogi1lic"
dad;' 1l1l Ie este indiferE'ntii, in nici un caz nu le estc indis:..
pensabil5 pentru a Ii ceca ce sint. Neglijenta este umorul'
elegantei, i nu cunose intckct1ial veritabll care, fiind
elegant, Sa nLl alba acest umor, S, T. J-I, in orice caz il arc.. '
Ciimaf)i1e de miHase, hainele de i'laneJU. londonezf1, pa.ntofH
fini i masivi, cravata eu desen snb\il'C', de toate acestca
nll numai c5. nu se 1as[\ intimid,.t. Gal' Ie tr-alcaza cu bono-
mic, ca pe nite ileacud nmUZaI1tc.
Ne-am plimbat prln S<lli1c de joc j pl'in parc, foartt:,
bl1curoi amindol de rcvedc\'2. S. T. H. cLll1o:;;tea lucra-
rile d(: 1a Uioara i p[trea binc informat.
-- Foarte interesant tot ce a inecl'cut -Vie:l1.1 ncolo;-,:
Voi Itlcra\i pentru noi. Proldariza\i 0 intJ'C'::;ga ng111l\c.(1t

Dc'dou1t mii de ani 121
11:1 racei un lucru 'i mai grav: dizolvati anti1'lomu.
\'II':.m-proletar. tnca 0 SupCI'stiti.e care se duce. Nu exista,
,llImnuIe, nu poatc exista in lupta deschisa pentru revo,.
Ililio 0 refl.ctiuncl'uraU1. Nu cunosc nirali. Cunosc munci-
lori i posedani. Cc muncesc i cc posoo.a, nu imporiii.
f II I'abrici sau la clmp, problema de clasi1 e accea.'li.
N-am inccrcat 35.-i riispund, dal" am SUrlS regasindu-l,
III eiuda atitor ani, 1a leI de tenace in ticurile lui marxiste.
I, :Im spus claar In trcad'it ca lucrurile nu sint chiar aa
01,. simple', di dad\. at' fi de fata la Uioara ar inte1ege ca
pl'Occsul e mai complex i mai adine, ca antinomia t-
11111-proletar nu mi. Sf.' pare a £i numai 0 superstitie i
f',i, In orice caz, noi sintem departe de a 0 £i dizolvat. aa
1,1 n-are de ce sa ne felicite. A] Ii vrut sa-i vorbesc despre
"punctul dl:: vedere al prunilor" la care am fast sUit sa
111('ditcz de a1:itea o1'i, de c1nel am descins la Uioara., dar
),jam dl gc. va inIuria, :;;i ell nu !iveam chef de discutie.
IlIli facea pr,::1 marc' p1a(;c''l'( sa ma pumb ell ellli nu voiam
::;\..mi d.rk p1aeeren asia. Am trecut la altelc - d\rti,
kmd - si m-am bucur:.iL sa viid cit de sensibil si deschis
I' bftiatul 'isLa din momentul in care n scot i din I marxism
',:i dialcdica, L-am rugat sa ma vizitcze 1nt1'-o zi la sche1e,
{Iar roi-a spus ca nu e sigur daca va venit fiindd\. nu e
::ing1.1r la 8inaia, Era probabil varba dc::.\spre 0 femeie, dar
}1U i-am cerut detaJii. Judec1nd dupa ezitarea cu care
v ()rbc3., rn-a::; mira sa nu fie un amor la mijloc. El ingui
sim10a, sc \ie-dc', nevoia sfl sc cxplicc, did mi-a spus c1ca-
c!:1U.\, ell oarccare oboscul5. in gla::: :
- Cil'ti. amoruri, buni, toatc slnt provizodi. M-a
pUcUsi fiil'J. ell:, EL1 aLept allceva, al,tccva... Dar n-:;\
venit Inca morn.cntll.l indicat. 8intem 'intr-ul1 an stupid, an
de prmp('l'it<::tt(. At;;tcpt cri;.;a, Acolo toate cad, toa1e 82
rr,staarna. Aculll s1nt prea multi bani, prea multe exce-
cl2nte, prc4 mult optimism. Sa-i vedcm in 1930, i i93L
Atunci a s se alcagfl intl'-un reI. Pin a atunci, ma odihnesc.
Nu sint nid sentimental, nici madir. N-a sa ma due la
Jilava pentrll poe7.ie. Ceasul eficace e un ceas de spasm,
Acum ase ani, dnd ne-:-am cunoscut noi, a fost unul. dar
a trecut i I-am rabt. 0 sa revina 1ntr-o zi, i pe &.11.1 hu-l
mai pierdcm.

122
Mihail Sebastian
Se insera. Soare1e 'lncend1a:Cerestrele mari ale alZi- ,
noului intr-o luminA viol eta. de jar. N e-am gindit amindoi, .
so vede, la acelalili lucru, la semnificatia acestui rQfU' de' .
vl1paie, cad am ridkat in acela!1f timp ochii caw spre .
a1tul ' ",
- Creel: ci te ineli. :=Ji, dadi nu te ineli, C1I aUt mai
riti .
Erau 0 mult1me de fei frumoase in pare, 0 muttime
de rochii albe, Ne-em desp4z1tt prieteni. '
So T. R are \1ocapa ideilor genrale. Le piflPttusem
ob4nufnta .de mUilti VTerne. Cit sA fie de dnd R-am tom'
sustinut 0 diseut,ie cu argumente, eu probleme, OQ prin
cipii 't
s-ar spune ci ID.i abroti2ez. Dar viata e aI18 de- simpl!
acum, . de netediL.
Mi-am amintit decaietul meu albastru din 1922. Pe
Wlde 0 mai fi ? Aca&-1, poate; prin sertare, prin tbt Am
sa-I caut intr-o zi, di cred ca va fi jenant sa-I recitesc,.
Cite copilArii, Doamne, cite copiHidi trebuiesa fi BcrlS'
acolo... Dar poate nu cu totul din vina n'lea. S. T. H, are"';:
dreptate: era un moment de spasm. Ateptam diD .trad>::
orientiiri - i in strada nu erau decit confuzii, stupidjUit;i
nebuloase, ameteli. M£i refugiam atunci in probleme de,. I
col1itiinta, obscure ,i ele, dar consolatoare. Joou1 era
or ;i-mi da in pblS iluzia' nu tiu direi superiuritl1tL'
intime. Reduceam totulla ctrama.de a Ii evrcu, ceea cc este'
poate mcreu 0 realitate, dar nu am de pl'c"Umpi\n.itD<lri<:I;1
incit sa anuleze i nici m5.car sa depacasdi dramde 1:
oomediile strict personale. Eram, cred, la doi pa!?i d fallB-'
tism. A fost 0 bunii intimplare aceca de a-mi fi mtren)f;t '
jurnalul. Scriind, imi intretineDm tebra, Din ziu, in car'
am aruncat ael caict si am lasat zilelc sa treaci in voia I
Ibr, fara coment;)'.; , f.a refugii, luCI'\)rile s-au afe2s.t C'\.1
mcetul, simpJli';c; ,'-s,-', lini..indu-5e.
. . :
BiHritiul Ra]ph a sos:it joi din str;1inatate i a verllt
direct de la gara la schele. Avea, se vede, pre:iimtiI't'
A fcutn scandal enorm, de a produs panii1 pc 0 mza
de un kilomctru.. '

,De dQuAmiJ de ani
113
Mi s-a $pusmai Urziuci 1a Bonde ,yi !n birourl toa13
Il,itnea tremura de team!. "Patronul e furios", trecae.
\ ):.Itea din oapt! in /iloapta. Am avut noroc caera i Marin
t )nm'\>u de faA, a:;>a ca mi-am putut- permibe sa tac, rnri
'fil tE',cerea asta sa parA insolentii,.BAtrh1ul nu mai voia
,If. iermine; Cwu'1 Vila lui? Propria lui vila? A lui,
I.:tL"C e stapin? A lui, care cheltuiee e avere? ViLa
I II i pc-rsonaUi sA nu fie  cum a vrut-o ? Aa cUm a. ordo-
11:11.-0 ? Cum nc-D,m permis ? Cu ce drept ? Cu ce inddiz-
11",'11i'l ? Sa se terroine odllta debandada asta I 811 te termine
II bataia asta de joc ! Nu mai merge! Nu, nu, nu mai
';I\I.'rge ! Va lua msuri ! Va dfu:im:1 tot! Va reface tot!
L-ern ,IMat sa vorbcasca. tiind c11 va oOO5i - i,
I {Jlr-QOOvar, a obosit. D dou! zile n-a mai dat pe aici,
r ,.am vbut pc la sonde i mi-a raspuns la salut bomb ii-
n jy\d. Silptiimina viitoare, cind vine maiBtrul, va mai
.':C'd un aes de indignare,  pc urm5 11 tre.
.
Asti-seara, la club, receptie in onoarea biitrinul
UaLph T. Rice. Receptie de gala la Uioara Prahovei!
!\.mea fracuri, '£lUtes rochli lungi de mAtas.e - e aproape
I'\cverosimil in tinutul asta cupei ,i proni. Din, tot ce
:1 cJ.adit maistrul aici, clubul l1ni place mai multo Are
Jeva solemn 1 cordial in aceIas;! tJrtlp. E britanic  e
ptahQvean in' egaHi mAsur:fi. Sahl' de  ' ces de biliard
,',;lnt liniare i sabre; terasele f,\i salile de lecturii au un
:,Icr de mica gradina interioara. Aproape in fiecare seara,
'/''I.lainte de em!, mi in1Jlnesc aici 'cu Phillip Dunton sa
',\0 juca.m partida de ah.
La ,pecep?s lui Rice nu mA due. Stntem Inca ..,en
:::roid". in umla scandalului de joi, i pe urma n-am
f1'8C, eeea ce e indispeneabil. Ramin bucuros la cabanl
i:fl! aiJcult discurile, 1"e care mi le-.a imprumutat Marjorie.
t\.9 fi vrut sli-lconving pe Dron.P1 si IiLU ae ducl niei el,
<tar n-a fost chip.
- Ce? osi ma sperii eu de un mnerioan., tt'einan:t1
:;4 oinci enQlezoaice ? Zicioi n_ .£me ? Leai. ouce&ae.
:.:8 ,tiu 'Ii eu ce e aia d m.

Jl24 Mihail Sebastian
.-------, -- _.._-.---_._--.._._---_.
S-a pudrat, s-a 'pariumat i, eu foarte multa gl'l)a,
:;;i-a construit 0 pnutli triumfatoare : haine ulbastTc des-
chisc, pulovarcafeniu, guler tare, pap ion cu buline I;\i
ghetre albe. Un moment m-am intrebat dacii Marin iista
nu este in realitate un umorist, indeletnicindu-s€ eu ultra-
gierea voluntara a prejudecailor. In felul asta, intrarea
lui la club ar fi 0 lov1tura de geniu.
Scump baiat! A plecat fericit, invi.rtindu-1?i bastonul
lui nodua'os tntre degete i I-am invidiat pentru santttat.ca
Iu! de fieI'. In vedi vecilor inawcabilil.
...
III
Am lucrat toata ziua pe frinte. Poimiine vine naistru]
i vreau sa gaseasdi lucrurile In ordine. Marin Drontu
a venit foarte til'ziu la schele, obosi t de noaptca nedormita
i, cum a venit, mi-a spus ca are sa-mi vorbeasca.
- La prinz, Marine I Acuma 11-am timp.
Dal' la prinz am :ramm; sa maninc pe :pntier, in
graba, cci Ii eonvinsesem pe oameni sa facem doar 0
pauza de jumiHate ora! aa ca 1Iarin nu mi-a putut vorbi.
Am'inteles ca trebuie sa fie ceva foarte grav, dupa aer111
lui ingindurat, Facea ce facea, i tot pe ling a mine il
gaseam, sucind i invirtind in sinea ]ui nu :;;tiu ce tajna
de care voia sa fie dezlegat.
- Du-te, Marine, :;i te cu1cii ! Ai fi boln;tv.
A'ramas pina seam tIrziu, clnd a sun at de :$chimbul
31 treilea, jos, la sonde. Cum i eu eram fO:1rte ost12oi1,
ne-am dus drept la cabana, sa mlncam ce-om gi1si.
- Mil, a vorbit el in sfh'jt cu un oftat rc-u, ma,
ill una 6-0 tii, eu toate Ie fac ; dal' de femcia prictenilor
nu ma leg. Asta llU.
NlI pricepeam nil11ic i a$teptam sa ma lamu]'easca.
- Uite Clun a fost: azi-lloapte ballsem vr€o doua
pabarc i-am ieit pe terasa sa 111a racoresc. Am asit-o
:lcolo pe Marjoria voastra. BlIrqatu-sa.u eJ:a la carti. "N u
mergi s11 te plimbi 1", ar)1 zis eu. "Ba merg" , a zis ea.
$i ne-am dus. Cind am trecut pe la ei pe aeasa, ea a zis
, hat inauntru, cii mi-e sete, sa beau un pahal' eu apll" ,
Am intrat i, pa intunerec, am dat s-o sarut, i ea n-a
zis nimic, P5 urmii ne-am culeat i en zieca (',1\ '811 n\.1-i

De doua m.ii de anI
I ')..
:)
tlotCSC 1'Ocrua, Pl'i urma ne-am intors 1<.1 club, :;;i barbatu-
'I:h! era tot-Ia carti.
Marin Drontu a tkut $i ma privete ateptind un
1,'lspuns, un senUl. Citeva clipe tac i cu, nc:;;tiind ce trebuic'
Ii\ rae. Stnt atitea de facut... .
Pdmul gind e sa ma tidie, Sa alerg pilla jos lavila
I >untonilor $i s-o intreb pc Marjorie. Ridicol. Marin
Ikontu nu minte niciodata in materie de fcmei.
Dar ar trebui sa-l rom intreb pc el, Sa. spuna, sa
\'ol'beasdi tot, sa povesteasdi pina la urma cu detalii. Sa
Illii ridic de la masa, sa ma plimb agitat prin cabana
'.:i dau 0 fuga pin a la junele Dogany, sa-i spun lui Drontu
1':'\ C' un pore.
Am ridicnt caput.
- Bravo, Marine. $i pentru alita lucru te framinti
lit 0 zi Intrcaga, ma ? TO-ai culcat eu ea, halal de tine.
- Cure va sa zica nu e.]ti suparat ?
- De ee sa fiu '? Ce mi-c mie 1 Neam? Nevasta ':'
1I1bitii ? Tl'eaba ei i ala. Hai mai bine sa mlncam.
Am b,\ut 0 stieHi de vin i Marin a zis nite clntec,
cll' foc.
- LasH. mil, ea aa cste toate. Nete dLirnuri.
rvHi consoJa,
'"
Continl\\ln luerarile. Vizita maistrului a pus lucrudIa
1:1 punct. Int;'cvederea lui cu Rice a fost toh.\i;>i mai gravii
c1c'cit 0 ateptam,
Contasem pe 0 coarta de cinci minute. A dUl'at un
ceas. rVlaistrul a plecat de la directie trintind w;a :;;i a
venit de-a dl'eptul la sehele, uncle a n'imas eu noi pina
:;(:'ara, alcJ'gind de 1a un colt la altul, revizuind totul,
s(:t"utind tolu1. L-am simtit incruntat, ,;;i Loala lumea a
luerat in taCCl'e, eu indirjire, Era pardi un consemn tacit
:0.::.: soJidarizare cu 01. Cred eii a Inteles,
Biitl'inul Ralph a venit $i el pc la ceasl1rile patru
Ctl 0 fata lunga, eonst.C'matft. I-a dat tircoale lui Vieru,
nef;tiind cum sa J'cdeschida vorba, dar acesta se incapati.
nasc sa nu-i w,;un:ze eu 'nimic penitenta. Pina la urma,
oatl'inul a ti'(buit sa-:;;i ia inima in dinti: a retracu\t

126
Mihan Sebutian
totul, a eerut pe ocoIite- seuze i s-a legat Bit rm se l\"\3i
amestece aici.-
N.oaptea, maistrul a dor,mit cu noi, la, eaban,lIAm
stat tirziu de vorba, cu vin i tutun, toli trei. Se &Ulre3.U de
departe bubuituri scurte, larg rAspindite apoi pe toat&
valea, ca ii cum fiecare sW1et s-ar fl. farlmitat tft rnli de
cioburi marunte. Este 0 sondil care a rl'izbit de wee
douli zile la Steaua Rom&ni1. Pa'l'ca ar ft fost 1mdv} in
noapte, 0 respiratie de animal prlzonier.
, ..
Aseara, m-a cAutat la cabana Pierre Dogany. ,Am fost
sl1rprins ci nU' venise nieiodata pina atunci.
Bietul bAiat t Simte cli s-a intimplat ce-va, dar nici
nu tie precis ee, nici nu are curajul sa banuiasC5.
,Daci1 aI? f1 sigur f:a are tn suferlnta 1ui rlestuUi
libertate de spirit, i-a povesti i, cu putinAlatetigerrva,
ar trebui sA fie consolat. .
Ne-am dus impreunA &pre sonda St1ei sA privhn
cum se lucreaza. Erau faclii multe, ca la un fel de' ciu-
data retl'agere cu torte. Umbrele oameIillor c:rtcau
imense in ju!", pin! departe, p'e dealuri.
Mi-a vorbit despre plecarea lui care seaprop,.Il, i st?
sHea I>ii para indiferent.
- In definitlv de ce pleci dumneata ? Cre21 oi!. ai ' 0
universitate mai bun a la Budapesta declt la BUC\lreti 
- Nu l;itiu dacA. e mai buna; E universitate Maa. tIlsa:
- Te credeam evreu. , '
- S'int maghiar.Evreu, desigUt, dar ;Ii me.ghillr.
Tata a optat pentru Romania. Treaba lui. S-a nJ.s<;t-la
Sat-u-Mare, vrea sA. mOLU'a la Satu-Mare. Votem:i:1, plA
1e9te daTi, eitete ziare din Bucure:;;ti, Pe mine .toate
astea nu ma intereseaza. Nu s1nt ale melc, nu lepricep.
Eu am crescut cu Andrei Ady. Ra,m.in cu el., Anl pce:ii1\
ci m-a inabll'?i dad n-a., triti acolo: tn atmosfera cl<':c'ea,
co om-nonE aeia. idaca n-ar Ii pa::intii, pe care t"t;bie
fJiJ.-.i ..il.d 'in vacantc, dad\. D-a.t' fi mai alez altc!:V;a--a
U\cut, a ezitat... -, cred ei a ramine mretl ac-;)lo.
'1'rebuic sa intelegi : sint amintirile mele, e limb a, C c(ll
tur.a mea.

DIt 'Clout mil de ani
127
- 0 cultudi care. dupA cite am auzit, nu te revendici
ciliar ell atlta bueurie eu clti 0 revendici d-ta. .
-, A::;tepbm obieetia. 11<1 i miramca nu-mi am in-
tel)ti cl la Budapcsta, in universitate, e numerus clau-
sus. DesigUr, nu e plaeut. Uneori, e' urnilitor, Dar cind
i''Ubeti ceva Cll adevarat, iube$ti cu ce e bun ljIi eu ee
ce rliu la un loco 0 sa treaca ljIiasta., intr-o zi. Nicl
dumneata n-.ai Ii altfel. .
Ntam tntors sprecasa. pe. drLlmul Ursu1ui. La
Duntoiii, era indi lumina, i Dogany a tacut bruse, S-a
despat repede, cu un salut grabit. Un moment, am vrut
sA-l.strig din urma i s.1-i spun ceva, nu tiu bine ee, ceva
eare S2 nu-llase ;l9a de singur.
.
M.,/J'jorie a tl'(cut azl pe III schde. Purta 0 roehie
verde de fular i 0 ci";>ai:fii alba,
i:n.m groznic de ocupat, dar am ramas anume mai
m]t.:..! vreme de vorb\ ca sa nu ma creada suparat. Se
rC%Cli;aSe de ni:;;te blrae, eu bratele lasate moi de-a lungul
trupului, cu genunchii U$or indoi, de se ved.eau dese-
rondn-se rotunzi sub rochi. Are oasele fine 9i lungi.
Vorbea cu mult1i animatie \i f03.l'te serioasa, dar mi-era
imposibil s!-mi dau seama de$pre ee, did, di masileam
i-O urmArese sau eel putin sii par atent, gIndul meu trecca
aUituri. Marin Dl'ontu s-a apropiat. de noi, dar ea a
contmuat s!-mi vorbeasca, fAra. nici 0 sehimbare, dploc
&Urprinsa, deloe tncurcat1i. El a tu:;;it de vreo doua ori, s-a
rnvirtit c1nd pe un picior, eind pe altul !il, pc urma,
8-a Indepartat, rididnd plictisit din urneri.
,,0 face pe nebuna«, mi-a spUi mai timu.
.
Nu ateptam vizita profesorolui, Ji tc1egrama pdn
cere imi anunta sosirea a fost 0 adevarata surpriz!.. .
"In s!lrit, capitu1caza", mi-am spus. L-am rugat de
t!t-ea ori sl vie la Uioara fi de fiecare datA. a refuzat
cu violEmt;a..
'lee face1;i vo acolo e 0 barbe. un atentat<Nimic nu
!I-a riicut IDa.! artificW ill Rominia de 1a 184S<1.

128
Mihail Sebastian
De cind am inceput lucrarile exploatarii Rice, multe
"(.:t.;istente au cazut. Sil1gura rezistenta lui Ghiti1 Blidarl:1
a ramas neclintita. Vieru nu spune nimic, dar ered d1
in sinea lui sufedi de aceastli dizidenta, pe care 0 suporta
ell aUt mai greu, eu c'it este de ordln strict intelectua1.
Daca "profesol"ul Ghita" - cum ii spune el - ar fi un
tehnician in materie, cred cii obiecpile lui l-ar necaji
mai putin. Unei cifre i se pot oricind opune'alte zece.
Dar adversitatea profesorului impotriva lucrarilor de 1a
Uioara trece dincolo de argumentele tehnice i eeonomice.
El ginde9te din "punctul de vedere al prunilor", punct
de vedere in care a1' fi gata s recungasca axa intl'egii,
s31e cugetiiri.
"Oriunde se dezbate () lttpta int1"e un Japt de viata
i 0 abstractie, eusint de partea vietH, impotri'l..'a
abstractiei" .
Maistrul e dezolat de t5ria acestei pozitii, inatacabmi,
did transcrie problema pe un plan i pc 0 scara de
valori cu care el n-are nici 0 legatura,
"Ce ma scote - din sarite in pro:fesorul Ghita este
metafiziea. Intr-o chestiune in care sint in joc aUtea
fapte 9i lueruri concrete, bani, pietre, petrol, lucriiri de
drenaj, de canalizre i. de eonstructie, el intervine cu
probleme de contiinFL Eu gil1desc in concret, din mcta-
fizic" .
"Coneret, coneret! raspunde displ'etuitor prorco-
rut Nu exista dedi un singur lucru cOl1cret : Olnul".
Ceal'ta asia' dureazi de mai binc de cinci ani, din ziua
in care afaccr-ea Rice a fost incheiata. Ghia Blidal'u a
refuzat del1'lol1stl'aiiv sa ne viziteze la Uioara. refuzind
astfel sa ia cuno9tintii de ceea ee pentru el esie mereu
o "crima organizaUi".
"In sfirit, capituleaza", mi-am spus Cll prea mu1t5.
graba primindu-i telegrama. M-am pripit. Departe de
a capitula, e decis sa formuleze public critiea impotriva
]ucr,rilor noastre.
C'ursul lui de anul asta va trata despre economia
romaneasdi ii deformiirile ei euni>pene, Lecti.a de dcs-
.:hidere se' va oeupa anume cu cele daul! Uioare : Veche
j Nou.a, ea PUI:lct de plecare a1 intregului CUI'S. Pentru
ada a venit aici ': sa-i 1a oarccari inforroati! dil'ccte.

De douii mil de ani
129
Nu m..a li1sat sa-l insotesc in plimbarile lui prin sat.
Mii bar1uia de complicitate cu Vieru.
- Tu ramii 1a schele i vezi-ti de treaba. Eu umblu.
Hlngur.
Pe seara a venit sa ma ia de la lucru. Eram in bocanci,
ualopeta, dimaa fara mined i fiira guler. Se pare di
III-am innegrit teribil in ultimele saptamini, de soare.
- Ai un cap de pietrar, mi-a spus el. Imi face
pliicere sa te vad.
Un cap de pietrar... Nu tiu. Mel simt insa liber,
trnpacat, gata sa primesc lucrurile ce vin !?i tree, sa a!'}tept
de:-degarea lor cu supunere, sa Ie privesc fara spainia,
/;:i Ie pierd fadi deznadejde. Mii gindesc la marile mele
Ilrobleme personaIe de pe vremuri !?i nu Ie pricep. Nu
Ie pricep, i pace buna.
Viata este sirnplii, viata este imens de simpltL
.
A plouat doua zile la rind !?i drumul de la cabana spre
Uioara Veche e pUn de noroi. Am facut un foc impar1\-
lesc in sobel i am citit in amindoua serile, pina dupii
miezul noptH. Miroase a toamna - !;\i nu sintem dec'it
la inceputul lui septernbrie. Azi-dimineata, se insenina-:0
putin i am crezut ca se indreapta vrcmca, dar pe urm!,
ploaia s-a dezliintuit din nou, rnai puternidi.
Pe lacinci, am primit 0 vizita care l11-a uluit. l\brjm-ip.
Dunton, in manta de ploaie, cu capul gol, uda, zgri 1 JelliLa
;i giilagioasa. (N-o mai vazusem in ultimiJe zile. 0 singmii,
d:tUi, rniercurea trecutii, mi se pare, am intilnit-o spre
PrahO\'a. Ea era Cll Drontu, care p5.rca tcrjLi1 de i,'lc'..lrcat,
n::j ca lc-am spus donr in trecere buna ziua.)
- Am venit sa te scot din vizuina,
I-am ci,\1\tat 0 piHura uscata, pantoIi de pbUi, un haht
d::: ca,s:?\ :;d am instalat-o linga .foc, sa-i usuce parul, c<re,
de ud co 01'0., incdase sa mai fie blond.
Am f:cl.lt eeai i am silit-o 841-1 bca cu mult conine.
Pe 'urma, am vorbit de una, de aHa... I-am spus
ca plcc in doua-trei zile la Bucure9ti.
 tiu. Anul trecut tot pe vrcmea asta a1, plecat

130


Mihail Sebastian


Imi place Ie]ul ei de a vorbi, net, fara pauze,fiJ; [;
ciiutiiri, putin b
Het:esc.
Mai .tirziu, a venit
i Marin de )0. schele, deloc mira:
cii 0 giise
te ]a mine. Am condus-o amindoi acasii
i, dt'
citeva ori, uncle noroiul era pre a marc, am luat-o pe sm.
,,]a groapa cu furnici".
Ea dnta, invIl'tind triumfal basca ))(' care i-o diiduseIT:
sa
i-o puna in cap.


It's a long way to Tippe'l'1'al'lj
It's a long 'Way to go...


II


"Del' Querschnitt" pe noicmbrie are un lung stud)\)
desprelVIircea Vieru, cu fotografii, machete
i reproduu:,rj,
Un capitol special pentru lucrarilc de 1a Uioara.
Succesul a
adar, succesul de£initiv, inatacabil, h'eeir!(;
dincolo de ol'izontul Bucure;;ti1or. Cine Hr fi spus, cu ani 'in
urma, di va vcni a
a de repede ?
Cind m-a dus profesorul prima data la el, I-am gasi1
in cel mai grav moment al cariei:ei. Nu lipsea mult s;,
renunte la luptii. Daca nu s-a1' Ii ivit dIn senin Ralph T
Rice, Vieru ar fi fost un am terminat. Nici azi nu pricep
cum a suportat atitea.
N u deschideam ziar sa nu gasf'sc 0 informatie. (',
perfidie, 0 farsa. Pretutindeni, la rubriea ecourilor, J<,
"viata vese]ii", in revistele de umor, in caricaturi, ]a
,.chestia zilei", pretutindeni Mil'cca Viet'u, numai Mil'CE[,
Vieru, in fiecare zi Mircea Vieru, Toate gafe]e Ii erilL>
atribuite, toate prostiile Ie spunea e1. toate paciilelile it
suporta el. In vara, in revista de b Cftrlibu:;;, Tanase, 0'
o mistrie
i 0 ciii-iimid:1 in mina,
punca un cuplet in c
n
explica toatii "chestia". Se ridea teribi!, fji eu insumi tiE
minte di m-am amuzat atunci. Mal tirziu, am aflat c
;
Vieru nu plecase in vara accea din Bucure
ti, anume co
sa nu se spuna cii evita a fi vazut. Ce cii'pe crunte t1'ebuic'
sa fi trait, el, atit de orgolios, aUt de susceptibil in cek
mai marunte lucruri, atit de copil in supiirfu:i
i riizbun11h.




De douii mii de anf
131
:Propunerea profesorului de a ma recomanda lui ca
:a mil primeasca in atelier 0, aceeptasem mai mult din
..:.:udozitate. Student in anuI II, nu ma a:;;teptam la cine
"t.ie ce ispravi personale intr-unbirou de arhiteetura,
(1 ea:re niei cunotintle elementare nu Ie aveam pentru
cI mil orienta in lucrarile curente. Dar ma interesa omul,
"nuul acesta eare deschisese atitea atacuri, se angajase in
,IUtea lupte, ii nascoeise amea adversitati. Avea impo-
i,riva lui presa, 'eonfratii, eoala, ofieialitatea, ministerele,
:ot Bueuretii, toata Romania, toata planeta.
- 0 sa-l cunoti pe eel mai detestat loeuitor al
pamintului, imi spunea profesoI'ul, urcind scarile c)l
mine, spre atelier.
Cel mai detestat locuitor al p{tmintului! BJond, od'd.
,ibatri-verzi, suds deschis in plina lumina, tinuti:i
"lodesta, cu tresariri nea$teptate de orgoliu, miini ner-
<rnase, voee scazuta, egaUi, care nu urca niciodata, dci
,. i dii atit 'de des impresia de vehementa., pl'in accent,
xin fel de a puncta cuvintele, prin taceri...
Fiorosul Mircea Vieru seman a jumatate a l1cean,
"Jrn,atate a botanist amatoI'. Abia mai tirziu, cunoscin-
L\-l, mi-am dat scama ca violenta lui. despre care se
'",rbea atita, nu este imaginara, ei, dimpotriva, foartc
:t'2cisa, £oarte aseutita, E 0 violenta de intelctua], 0
:,:.)1en1a obieetiva in lumea valorilor, in lumea idei1or,
>:,ea ce nu are, absolut nimic de-a face cu bunatatea lui
'2,rsonala, cu nesfin;dta lui generozitate, Vicru este violent,
'-'In numai oamenii buni pot fir violent cu dezinteresare,
J, pasiune, cu !iberiate, Acum inleleg £oa1'te U$01' acca
';divita viltoare din 1923, caretrebuia eu oricl' pre
:\-! suprime.
Cind, imediat dupa razboi, Mireca Vieru streeura in
,.',:,c1iile lui de arhiteciura i u1'banistidi oarecari inso-
,,'nte de gin dire, lucrul acesta 11 face a mai degraba simp<1-
",C" "AI draeului VieJ'u", gindeau camarazii lui de breasla,
'ig admirativi, vag ncincrezatori.
"Arhitectura n'u e 0 afacere privata intrc un om eu
.ani i unul cu diploma. Arhitectura este 0 problema d(
"?ata sociald.. Toate lihertiitile sint posibile, numai liberta",
cea prostului gust, nu, 0 casa prost ginditii este un atentat
!:a linitea publiea".

132
MIlian Sebastian
'",Al dracului Vieru-!"
Dar, cind. de la acest umorde gi:meralitiiti, Mireea
Vieru a h'ecut la fapte precise, la excmple directe, citind
nume i lucl'iiri, punind in cauzi oameni i opere, nu
numai idei /ji opinii, istoria s-a schimbat, Se c1cltinau
citeva sigurante personale - i asta era foartc grav.
Vreo trei ani, omul iista n-a faeut altccva docit sa
denunte. Nu se l'idica 0 constructie mai mare direia
sa nu-i fadi procesul, in public, in scds. Amanuntit,
cu fotogrnfii, cu dct:alii, cu cifre, cu nume, urmarea pas
cu pas tot ce se facca, verificind, contestind, atacind. Pl'O-
priile lui lucral'i nicinu-I mai intel'esau. 11 pasionau in
arhitcctura numai orientariJe, crol'ile, locurile comune,
falsele rcvolutii. Incetasc sa fie un arhitcct :;;i dcvenise un
pamf1etar, Cite concursuri 11-au fost tulbur-ate de inter-
ventia lui il1oportuna, cite conccsioniiri n-au fost puse in
pdmcjdie de el, cite aranjamcnte artistice n-au cazut din
bdiscrctia lui ! Se mai ridea :;;i acum, pe iei pe colo, de
indl'iznelilc lui. de cxtraol'dinara lui verva polemie, dar
se rid(':l galben, Cad nimeni nu tia la ce se poate
a,tcpta din p::utca accstui omulet blond, ncrvos j, intole-
rant, c:m' ii che1tuia putinii lui bani tipadnd reviste
de arta $i critica, pc care I scria, 1e corccta, Ie administra
siDf.!ur, istovit de munca, dar indirjit de pasiune.
Ncdumcl'ixea a fost maxima dnd a apttrut pamfletul
ki Pompif'rismul academic i pompie1'ismul 1'evolutionar.
Pilla iltunci toata lumea tia ci:i Vieru e "modernist'''.
AculY1rr nu mai lia nimeni cc ('..stc. Toate sUi'pl'izele crau
p()sibilc i nid 0 formula nu te punca la adapost. Vieru
dispunea de lini:t('a t:1, de libertutea t.a, de micile tale
;11':lnjamente. Trci ani s-a ocupat d ncsUngherit eu
;:c<1sta politie i1rtistici'i, raspindind panicii i provoci'nd
-,..rde dw;manii, care deocamdatii nu aveau cum sa se
;:ratc, d:1f care a$teptau cu l'abdare momcntul bun.
J\fomcntul ncesta n-:1 rntil'ziat pr('a multo !ntiia impru-
d-'nta a lui Vhru a fost semna1ul. Cad era cu adcvarat
(j imprudenta din partea lui sa accepte in :1cel timp
:i-;cral'ile din parcul inginel'ilor. I se diidea dintr-oclata
j ,'-' mina ridicarea unui intre,q cartier de ora, R€cunosc
,;, intJ'cprinderea era ametitor de frumoasa pentru omul
,"'I;ta. care toata viata lui nu visase dccit sa poata construi
IlJ aLA ti) ccva mare, larg, nou, de la inceput, pe unica

De dow mii de lIDi
133
lui r.aspundere, dupa unica lui vointa. Daca ar fi fost mat
prudent, ar fi inteles insi ca ceasul acela nu-i tngaduia
asemenea noroc. Un om pindit de a'titea riimuniiri nu
avea dreptul 1a lini*tea de a crea. Un Vieru artagos
pu fi tolerat aUta timp ctt era 8arac. In ce 88-1 fi
lovit? In inteligenta lui? In pasiunea Iui de a lupta?
In bucuria lui de a DiU poseda nimic, care 53.-1 condamne
la compromis,la mca, la prudenta? Dar un Vieru anga-
jat bltr-o mare lucrare, un Vieru pe cale de a realiza 0
opera de mari proportii, un asemenea Vieru devenea,
din primejdios, primejduit. Mai ales prirnejduit. In prima
zl in care fostul pamfletar ci:i1ca pe l;Iantier, in prima 2:i,
soarta lui trebuia lichidata : erau palma vechi de intors,
atacuri de platit, violente de razbunat.
Ce. a fost, Doamne. ce a fost! Nu numai articole de
gazcta, nu nwnai discupi de cafenea, nu numai serisori
anonime consortiului care il angajase pe Vieru. Pe aeestea
toate le-ar fi invins poate el singur, care *lie sa scrie, sa
discute i sa i semneze. Dar intruniri ceti:iteneti de
eartier au protestat impotriva "slutirii Capitalei noai>tre,
prin cedarea iresponsabila a unui intreg pare de eonstrue-
tii unui c1rpaci pretentios".
Dar interpelari la Camera, dar telegrame la ministerul
artelor, dar manifestatii "spontane" la Primaria Capitalei,
dar dezertari colective de Ia lueru...
Tin foarte bine minte acele plaearde imel1se atirnate
de un carucior, pe care 11 tragea pe Calea Vietoriei i
pe Bulevardul Elisabeta un magaru:;;, repede ajuns popular.
"Bucure$teni ! veti riibda voi ca, in aceastii. CapitaIi'i a
Romaniei intregite, primul venit sa faca experiente riscat.e
pe seama ora$ului vostru? Veti ingadui voi sacrifko.rea
celui mai pitoresc colt al cetatii lui Bueur ?"
Nu-l cunoteam in acel timp pe maistru, f;ii toata 13-
tori a aceasta mi-ar fi fost indiferenta, dad! n- Ii <.1.vut
din im;tinct un inceput de simpatie pentru omul care in-
trunise acea unanimitate de dUf;illlunii. Gnnlrell1 di.ll
ziare mersul afacerii :;;i am fost serioo nlihnit ill ziua in
care am citit ca "in sfir$it bunul sirnt triwnfbd, cl)ntnc-
tul arhitectului Mircea Vieru a fost reziliat $i lucrarile
din parcul Inginerilor inh'erupte, spre satisfacfia
getteralii". '
tram C"Jnoscut cUeva luni mai tirziu, In toamnl,

1:34:
Mihail Sebastian
Era un birou deert. Prietenii dezertasera cite un l: i,
clienii nu se vedeau, vara trecuse fara lucrari, iarna ven;'1
Hidi. proiecte. Vieru scria un memoriu-pamflet, in can'
"punea la punct" trista afacere a contr3ctului redlinl.
Noaptea scria, pentru ca dimineata sa ne citeascIi febJ'iL
eu gesturi, cu izbucniri. Se razboia cu tot universul : c\ 
p;uvcrnul, cu parlamentul, cu primaria Capitalei, eu parti-
dulliberal, cu poporul roman. Cind gasea 0 expresie tm'f-.
se lumina: "Am sft Ie arat eu". Ce 0 Sa arate i cui fj S;I
arate - cra greu de spus.
Un singur om raminea mercu llngii el, infuriindu-sp
de furiile lui, suferind de infringerile lui : Marin Dron iu.
Purta bit a i i:;;i scosese permis de arma. Tinea cu tot din-
adinsul sa impuf;>te pc unul din "golanii" care scriau b
gazeta impotriva maistrului i, daca nu a facut-o, creel c;,
a fost numai din dificultatea alegerii : nn tia cu care sf;
inceapa. Au fost insa citeva batai suspecte noaptea, diL
care au ie:;;it dteva eapete sparte i nu m-a:;; mira sii L
fost pe aeolo mina lui Droniu. $i asti'izi, cind n intrcb,
ride misterios, "Nu tiu. n-am viizut".
Mai erau in5a i zilele de renuntare, dnd Viel'u j:;;j
picrdca i febra, :;d gustul de luptlt, cind se plimba pJ'ir:
atelicr obosit, dnd totul i se parea vid, fara sens" i'ftr0
vuJoare, dnd pJanele n dezolau, polemica n plictisc:_
oamenii, dumani sau prieteni, Ii erau totuna.
"Intl'-o zi, 0 sa inchidem praviilia". spunea cu indife-
renta, ostenit, dupl\ zed de cafe1e i sute de tigari fumatf:'
nervos, pina la carton.
Uneori, venea pe la noi Ghita Eliclaru !?i intrarca Jui
de om viforos 11 scutura pe maistru din npatie. Gaseau
totdeauna un subiect de cearta, eaci nu exista fapt S:'o.\l
idee asupra careia aceti doi oameni, care se cunose dl:'
atita vreme, sa se poata intelege. Aparitia profesorului
el'a intotdeauna invioriUoare. Dupa plecarea lui, reveneu
cheful de mundi, revenea indrazneala de a injura ::;O;l).t"
I?i de a spera in ea.
"Lasa, ma, ea 0 sa Ie arlit eu".
$i, uite, ca le-a aratat. In primavadi, cerul I-a trim.i
pc Rice, care nu avca, ce e drept, un cap de trim is ceresC'.
d.u' avea bani multi i un dram de sCI'!nteala, adica exact
ceea ee Ii tl'ebuia ca sa se poataintelege cu Vieru. Jar
:W1im, dupa aproape ase ani, "Del' Querschnitt" prezinla

Dc doua roB de 3ni
135
:u Berlin lucral.'ile unui mare arhitect de la Uioara Pra-
 wvci.
Am stat azi-noaple Urziu de vOI'ba cu Marin Drontu
:a un pahar de vin i ne-am amintit de toate cite au
, n:cut. '
"Unde sint, mil, aia de-l injurau, unde sint, c[l-i ma-
dine! "
Ce ma aprapia mai mult atunci de maistru era cred
,q'goliul lui ranit Ell insumi aveam atltea umiliri in-
'in1e de vindecat, incit vecinatatea acC'stui om lovit din
((late partile mi se parea stimulato31'e. Avea sc1ipiri de
minie :;;i dezgust, care razbunau tatul ca 0 flacara, ca un
drf de cutit. Pastrez din amintiri, din ob1igatii ereditarc,
:)l'obabil, 0 inevitabilii simpatie pentru omul insinguraL
pentru omul jnvins, Singura durere pc care 0 inteleg
l,irect. din instinct, fanl explicalii, estc durcrea descul'a-
Jirii.
Traisem :;;i eu in otrava difuza a ostilitatii, tian1 :;;i
'u ce se cheama 0 inju\'atura peste UI11Ir, un pumn arun-
di in trecere, 0 U[l tl'intiW. provocator.
Le cunoscusem pe taate, zi de zi, respirasem mCrN)
:,' l rnosfera advcr::;itatii, care te oprima de pl'etutindeni.
liionima, incapatinata, fara jnceput i fara sfi!'it. Astuzi,
; a amintire, drama asta imi pare puerila i E:xagera t\.
,'.lunci, insa, cu cxperienta primilor lamentabili ani dp
'.'lIiversitate, suferram de apasarea ei, Fiecare am inli!-.
:Iit p'tItea fi un du;;man, fiecare minii'intinsa putea n ()
:uvitura.
Nici spre Blidaru n-am venit fara team a, Scandalu-
;'ile din facuItate. bublile de strada, tensiunea acdui an
:ic. du:?manie imi intl'etineau ca pe 0 rana vcnic de.3chis1
I)ntiinta pckatului de a fi evreu. Duceam cu mine ace,,!
-;entinlent pma la obsesie, pina la manie, !?i acum imi dan
.;eama di era un abuz in nelinih mea, abuz Cal'e pe
-;Ldi.ini. trebuie sa-i plictiseasca .de moartE'. Naivi1:atcil
,Iamenilor care au de ascuns ceva - 0 crima. 0 l'usinc
.,:au 0 drama - este de a se inchipui. suspectati. In rdaJi-
',ate, exista 0 formidabiHi doza de indiferenta 'in lume,
mdiferentii care j-ar da dreptul sa cdipi in pace, fara ca
"ii bage cineva de seama. In ce ii pl'ive:;:te pc evrei, eroarea
lor este de a obServa pl'ea mult i, mai ales, de a se crede

136
Mihi-I ,Sebastian
obscrvali. Mi se parea pe atunci cli orice privire indrcp-
taw asupra-mi este 0 intrcbare. Ma simteam urmal'itde
o pCl'manenta somatie. Simteam nevoia stupid!, oolrtica,
urgenta de a ma denunta :sint evreu. Altfel, tiam tii
ma voi inabu$i in compromis, ca voi ciidea din minclunA
11"1 minciunll, cii voi mutila tot ce este in mine dor de adr-
Vill'. Nu 0 datii am invidiat viata simpla a evreilor dm
ghctou, care purtau 0 pata galbenii, umilitoare poate ca
idef', dar comodii i trananta. Ciici ei terminau odata pen-
tru totdeauna eu oribila comedie de a-Ili rosti num€le ca
pe un denunt. \
N-am stat ni<;iodata de vorba eu cineva fara. sa In!
intreb eu teamii dad tie sau "Q;U tie cii sint evreu i
dacii, tiind -acest lucru, mi-l iarta sau nu O1i-l iarti\. Fap-
tul O1i se parea 0 ad€viiratii problema, de care sufereain
foil care O1a ineurca pina 1a absurd. Inpiivinta asta, ma
d0Cisesem de mult sa renunt la orice a:bilitate i sa cla-
l'ific din capul locului chestiunea, O1iirturisind totul eu.
bruschete, neintirziat, ceea ce pare a fi de multe od un
w:mn de orgoliu agresiv, dar ou este in fapt decil unul
de orgoliu injunghiat.
Cu Vieru, am iocercat de aceea, din chiar prima zi, sa
ma expIic asupra acestui lw:,.ru, dar el a retezat conVQr-
birea de la primele cuvinte.
- Nu ma intereseaza, dragi.t E 0 chcstitme perro-
11.11:1 a dumitale Iii te rog sa ti-o pastl'ezi. Vrei sii-ti spun
dadi siut antisem.it? Nu tiu. Nu cunosc chestia, ou ma
intereseaza, nu mii poate interesa. Un lucru insa iti voi
f:pune : orice judecata globala despre 0 categorie de oa-
012ni ma infioal'ii. Eu nu siot O1istic. Am omare de ade-
vamri generale. Eu nu pot judeca decit de la caz la caz,
(Ie In om la om, de la nuanta la nuant.a,
Am crezut ca vrea sa fie amabil. Mai tirziu, insa, cu-
n'.i';cindu-l, mi-am dat seama cit fusese de sincera deda-
ra (.ia aceasta dc la inceput, care nu era anume potrivita
{WaleU mine, ci riispundc:a unei gindiri statorni.ce. Am
,'u'Wcat-o pc mma nu numai in atitudinca lui Vkru
fa;:l de antisemitism - chestiune la urma urmelor de
a":Jnunt pentl'u el -, dar in atitudinea lui de artist, de
I.:ritic, de arhitect.
Mi se pare ca era in primul an al lucdirilor de la
UioaJ'a, cind a venit acolo intr-o buna zi cineva sa-i ce&'a

De douii mii de ani


137


un raspuns la 0 ancheta din "Univcrsul" despre "speci-
ficul national". Raspunsul n mai pastrez :;;i Qstazi, decu-
I:;at.
"Specificltl national" existif. fara tndoiala. 111. arta, el
I'ste fntTunirea tuturor locurilor comune. G1'adul de spe-
dficitate indica astfel
i gradul de platitudine. De aceea
a crea inseamnd mereu depa
irea acestui specific.
Un aI.tist este el insugi - sau 11.1£ e nimic. Dar a fi el
Insu
i fnseamna a trai adevarurile sale, a sufel'i de expe-
rientele sale, a inventa stilul sau. Toate acestea 11.1£ se fap-
tuiesc insd dedt prin renunfarea la facilitate, iaT cea mai
.ful1,estli. dintTe fcreilitiiti 0 constituie aga-zisele valori spe-
diice care se fortneazd prin sedimenta'N!a mediocritlitii
colectiv,e gi pe care Ie gi1segti de-a gata. Spedficul na-
t,ional este in definitiv ceea ce raminedintr-o CUltU1'U
tlupi'i. ce i-ai luat efortul personal de gindi1'e, experientele
de viati'i. individuala, izbinzile singuratdtii cTeatoare. Asta
este". . I
Au urmat douii saptamini de injul'aturi, polemid
i
revolte, la care Vieru n-a raspuns nimic. Dar de la Ber-
lin, unde plecase sa faca 0 comunicare la lnstitutul de
l:Onjunctura, profesorul Ghilci i-a tclegrafiat ritos :
"CHit ancheta din ...Univu'suh>. E..
ti un sinistru do-
bitoc", La asta a raspuns :
"Sint poate un dobitoc sinistru, Nu sint in nici un
L:1Z un dobitoc specific. Am$i intr-asta stilul meu per-
sDnal",


III


leri, Jectia de deschidere a profesol'Ului. Atmosfcrt\
de mare eveniment, cu un 'infiorat aer de Iestivitate
i
h
cordare, ca intr-o arena, in care, dintr-ul1 moment 1n-
tr-altul, trebuie sa se dezbata ceva decisiv. Zgomotul
pupitrelol' care se ridica :;;i se lasa, voeile eare se stl-iga
de la un colt al salii la altul, saluturile explozive de re-
vedere, fetele cunoscute, fetele stdiine - totul 'inval-
m

it, confuz, vibrind de curiozitate
i nerabdare.
Vieru singur, in biincile din fund, enervat, biltea toba
cu. degetele pe banca.. M4 temeam s6 nu fie recunoscut,




1 J[
Mihail Sebastian
1'1:('[1 ce ar Ii facut oarecare senzatie plictisitoare in timpul
11'('iei, in care avea sa se vorbeasdi atita de el.
Marin Drontulipsea. "Nuviu, mii.lVIieimi face diu.
11 i t, reeunosc di uu pot fi obiectiv ind e vorba de
lIIah.tru. Eu nu slut critic i nu mil pricep la asta. II iubesc
fie maistru i cred in steaua lui. Peste [lsta ee vrei sil-mi
puna leetia lui Ghita Blidaru ? Orice 0 spune, dad 0 avea
dl'eptate, dadi n-o avea, pe mine 0 sa ma amarasea. $i
II-am chef sa fiu amilrit".
In fond, lectia profesorului - dei el 0 anunta vio-
lnnl.a - n-a fost violenUi. Se vedea bine ca e numai pragul
Itnui intreg sistem de explieatii i incadrari mult mai vaste
dedt eazul partieular al Uioarei.
Transcriu din notele pe care am izbutit sa Ie iau in
raba :
"Sa fim bine l.ntelei: ftU e 't'orha sa punem aici in
('([EZa valoa1.ca 1ucriirilor arhitectului Vieru la Uioara. Elp
fe]Jrczinta poate un fapt de geniu. E de diseutat insd
s('mn,ificatia lor in 1.aport cu spiritu1 romanesc i, pentru
Jec{.ia noast'rd, in 1'aport eu eeonomia 1'omuneasca. Intre-
hcu'ca mea e8tc rlaca cine'l,'a are dreptul de a avea geniu
irnpotriva necc.sitril nor piimintul'lli pe care trdiete. Mai
precis: dacii cine1'a, p1'in fapta sa individuala, poate inter-
veni in procesul latent alfortelor de viata coleetivd, spre
CI 1e modifica, impunindu-le un obiect,iv striiin lOT, dei
i'!'('ntual supcrior. In fapt, acest ctrgumcnt al superiori-
!6fii este cu tnht1 Jals atunci cind e vorba de douii struc-
iH1'j,. 0 p10aie n1.t este superioarii 11nui burIan, $i nici un
r)?/'Tlan nll este supe1'iorunci fnrcvJife, Nu poti stabili
() scarii de valO1'i intre fcnomene distincte. Crima unui
t;9ru imbecil can (t1' ri-vni se! dcvinii inJuzor n-ar Ji mai
micii dccit crirna u1wi inJuzor de gcniu care ar tinde sa
rlc'I'inii tigru. $i intr-un caz, $i l.ntr-ultul" este 0 triidare J
n dt'gmdarc. {Ii nu e niciiieri scris cd, din punctul de Vt'-
dCTe al vietH, dl':'gradarca inJuzorului este mai putin tra-
9icd decit a tigrul1ii.
LIz Uioara, In cinci ani, un om. l.ndrdznet a substitait
I! Iwi acziiri de pnc1g01'eni 0 a$ezare de industriali. In vir-
tll(I,ll ciirei socote1i ? In 'l,\irutea unei prejudecati dupa care
Ii n cn. de Jabricii are ai'epturi mai mari dccit un butuc de
'I' ;/ii. Ei. bine, accastii judecata e monst1'uoasa. Nici cO$ul

De doua mii de ani
l::m
de jabriea, nici butlicul de vita, luate (Ie unul singu.r, nn
hu;eamna nimic. Ele 1tn prind sens dccit incadrate intr-o
familie, intr-o s!1'ucturii. Dincolo de aceast(L structurii, elt'
nlmin simple '1i nwarte abstractii. Abstract'ie coul de fo-
h/'icii la Uioara ,i 7tU mai putin abstmctie butucul d.e
dta la Manchester.
Aceasta ignora1'e a legilor spedfice de viata, acea'<:l(L
i:Jn01"a1'e a fm'melo1' specijice de trdi're este 0 pervert.iu
ale ciirei riidiicini istorice ar trebui unndrite departe de
(ot, p1'in tot secolul al XIX-lea, spre izvoarele revoluj;iei
fmnceze i, mai departe, spre izvoarele reformei. Cursu1'ile
noastre din anii trccuti au schitat cadrele mari ale pro-
blemei. Imi propun sa studiem anul asta, in aceastii lll-
11'/,inii, cUeva aspecte speciale ale economiei 1'omaneti, des-
figuratii de pa$optism i de liberalism pinii la sufoCQ)',.(t
eelor mai elementare o1'ientdri locale....'
A fost 0 leetie frumoasa, I?i Vieru a trebuit s-o rf'(:\l-
noascii. M-am plimbat eu el dupii curs.
"Hotiirit, nu ma voi inte1ege niciodatl1 cu profesorlll
GhiFi. E un seminarist, un teolog. Un om care e fericit
cind se poate supune 1a ceva, nu, import a la ceo Cu 0 rnie
de moldoveni ca el !;]i ell 0 mie de n1Unteni tot ca el, nu
ma mir cii aici a sHipinit veacuri de-a rindul cine a vrut :
i turcii, i rUl?ii, i fanariotii. Toata viala ]ui e fiicuta din
supuneri. «Supuneli la realitiiti>.., cum zice el. Supuncn'
]1:\ tot ce te depaete. Eu, unul, in ziua in care al? crf'clp
ca prin simpla mea condiie de om sint condamnat sa fiu
dpait, m-a impuca. Sint un om libel', sau nu mai E:'lnl.
nimic, Libel' sa gindesc, liber sa stabilesc va10ri I?i sa rixpz
lC'l'al'hii. Lumea se poate intelege prin discriminiiri crit leI"
$i prin cercetari severe, $i, dimpotriva, se poate intuneca
definitiv prin rcnuntAl'i Ja gindire i prin rcfugiu la intui1,:ii
mistice".
tntre GhiV\ B:idant ::;i Mircea Vieru este 0 intrcil'.!::L
istorie de rezolvat, 0 intreaga cultul'ii de inteles, Daca. n<tJ'
n pitorescul personal a1 fieciiruia, capu1 de faun blond :.1
lui Vieru, capul de lup vifol'oS al lui Ghita Blidaru, dad'.
n-ar fi vie1i1e lor aUt de vii I?i de diverse, cu pasiuni, ('\I
lupte, cu amoruri, ce personaje de dialog platonician :11'
'face aceti doi, ce stilpi opui de teorema! "Drama isw-

140
Mihail Sebastian'
riei romfmE'ti modcrne", jucta i sustinuta de doi eroi.
Nimic mai schematic i totui nimk mai just.
Grol"olan vorbind, cultura romflIlcasdi n-a dcp1iit inca
stadiul problemelor de contiinta, pe eare i Ie punea 13
1860 aparitia drumului de fier, Cu apusul sau cu rasiiritul,
eu Europa sau cu Balcanii, eu civiliza\ia urbana sau cu
spiritul rural, intrebarile sint mereu aceIea!ii.
Le formula cu naivitate Vasile Alecsandri - Ie !ormu-
leaza cu spirit critic Ghita Blidaru i Mircea Vleru. Tipul
rural i tipul urban ramin totw;:i singurele categorii mCl'eu
valabile in cuItura romaneasca. Cred ca se pot stabiH
filiatH foarte sigure intr-unul sau altul din aceste doua
sensuri, oriunde, in litcratura rom[measca, in politidi, in
muzica, in jurnaHsm,.. Nici 0 diflcultate pentru Vieru.
Este tipul urban prin excelenta. Unul dln acei eampeni
din care cartezianismul, revolulin burghcza i civiHzatia
citadina au izbutit sa faea 0 nO'-1a natiune, peste toate
granitele continentului. .
"Cred intr-o idcnLib:.te um:ma. Cn,:d in valol'i uni\'cl'sale
i pmanente, Cred in demnitat2a inteligentci".
Sint eonvins ca aceste tn:i scurte propoz1tii i1 rezuma
pe Vieru in tot ce gindete fuedamental. L-am intr:;bat
odata dadi razboiul, din care s-a intoI's cu doua ,rAni p('ot
inchise, nu i-a dat peste cap certitudinile lui intclectuale,
"Nu. A putea spune, dimpotl'iva. Am luptat eu scrio-
zit ate, fiindd\ imi place sa fae OJ'ice cu seriozitate. Dal'
am tiut mereu clta valoare avea lreaba D.sta, Dupa a doua
rana, m-am t1'ezit int1'-O noapte 1<1 un post de ambulantl,
trinEt pe targa, intr-un colt, Hnga un caporal n0amt, ran.it
r el, care nu avea mai mult de 19 a:1i i care ml-a Spl.lS
ca a:jteapUl sa se tamine l'azbo;ul c:a sa poaUi p1cca ia
Paris, uncle voia sa pregatctsca 0 tez d0::;pl'e raporturil0
dintre Goethe i Stendllal. Am VOlLit toati'\. noaptca de3pre
asta i nc-am ajutat amndoi sa reconstruim din memoriC'
harta pCfegrinal'ilor llli R,-ylc prin Europa de In 1812 b
1840, A cloua zi djm;neata, urma sa ne desprtim pe toL-
dc[\tma, eu spre un pital, el spre altul, amlndoi spre
oarte poale - dar, deocamdata, in acea noapte, problema
noastra cea mai urgenta ssta era. Din doi ani de razboi,
intilnirea aceasta a fost eel mai frumos luoru-.

De d,)\J3 mli fie 11111
141
.
Pe dt ll1i-e de !esne Ea-l viid pc maistm trmnd intre
hotarele ccestci gindiri liniare, cu aa de simple legi, pe
uUt mi-e de greu sa ineleg nu gindire:>. lui Ghita Blidaru
i nid viaa lui, ci gindirea Iii viata lui la un lac, l\fi se par
,tit de contraziciitoare !
Omul acesta, care a trecut prin bibJioteci, prin univer-
t'itali, pi'in metropole, se indirjete sa riiminA in cuget.area
lui un plugar, "Nici nu sint altceva", imi spune. Se poate.
Be poate Sa nu fie decit un plugar. Dar in aeeeai 'seara
am ascultat la el al do ilea concert brandenburgic de Bach,
]a patcfon, i, pentru ea tradarea sa fie completa, Les
folies ftanoises a batrinului Couperin. Are '0 intelegere
pentru al'tcl de 0 finete care merge pina la cele mai uoare
nunnte, pina la cele mai subliri umbre. $i insui acest
Brcughc1, unic tablou din camera lui de lucru, ce cautii
j'n casa unui plugar din Vilcea, cum nu ostenete a-mi
.1n}jnti di este ?
Ghita Blidal'U trAiete astfel intr-un (;adl'u pc care gin-
dh'€a lui il refuza, triiiete cu valori de care se c1ezice , se
bucura de victorii pe care Ie contestii.
"Europa e 0 ficpune" 0 spune de ase ani in universi-
t:::.tc, b curs, dar el n-a incetat un moment de a iubi spi-
dtul acestei fictiuni. Caci Breughel acestei ficiiuni ii apar-
tine, i Bach de asemeni, i Couperin nici vorba,
Totui, dupi1 ce a trecut pl'in toti i i-a iubit pc toti,
Ghitii Blidaru se intoarce invariabil la butucul de vita,
]n nume1e diruia vorbea dcunazi la facultate.
Ramine mai departe neinteles pentru mine, prin ce
miracol omul accsta gindef?te totui, Hira dort, fani simn-
l:U'c, ca un t,ran, Viziunea lui de viata pare si:i se deschidii
spre atita cel' i atita pamint, cit se vcde intl'e coamele
plugului. De mai mult nu are nevoie, EI crede in legi de
viat;'i care se fac :;:i se desfac deasupra capului nostru, crede
in iemrhii pe care nimeni llU re' dreptul sale prllW\ ('r,de
in sUipinirea f5l'i:i control a pamintului asupra orou]ui.
"E:;;ti ceea ce p5.mintul tu. te obJiga sa £ii, i Iii mil: mai
rnult".
In ce ma privcte, obosit de a fi cl'ezut pl'ea mull. in
dreptul meu de a spune vietii lIeu 1' cwn i-a fi spus

]42


Mihail Sebasti
n


"stai !" - gindirea aceasta de lene, de supunere, de renun;..
tare a fost
i 0 lectie de modestie :;;i 0 chemare la pace.
Dar ma intreb cum nu se revolta propriul suu orgoliu,
pc care il banuiesc imens, cum nu protesteaza dorullui de
<-Iventurii, cum nu Se ridica instinctul lui de vehementfl,
de lupta, ,de pribegie
i cum se resemncaza toate s11 stca
supuse sub rcnun1area unei inteligente care a incepu t
sacrificiul prin sine insa
i ?
Caci inteligenta aceasta, care are atitea fladiri cite tre-
buie pentru un inceput de revolutie, pare decisa a Ie opri
mcreu sub cenu
ii, pentru a muri Intr-o zi cu simplitatcH
\.mei minti de taran care n-a trecut niciodata mai depal'le
de linia securei>l< lui cu care a Uiiat iarba
aptezeci de ani,
din optzeci.


IV


L-am intilnit pc Phillip Dunton, la Exploatare, in
Pinta Rosetti. Venise cu citeva rapoarte pentru Rice $i S


gri1hea sa nu pial'dii trenul de 2 pentru intoarcere. Ne
opriseram pe scara s& ne string em mlna.
- $i Marjorie ce mai face?
- Citelitc
i sta la soba. E un frig teribilla Uioar,J. }\
J:nghetat ca in plina iarna. Dar n-ai vazut-o pe Marjorie
sapUimina trecuta aid? A fost
i ea la lectia de dcschic1c
'('
a lui Ghita Blidanl. A venit anume : zicea ca nu poa
(' sl
lipseasca. Era vorba de Uioara, nu-i a
a ?
N-am apucat sa-i raspund. Mai avea numa
 dnd mi-
n 1 ,1te pina la tren. Mi-a strigat din josul scarii :
- Vino int1'-o duminica la Uioara. Marjorie 0 si\, se
bucure. ,
A
ada.r a £ost s[\pHimina trecuHi aiei. Altildatci HI fi
n5valit in atelier de dimineata
i mi-ar fi strigat din prRg :
"Te confisc ! E
ti al meu pina la orele 22
i 17 minute",
...$i minciuna asia stupid a a lectiei de deschidere, la
c:tI"e nici n-o. fost, Nu e stilul dumito.le, Marjorie, minciuna.
$i in adulter a$ Ii pus rama
ag di vei ramine sportivii.,
simpla, fara hu;;ihlti.


'" Seceri1; gl'e
eaH't de tipar in f'C!itia de baza Vezl
{ vol. de
It, (:1 pug. ::109. (Noln red.,)




D::- doua mii de ani
143
tnekg aum j dueerile de inimA ale lui Drontu, care
J,I! se simtea c:.Ipabil sa suporte lectia profesorului Ghita.
d-: team_s"i nu fie pTca aspra pentru maistru.
Azi, b birou, i-am spus lui Marin in treadit :
"A fost ieri Phi.ilip Dunton. lVI-am vazut eu el la
F:xploatare" .
Citt:va seeunde, bunul meu Marin a stat pe ginduri :
sa audi1 sau sa nu audil ee-i spun? A optat pentru
surzenie.
- Cine mi-a luat eeheru11, a zbierat din senin. led
I-am lasat aid i acuma nu mai e. Pardi umbla stafii. E
nemaipomenit. Nu se poate lucra in casa asta.
Pe masura ce zbiera, iliii dadea el singur seama cit e de
falsa izbucnirea i, pentru ea nu mai liitia cum sa termine,
zbiera i mai tare.
Pe urmii a tacut dintr-odatA, imbufnat, sumbru. Icnea
din cind in cind, ridica din umeri, injura de toti sfintii.
La plecare, s-a luat dupa mine i m-a ajuns din urm.l,
pc strada.
- Nu mergi sa luum 0 tuica ?
- Ba merg.
- Haidem.
:;ii, mai ineolo, pe d!'um, fara nici 0 legatura.
- Arza-le-ar focul de muieri. Numai ele, ma, numai
cle face ale mai mari buclueuri,
.
Lunga scrisoare dezolatA de la junele Dogany. Lucl'u-
rile l1U merg deloc bine 11.1 Budapesta, Universitatea e din
nou inchisa, au fost seandaluri mari, bat-Ii de strada, ares-
Hiri. El insui a fost lovit dcstul de rau la cap.
"Toate ar fi bune i pe toate le-a indura, dacll' eel
putin a izbuti sA ramin. Joi trebuie sa ma prezint ell
actele mele la secretariatul faeultatii, pentru 0 noua vcri-
ficarc. Voi fi mentinut? Voi fi eliminat? Tata ma 1.1l1w-
ninta ea-mi taie pensiunea daca nu ma intorc la Satu-M:)l'('.
Dar nu pot; nu pot. Ce vrei sa fae acolo, intr-o tara cm,'
nu e a mea? Dar este Ungaria tara mea? Da, de 0 mie d.,
ori da, oriee ar spune tat a i oricit ai ride dumneat1.1. Un
singur om m-ar intelege, daeA ar trai ; Andrei Ady. l-a:;;
serie i s1nt convins ea m-ar intelege".

144
Mihan Sebasti"n
I-am r!spuns : ,Draga Pierre Doge)', rAmii unde te
aGi. Va trece, vei uita. Ce ti se in.tl1Ppla dumitale aeum tni
s-a intimplat i role cu ase ani in urma. A treeut i, intr-o
zi, voi uita. Tc-au biitut ? Nu c nimie. Au sa te mal bata de
zeee ori, :;;i pe urmii VOl' obosi. Daea rid de d-ta ? Da, mr""
turisese cii rid i ca fervoarea d-tale maghiara mi se pate
comica. Asta nu inseamna ea nu te inteleg. In locul d-tale
a face acela:?i lucru. In locul d-tale, am faeut acelai lueru.
Asti\zi, totul e aezat, euminte i amieal. Mi se intimpla
s11-mi amintcsc de desperarile mele trecute i si\ nu Ie
tnte1eg. Mi se par ru:;;inos de eopiHire:;;ti.
Silete-te sa nu suferi. Sa nu te lai adica pe seama
pHicerii de a suferi. Exista 0 mare voluptate in persecutie
,i a te simti nedreptatit este probabil una din eele mai
orgolioase bucurii intime. Fii atent aid :;;i nu-ti ingadui
asemenea orgoliu. Incearca sa primeti eu oarecare umor
tot ee ti se intimpIr\. Gindete-te cit a,m fi de ridicoli daca
ne-am alnrma de fieeare ploaie care ne uda. Crede-ma,
ceca ce 11 se intimpHi dumitale acum, oricit r fi de trist,
nu e mai mult dceit 0 ptoaie".
.
Ar.1 InccrC':t sA-mi amintesc de unde il cunosc pe Ar-
nold Iv1ax i ml-a fost eu neputinta sa-roi aduc aminte.
Nu mai lin minte nici unde, nici in ce imprejurliri I-am
vazut int:iia oarS., '
1\1i-r:m fRgi."lduil de at1tea ori sa,-mi controlez relatiilc i
bag de scama ea sintincapabil sa pun ordine in privinta
asta, E il1tolernbi1ii lenca eu care rabd sa se ingram[ideasca
in ju.rnl meu diverse CUnO$tillte i amicit-ii, care la inceput
rill :oint nici ea l de, nici red, uici albe, nid negre, dar eare
!nr-o zi, Hira sa tiu, devin obligatorii, existente, su-
fecant-e.
Am stat inLr.-o seara sa cuget 1a diversele mete leg5turi
eu diver:;;i onmC'ni i m-am inspiHmintat afl1nd eit de mulle
slnt prict2nii!e rode inutile, fara necesitate, f;1ra intcres.
T(, trczE'$ti pur :;:i simplu inconjurat de drame i comcdii
c:re tU crcscut in unbra indiferentei tale :;;i care, de la
un moment dat, incep, a avea drepturi asupra ta i. impo-
tdva ta. De ce ? Cum? Cind ? E prea t1rziu G8 sA mal afli
i, in oriee caz, e prea tirziu ca sa mai tndrepti ceva.

Dc doua mil de ani
145
Ar trebui 0 vigilenta neierti'itoare. de HecaTe eeas, pcn-
1.111 a ttUa din riid5cini toate tentativele de cordialitate, did,
I1wi curind sau mai tirziu. vel devcni victima lor. Vi.sez 0
viaa redusa la cUeva legaturi sever .alese, trei-patru, amelI
dte imi sint absolut necesare, atitea dte raspund exact
obligatiilor mele interioare. Restul tinut In distanta. in
zona bine pazitii a salutului .scurt pe strada, de unde niei
o cfuziune, nici 0 eonfesie, niei un sentimentalism nu tre-
!luie sa treadi dineoaee spre tine. Intiia conecsie, intlia
sliibiciune e fataHi. .
Uite-l pe aeest Arnold Max. Mi-a smcat tooti!, dupit-
rnasa ,de ied, ducindu-ma eu cl in lung i in l::1t pc stdizi,
cn .sa-mi povesteasea nesiit';;Hele lui probleme de urUi i de
viatii.
,,-Intcresnnt tip". Dar eu nu siot, domnulc, un roman--
cier i 8a-i ia dracul pe toli Upii "inten:sanli", ca n-,\m
cc face eu ei.
Inca un om ell febra :?i sta. La 33 de ani pare de 22,
roie, slab, eu capul lui de viczul'C sperIat, cu mantm:a de
ploaie fluturind in 'lint, ell buzunai'el pline de hil'tii (note
de la spalfttol'ie, versuri, inccputuri de poeme, seri3or-i de
nmor, manifeste 1l1oderniste). 1\1-ar interesa sa tiu dUP.:'l
ce logiea se constl'uicse in eonvcrsatie asochlHle lui de ide;,
"Salutal'e... Dine ca te intilnii, vino joi seara Ia Costcl-
ridi, vine tonta lumea... tii, am deseoperit un mare l'oman-
der; cd mai mare romancicr, e f01midabll... Leon Tro(k:..
[pisodul ell mortul din Fin1"\l1da in Mein lehen e de DOE>to-
i:::vski, absolut Dostoievski... Imbccilul ala de CO.3t,iricL
rni-a vorbit inr de Morcas al lui. Nu mai poli respir\ d,,'
('iti pompieri s-nu ingd'unadit in gencratia asta, Auzj)d-.t,,
lVIort'as,.. Eu ti-o spun Hmpcde : Tardieu s-a curat<lt:. Ur-
ffiC[lZa 0 combinatle Hcrriot :;;i pe urma vine revolui.
sociahL, IVIie mi-a :ipL'.3 od\.CI SU'Inescu di d po:!.rt& dor-apt
d0 300 de lei pcrcchea.
Vorbc,c;le enorm, en 0 st.ranle vc.lubilitH1e nen'oa:,i, h
care simti' bilbiinduse zece gindu.ri deodata, zc'ce icd, 7c'cc
amirttiri. Nu ducc nimic pina la capat, l:;;i bSrl g'!nduri \e 86
t:irne dupa el, ea nh;te hil'tii rupte, sc agaa de prire,-,
cuvfut, se lasci t'irH de intiia inlagin.e.
Am impresia ca vorbete din spaima de a tacea, dio
spahna de a nu se trezi sIDgur,

146
Mih,:il Sbasti;JJl
La ce te gindeti tu, cind eti singur '!
Cum cind sint singur ?
- Adineauri, de exemplu, inainle de a ma inmn; T1I'
mine. Umblai pe strada - nu ? i nu aveai pe nirrH'ni
linga tine. Erai singur, prin urmare. Ei bine, la ce tr
gIndeai ?
Se oprete 0 clipa in loc, ca sa-i aminteasca.
- Stai putin... La ce ma gindeal11.., Nu :;;tiu.
Arnold Max, omul-caruia-nu-i-se-Intimpla-nimie. Nil
iubete, nu merge la teatru, nu iese In lume, nu-l intel'c-
seaza oamenii, nu-l intereseaza cartile. Nici 0 femeit.> in
viata lui, nici un prieten, nici un fapt, nimic, nimic. Un
pustiu cu temperament, un pustiu eu probleme,
Serie, mereu, eorecteaza, adauga, ,terge. Mii intn'h
claca i-a aseultat vreodata lini1?tit, rabdator, propriile s::\!('
versuI'i. N-are timp. Trebuie sa Ie serie. Traiete cufund,1t
in ele, inabuit, asediat. Din senin, in mijlocul vorbcj,
s(oate din nu :;;tiu cc buzunar 0 hil'Uc eit 0 earte de vizHi:L
din care citete jumiitate de ceas, ell un feI de furie sall d
entuziasm in stare sa devore totul, poem i hirtie. Dac.'i-l
::lseult san nu - ii e totuna. El citQte mai departe ell Dli
tiu ce recc iluminare, gata sa infrunte un ocean de indi-.
fnenti'i. Propria lui indiferenta in primull'ind, care e mn
tare decit pasiunea pentru poezie, pe jumatate simulat;\
spre a da un sens gl'oaznicului vid in care traie:;;te :;;i de
care fuge.
Este 0 poezic de om singur, tulbure, ametita cu nea-
tcptate izbueniri de melodie curata, dureros de simpla
pentru acest om complicat. Din tot ce a scris, imi plac celt-
"cinci basme pentru voce mica". Restul C obositor :;;i intor-
tochiat. Are talent, tiu, are talent, toaUi lumea 0 spunc-.
dar vreau 0 ,"iata fara otravuri, far a artificii, fara pJ'O-
b1eme, 0 viata de "buna ziua", "bttna seara", "piinf'3 e
aJbil", "piatra e tare", "plopul e inalt",
.
Am. zarit-o pe Marjorie Dunton intL'-un tramvai. Cred
(';'\ nu m-a viizut. A mai fost i joia trecuti1 0 datii. (0 adu-
;t'se Hacker de la contabilitate cu automobilul :;;i am aflat.
usta chiar de la el.) "Spune-i salutari, dadi va intoarceti

De douA mii de ani
147
11\)\"euna deseara". "Nu, mi-a raspuns Hacker, ma intorc
,;I\INl'. Doamna Dunton ramine la noapte in Bucureti".
Vineri, la atelier, I-am pindit intr-una pe Dronu. "Ai
,I( ",rnit bine asta-noapte, Marine 1"
tupida intrebare.
.
1\1-a cautat la atelier Sami Winkler, ca sa-mi ceara 0
.crisoare de recomandatie pentru Ralph rr. Rice,
- Nu cumva vrei sa te faei miner?
- Nu e vorba de mine. Sint citiva baieti pe, care ii
I 'I (.gatim sa pIece in Palestlna, $i ar trebui sa aibe citeva
Ilili de practidi intr-o rafinarie. M-am gindit ca tu le-ai
"1.1 tea inlesni intl'al'ea in Exploatare, Fara salariu, se
llliclcge.
L-am condus pe Winkler in Piata Rosetti i iI-am
I 1I'['zentat batrinului Ralph. Cred ca se va face.
Ne-am intol's pe urma amindoi spl'e atelier.
-- Nu te supara, Winkler, i iartii-ma ca te intreb,
1'I-ai tl'ecut teza ?
- Nu. Am par5.sit-o de mult, Nu ma mai intereseaza,
.\hi am de stat doi-trei ani :;;i pe urmii plec. Ma fac agricul-
',( 1\' intl'-o colonie oarecare.
- De ce agricultor ? De medici nu e nevoie aeolo?
-:- Dc medici, poate da, dar de diplome nu, Voi luera
:J{unintul undeva, int1'-o colonie i, cind 0 fi nevoie de un
':wdic, voi face pe medieu1. La un pansament tot ma mai
:,ricep eu.
Ceea ee spune Winkler e foarte serios, De patru ani
1,\crcaza din primavara pina in toamna ]a 0 fel'ma din
r;1sa["abia, organizata de sioniti pentru pregiHirea
;Jt'mierilor.
-- Fara Srt mii laud. sint un foarte bun plugar.
Imi spune asta cu simplicitate, ft'\ra bravura, ap1'Oape
indiferent, ca i cum nimic l1-al' fi mai flresc.
'- Explicii-mi, te rag, de ce pled? 111 1923 ar f.i fost
,de inteles. Dar acum, cind lucrurile s-au ca]mat .? Am im-
presia cii in cinci ani toate s-au schimbat. E mai multi!
'iigUl"anta, mai multi! bunavoin1a, mai multi! inteJegere,
,-if' poate respira, se poate sta de vol'ba. .

143
Mihan Sc>\)Q9tian
Posi.biJ. Dar eu plec, nu lug. PIce ntl pentrQ ci
aci al' Ii rau i acol0 bine, €i pur I?i simplu pentru ca nu-
pot t.l'iii njclieri in lume, decJt acolo. Eu sint sionist, nu
Il'LiJ15fug, Vezi, in 1923, in pUn scandal antisemit. sionis-
ml!l ('I'a la npogcu, ial' nsWzi, cind in lume e liJ.1ite i pros-
pCl'itate, sionismul e afJa in criza. Eu prefer insa acest
iol1jsm In cl'i:;:'l, pcntl'u ea este al un or oameni hotariti,
in l.imp cc sjoni:md din 1D23 era al unOl' oameni speriati.
;ci1r:\ 1:1 Costal'idi. Lungi dczbatel'i despre nelinite,
I1I.'Vt"(JZ<l mod\:rnii, Gidc; genel'atia J.'azboiului, Berdiae"..,
lnt uimit cu cit& vervii se poate vorbi despre nelinte,
]a cr\a, in 1923, pc timpul caietului meu verde, a fi fost
probHbil pasion4t de discutie. incerc a,stiizi 0 jena foarte
prel'ba fata de OI.'ice problema globala, nelini'7te, dstm,
cdza... E un abuz d termeni care ma descumjeaza.
IaUi-l pe Radu $il'iu, sp.1tos, sportiv, roz i budUat,
dedarind fiira ddicol, ca tntl'-un roman ruscsc :
- Nu tiu nimic, nu intel€g nimic : sint in crizA.
Cum nu se in8.buii in prostul gust a1 unei asemenea
dcdaratii ? "E tThrial", obser'V pentru vecini.
- Da, tl'ivial, pl'inu.c replica, din coltul opus, Pirlea
D, $tc.fan. Da, e de prost gust. Ei i ? De asta ne ard"e
110ua ? Sa fim deIicati, sa £im spirituali, sa fim sceptici 1
Cultura de bune manierc: mi-c 8mL Sil nu te doarli,
pentru ca nu  adc binc. Sii nu zbieri pentru cD. "ce-o sa zidi
ved,nii?" Sa nu traie:;;ti, pcntru di nu e gentil. Lasai,
oan.10ai buni, stupiditiltile astea, Am avut zece generapi
de scepticL care s-au uHat mercu in oglincla, sub prete-xt
di uu spirit critic, Eu vrcau sa cHim in mama lor toate
r:]('(;:mtde astloa i sa tra.im. Furtul1os, nidi bun gust, fara
S(.']ecn(" f5di nazuri, dm' ell stJ'igite persona Ie, cu dram
auten tice.
Ph'lca n...; pdv('te dr!c'pt, eu 0 violcnta ib!a sUip:inita.
i-a 'tcrs nervos odwlarii, ea sa ma vada mai bine, i
ochjj Ii SC8pal'a de£uJgere de mult adunate p0ntru zdro-
hirr',) n:(';). Fnnnoasii frunte : orgoJioasa, inalk1, provoca-
1.1)al'e, luminaW. de sc1ipil'ca ochilor, dirora miopia Ie dB.
I;;n 1,;pljm(-nt de intcl1sitate, Uite 0 adversitate la care tin
<:a 1a 0 prietC.i1.ie, Nu mi-o explic, n-o inteleg, dar din
p:-ima zi am simtit in omul asta 0 rezistenta pe care rUmic
Ihl 0 doboara. i, cind toate simpatiile sint atit de facile.

De dou6, roB de ani


149


flU e putin lucru sa c
:tigl fara trudii 0 dw;;manie serioosii,
w,\a pe, care sii poti conta in zile bune, 0 du
anie aspnl,
de om siinatos.
De altininte:l'i, e singurul pentru care vorbele acestea
vagi - criz5, neIin4;te, autenticitate - au un intcles viu.
$Seul wi din "Gindirea" - "lnt'ocafie penh"tl 0 cit mai

rgen,ta ndviilire a bm'barilor" - lamurea pentru prima
G.!U'a putinta unei pozitli spirituale de 1a ca,re sa se poata
spune' cn oarecare tndreptatire : "Noi, a!}tia, tiner-ii, care
am venit dupa razboi". Pentru mine, Pirlea ginde
te prea
lirie, iar eu pentru el trebuie sa fiu prea sceptic. Af1 vre-a
mtrnai sa-l fac a intelege Cii nu e posibil sa fii desperat
i
s!' p.i conferinte la Fundatic despre desperarc, sa fii neli-
ni
tit
i sa conversezi dcspre nclini
te
 A:;; vrea sn-i Sptln'
cjj lucrurile acestea, dadi sint adevarate, 5int 0 drama
i
ca dramele se triliesc, nu se discuta. E ii1 firea lui Ph-lea
nu
tiu ce demon retoric care il impinge spre manifest, ,
lucru de care slut cu desiivir
i.l'c incapabil eu, care n-am
rmuieli deelt Cll mine insumi. Sa discuti pina la doua
din noapte la Mi
u Costaridi despl'e "anxict3te"
i pe urma
sa te dud Ia culcal'e e 0 comedic suprema. Pacat ea Ph-lea
n-8re umor.
S. T. I-Iaim (bun prictcn cu Pirlca - de c1nd ?)
i-a
p1asat micul cupId marxist :
,,0 generatie de «nelini
titi>,.., Nost,imi slnteti, amicilor.
Altundeva e cheia voastra, Sinte1i 0 gcnera1ie de prole-
tari fara con
tiinta de clasi'i. Slujbele s-au rarit, b'..1rsdc
sint mici, toate locurile slnt ocupate. Ati ramas pc dill-
afar.a
i, atunci, ca sa nu va pierdeti tlmpuI, beeti mc{a-
fizica. Int1'-o zi, 0 sa intelegcti di statuI d
mo
rat
i bur-
ghezia nll va mai pot ineadl'a - 1;>i atunci 0 sa vcnlti
spre revolutie, Sa vcdcti cum se topcsc acolo nelinL;:tiJc".


v


"


Abia scara, ie
ind de I" blrou, ml-c:ml am in til. di e 10
decembrie, Eram eu Marin Dl'ontu :;;i am Iuat-o pc jos spre

alea Victoriei. Ningea somptuos, cu fulgi imen
i, ca
i1.\tr-un ajun de an .D
J
 era intr-adevar pe strada 0




150
Mihail Sebastian
forfoteala festiva, 0 rurooare cordi:1lii de duminidi fru-
moasa. La CaP9a, in colt, ne-a tH<lt drumul cortegiul
studentilor coborind dinspre Univcrsitate.
"Ce-o mai fi 9i asta 1", s-a mirat Drontu, .,Zece df'-
cembrie", ne-am amintit amindoi deodata, i am ri8,
Trebuie sa recunose ca toata manifcstatia avea unaCl"
de petrecere, un aer de inceput de vaeanta, fara gravitate,
juroatate gluma, jumtate entuziasm. Ne-am oprit, ea
toat& lumea, la marginea trotuarului sa primim defilarea,
"Jos ji-da-nii ! Josji-da-nii !"
Sirigatul se transmitea de la coloanil la coloana, silabil
ell silaba, intr-un fel de lunga i gerpuWi seadi sonorii
Em f!'umos : ma intreb daea nu e ridicol s-o spun, dar zau
d. el'a fl'umos. 0 multime de baieti tined - cei mai mulF
din anul intii, desigur -, 0 teribiHi voie buna, 0 atmos-
fera de reereatie intr-o curte de liceu. Nimic grav.
Ne-am amintit de primul 10 decembrie, Drontu ('\1
chef, eu eu 0 umbra de amaraciune,
Mii, ce-am poenit in ziua aia, mfirturise9te el.
Te pomcne:;;ti cii tu ai fost ala care m-a palmuit.
Te pomeneti. Unde s-a intimplat asta ?
In sala mare de In drept.
Nu, n-am fost acolo. Noi, de la arhitectura ne-am
d\JS Ia medkina, ea Ia noi nu erau evrei destui,
E aproape induioat. A fi nedrept daea nu l-a$ in\"-
kge: sint amintirile Iui de junetc. 9i ale mele - dar
r,lai putin veseJe. In oriee C3.Z, e grotesc sa ma revo]
;1,;um de ace8te lucruri rooarte, Nu mai e nimic gl'av,
nimic agresiv, Acest "jos jidanii" de azi este aproape ilw-
cent, aproapc simpatico
Nc-am plirobat pina tirziu i ne-am istorisit nenumi1.-
rate lucruri de atunci. Marin mi-a vorbit magulit dcspl'c
ispravile lui.
- lVIii, avcam atunci un retevci, ee nu s-a vazut. Fu-
gc..w oVi'eii de mine, de la 0 potie. La medicina devenisem
eehbru. "Drontu de la al'hit8etUl'U". Cine nu ma t ia ?
M:1 mil' di nu auzisei de mine.., Nebun eram, ma !
Nu e ciudat di mil gasesc astazi in bun A prietenie C:.l
tri1 ii eroi ai caietului din 1923 1-
N-a:;; putea spune exact cum S-8U stabilit aceste pad
lIccesive care ne-au dus pe unii spre altii. In orice' caz,

De doua roii de ani
151
I-'l'i l11ul nostru an de facu1tate ne aruncase in eoluri opuse,
iur ziua de .xli ne gasete adunati la un loc. Nu e putin.
1'; aIt ceas care bate, aIte intrebari care se pun. Scan-
dalul in universitatc era foarte fruIrios, dar insuficient.
Cu atita lucru nu se face 0 viai{l. Nici viaa lor, care du-
ccau 0 "lupta de revendicari". Nici viata noastra, eare
d uceam una de "probleme interioare".
Bag de seama, ca dupa 0 potolire de furtuni, ca vin-
l urile ce ne bateau el'au aceleai i ca naufragiul in care
ac scufundam era comun. "Huligani" e un strigat sim-
pIu l;ii care rezolvii multe. Aproape tot aUt de simplu ca
.,jos jidanii". Sa nu fi fost deeit atita lucru in mica noa-
:<\1'<1 drama?
De pe atunci banuiam di mai e ceva, Astiizi 0 l;itiu eu
certitudine. Nu e vorba de' Marin Drontu, haiduc prin
\'ocatie. Dar e Ph'lea. Marin Dronu lovind cu eiomagul
nu e interesant. Manifestantul pur i simplu. Cazul e
rnai gl'av pentru Pirlea i, cu gindul la el, ma intreb dad'!.,
a fi huligan este totdeauna mai comod decit a fi vietima,
.N-am niei 0 indoiala ca Pirlea asta a sufedt serios in viI-
loare. Nihilismul lui politic, inocentele lui revolte, fo1'-
midabilele lui imprecaii sint poate puerile ca gindire,
dal' nu valoarea lor intereseza, ci sinceritatea cu care Ie
triiie:;;te, drama prin care Ie treee. Nici vorba, dnd ii dii
cineva cu parul in cap, ti-e totuna dadi a fost un bandit
sau un erou, i eu n-am sa duc delieatetea pina acolo, in-
dt sa prefer a mud de un revolver c idei, in locul unui
revolver analfabet.
Da1', socotindu-mi situatia personala la fel de proasta,
lmi pot permite sa meditez putin la agresorul meu. Ei
bine, in cazul in care el se numete tefan Pirlea nu-]
invidiez deloc. Daca scandalurile studenteti au fost pen-
teu mine 0 tragedie, nici pentru,el n-au fost altceva, L-am
provocat intr-o seadi sa vorbeasea despre rolul lui in
micare. Mi-a dispuns cu voita brutalitate.
- Nu-mi pare rau de ce a fost. Imi pare rau de cum
s-a terminat: in indiferenta, in uitare... A sparge gea-
muri e un lucru exeelent. Orice fapta violenta este 0
{apta bUna. Cii "jos jidanii" e 0 dobitoeie, de acord ! Dal'
ee importanta are asta ? Totul este sa poti zgudui ceva in
tara. Incepe cu ovreii - daca altfel nu se poate -, dar
$firte sus, intr-un incendiu general, ink-un cutremur

152
MihaU Sebastian
care sa au crute nimic. A yeam peatunei ambitia asta,
ayeam maiales nadejdea ,asta. Dar'sa tii di eu unul'n-at;n
terminat. Mii sufoc, daca nu incepe altccva.
!7tcfan Pirlea poate gindi Uric, eu simboluri,cu m:1-
tud, dar tumultul acesta nu e penb'U cl mai p1.1tin ocu-
getare politieii, Cine maasigurii ca ideile sau .c.ifre.le wi
S. T. Haim sint mai aproape de adevar decit ilummarile
1ui $tefan Pirlea? Mil reconforteazii in biiiatuliista 
tala ]ui incapacitate pentru sehemc. E1 gindte printr-u.n
reI de iure!? care darim rastoarnii, imbrateaza, farl1
metoda, fara criterii, dupa ritmul aceesclor lui de frc-
nczic. Urmarcsc in voeabularul lui persistcnta dtorYa
termcni pe care nu i-a preeizat suficient nici in scris,
nici in vorba, dar care au nu tiu ce valoare magicii pen.-
tl'u el. I-a1' fi probabil greu sa spunaexaet ee inte}egc
prin "m!valirea barbarilor" pe care 0 tot invodi, Sau
prin "simburele de foe" despre care spune ca ilavem ,cu
totH Intent in noi, dar ca .e nevoie 5a-1 cre!?tem pina Is
proportme unui incendiu. Toateacesteaslnt atit de vagi,
aUt de ineonsistente, alit de riClicole uneori,.. Totw;;i, te-
fan Pi.rlea leduee pina la act, pina la cele mal raspica'te
acte. Plecarea lui din Universitate, de exemplu, pecar.e
toata hTmea 0 soeotea 0 imensa uurare, dici cuputini
rabdarear fi fast in clllva ani eonferentiar,pleearea
aceasta nu putea fi numai atita.
"Singurul lucru pe care-l pot face pentru Univel'si-
tat.e este sa-i dau foc", se zice ca i-ar 1i seds decanu]ui
in scrisoarea de explieatii.
Chial' daca fraza e e...'I\:acta, inca nu mi se pare gr:.1Vi.
o imprudenta de baiat tinal'. Un om sarae trei;JUie sii-!}i
niscumpere fala de sine insw;oi sariicia, trintind' la vreme
citeva ui. AlUd nu va invata niciodaUi sa desehida In
via\i.:i pOl'ilc maJ.'i. Dezertarca lui Pirlea de la catedrii
era dcsigur 0 prasUe, dar mi-am spus ea e lIna sal12tarii.
Putca in or-ice Ci:lZ Ii.
A fost eu totul altccva, Caci dupa asta au urmat al-
tdc i, claea pcntru prima se puteau gasi scuze, pentl'u
ce]elalte era gl'eu, Miil'turisese ea n-am prkcput nimic
din aventura lui de 1a domenii. Subarhivar la minis'te-
I'ul dcdomenii '1 Fie, Fie, di e stupid Sa aceepp. aseme-
nca meserie, subaIterna, prost platita I}i mizera, cindlaJi

De .aoua mii de ani
1:53
in drum {) carier.a de profesor sau dnd refuzi un loc de
rcdactor 1a a mare gazeta, Dar, odatii aflat aid, sA eon-
tinui experientele tale de mutilare mi se parea copilaros,
\' ,: bo tin,
In septembrie a fast trecut pe tabelul de maintari;
urma sa i se mllreascii leafa i sa fie mutat in di!'eC$ia
('cntrala, A refuzat. A inapoiat pur i simplu casierului
diferenta de bani i a declarat ca nu prime,te peste
;1300 de lei nicio para mai multo "E nebun", s-a spus trei
:lile la minister, unde vestea trecea din birou in birou, din
om in am. Secretarul general I-a chemat la el in cabinet,
anume ca sa vadii cum arata la fata "orow care refuza
bani".
- D-ta eti in toale miniile, domnule ?
- Crcd di da - a raspuns fara alte explicatii Pirlea.
Dar a izbucnit sear a, intre noi, cind i-am reproat ca
face experient;e "pour epater les bourgeois".
- Ai refuzat 1200 de lei i 00 uluit in schimb un
lntreg minister, adica vrco 600 de oameni. 2 lei de cap.
Niciodata nu s-a cumpw:at moo ieftin a reputatie.
- Sinteti nite caraghioi, Cevoiati sa fac? Sa pri-
mesc azi 0 mie de lei mai mult , peste un an, alta mie 
Sii fiu azi subarhivaI', miine arhivar, poimiine arhivar-ef,
wpraarhivar, arhivar-general ? De asta am :fugit de unde
11m iugit? Nu int;elegeti cll fiecare slujba acceptata in
statuI ast:a e a complicitate? Fiecare succes in cultu:r<'J
asta, 0 abdicare? Eu vreau sa danm, Vreau sa pun
foe. :;Ii pentru asta trebuie sa-mi pastrez miinile libere.
N u vreau sa am nimic de pastrat, nimic de pierdut, ni-
mic de aparat, Nimic care sii ma intirzie in ziua in care
o fi sA vie marele tiivaIug. Aceepti 0 catedra cu gindoJ
sa poti lucra i, intr-o zi, te treze!?ti di cei 15000 de lei
pe careti-i da ti-au devenit indispensabili, ea ti-ai creat
eu ei necesitati, ca ti-ai impus obligatii. Cresc obi 9 nui n i e1 €
in jUl'ul tau ca ciupercile i te sufoca, te PQralizcaz5., j(
lac prudent, te fac la, te imbatr'inesc, Marea perfidj( a
ordinii in care traim e sa faca din fiecaI'e din noi un S01'V1-
t01' incon9tient a1 ei. :;Ii ne elmprH'[l icftin, pe nesimtik'.
M;'i uit Ia voi i ma insp5.im'int, mil, intekgeti ? ma jn-
spiHmint. Aveti cu totH situaiiJe voastre, micile voast.:e
s:ituatH, micile voastre chestii, micile voastl'e aranjamente.
Mi-e sila, ma, mi-e silA de anii votri pierduti. A VJ"I<'1
" .'L,

154
Mihail Sebastian
sa va cl'easca burta mai l'epede, sa va cad a pal'ul mai in
grab ii, ca sa se tel'mine I?i cu voL Focul cel mare vine
,fara voi, n-are cc face cu voi, n-2Il'C ce 1:1rde in voL,
Ce mi se pare interesant in problematica lui Pirlea
este ca ea descinde din mil?carea de In 1923, Aadar, pE.'
urma acelol' ani nu dimin numai clteva capete sparte,
citeva cal'iel'e facute i 0 lunga serie de eompromisul'i anti-
semite, ci mai ramine un spirit de revolu1ie, un germenc
de disturnare sincercl a lumii in care trt'lim. Acest simburc
de revolutie nu se putea vedea din neferieita noastrR
eamera de la caminul, din Vacareti, iar amintirile mel(
triste nu sint poate unica marturie valabila pentru inte-
legerea acelol' ani. Nu-mi poate desigur nimeni repro..
nimic, cad nimeni nu-mi putea cere atunci exercitii d(
-:'Jbiectivitate morala, spre a dizerta asupra ratiunilor su-
pel'ioare, pentru care eram ba1ut earn de dona ori pc
3apti:imina, in medie. A fi persecutat nu este numai 0 ne-.
Cei'icire fizica, ci, rnai ales, una de orrHn intelectual, caci
faptul acesta te clefol'mcaz{t cu incctul :;;i iti ataca, ina-
inte de orice, simtul masurii. Nu e timpul sa-mi fac a8-
U1.zi reprouri de a nu-i fi inteles la ti.mp pc batauii mei
AI' fi un execs de obiectivitate i InLiI'ziat, I';\i gl'otesc. Dar
1115. bucur ca vremurile s-au intors astfel incH sa pot me-
d.ita in linif,;te la justificarile batiiilor primite, Situatia
de martir de aItfel nu mi-a conllenit nieioda1a integral.
dl:;;i recunosc in mine snficiente inclinari pentru aCC'1:1st5
inc1eletnicire, deoscbit de iudaica.
Pirlea reprezinta cimpul advel's, in care tnu1t{\ vremr
!1-am putut privi nimic i n-am putut 'intelege nimic, din
c:auza nesfir1;Jitelor ]'etele de sirma ghimpaHi ce ne des-
parteau. E aa de comod $i. mai ales, aa de consolator
,a-i-i socoteti adversal'ii rai i imbccili, incH, in Iamen-
tabila mea disperare deatunci, era <:ingul'ul suport posi-
bU, ultimul orgoliu nedarimat. E mutt de atunei. Mai
mult chiar dedt relntiv putinii ani tn'cuti. Apele tulburi
,-au limpezit in ce aveau superficial agitat i s-au tul-
b mat mai tare in ce aveau profund furtunos, Oamenii
5-HU ales, ideile S-HU sedimentat i ele, prostiile s-au
,.;( dng laolalUi, adev{u'ul'ile au inccput S{l se preeizeze. E
!\\ai multa ordine in totul. Ar :fi poatc timpul de scris is-
to['ia micarii antisemite, Mai exact spus, "comedia

,De doua roii de an i


155


I!manii", nu istoria propriu-2isa, adiea oamenii !?i gindu-
I'ile lor, nu fapte1e goale, pe care Ie fltiu !?i care n-au ni-
mie nou de relevat, Sint eonvins ca dupa ce a!? da deo-
parte imbecilii, dupa ce al? face partca scandalagiilor d(

]!rofcsie, parte3 agen1ilor provocatori, partea nu mid)
;1 Iui pierde-vara
i a lui gura-easdi, dupa ce a
 identi-
fica pe rind brutalitatea, prostia
i intriga, ar mai ramine
(:\;y,a care poate fi 0 drama sinccra. L-a.<;; intilni atunci
pe
tefan D. Pirlea,


VI


Cursul ]ui Ghita Biidaru a devcnit un Iel de midi "pro-
blema de stat". Vinerea trecutil, un d0putat majoritar a in-
terpelat guvernu], la camera, dad va tolera ca universi-
!atea sa se transforme intr-un eentru de perturbari politicc.
"Autoritatea de 8t:>-t nu poatc fi tulburata, domnulc
ministru, sub maSCLl tcm'mor generalc" (Ziarele de sear;'.
au reprodus in "man$eta" aceasta faziL)
In fapt, nu s-a iotlmplat nimic grav. Au fost doar ciLeWl
]ee1ii despre legiuirile economice liberale din 1924. Lec\ii
foarte calme prin
iJ1uW., £oarte violente prin cifre
j
conc1uzii. Pornind de la legea mindor a lui Vintila Bra-
tianu, Blidaru a refacut procesul liberalismului roman.
Partidul e alarmat, guvernul plictisit. Vintila Bratianu a1'
ti facut scandal ]a ultimul consiliu de mini
tri : "Sa in('e-
teze, domnilor, sa inceteze".
Blidaru n-a i'ncelat deloe. Pentl'U saptilmina viitoarf',
:::. anuntat 0 cel'cetare a pl'Oiectului de st.abilizare I?i a me-
canismului imprumuturilor ce.sc preg,\tesc. Ce e ciudat in
tot acest razboi este ca, in timp ce zial'e1e sint sub cen-
zura !?i deci orice opozq:ie exc1usa, un pl'Ofesor de economi
:
politica poate sa atace desehis, !iiea putinta de a fi oprit.
orice vrea.
Situatia profesoru]ui Ghita este excelenta. I!?i face
cursul, i
i urmeaZt\ programul,
i nimic mai mult, In ac(c'-
]a:;d timp, insa, catedra lui a devenit ultimul refugiu aJ
antiliberalismului. Se inghesuie la eurs un intreg pubiic
de incinte. Blidaru, neschimbat, converseaza cu studenijj
lui. Is-au propus eu diseretie eiteva misiuni in striiinil-




156
Mihail Sebastian
tate: prezidentia delegapei economice la Paris sau, ven-
tuaL C) mica Iegape undeva., prin vecini. Le-a refuzat pe
toat'e, "Sa vedem, mai tirziu, In vaanta mare. Deocamdata',
, trebuie sa-mi termin leetiile".
Mi-e greu sa pricep pasiunea lui pentru politidi. N-are
ambitii personale de implinit, nu are lupte de cltigat. No
este in nici un eaz un luptator. E un lene!? de geniu" care
nu va dUca niciodata inaintea vietH ca 5-0 intimpine, ci 0
va al?tepta sa vinii la el.
Dacii am invatat ceva de la Ghita Blidaru, a fost toc-
mai aceastii !ipsa de agresivitate in fata existentei. Lenea
lui e 0 lene de planta, 0 lene de copac. Viata 5e faee :;;i
se desface, furtuni1e vin :;;i trec, moartea crete undeva, in
umbra" armonios. Am credinta ca nimic nu-l va surprinde
vreodata pe Blidal'u, nu..l v:a desctimpi1ni, nu pentru ca ar
fi sigur de sine, ci pentru ca este sigur de pfunintul pe
care umbUi, de ccrul sub. care se afla,
.,Ne1initi ? De unde lua1(i voi nelini!?ti in lumea asta
pUna de cCl'titudini? Simplul rapt al soarelui care se
ridicii i pune nu ajunge pentM.1 pacea noastra '?"
Lemnar sa Ii fost, taielor de piatdi, barcagiu pe Du-
nare, plugar in Vilcea, n-a1' fi g:i:ndit aItfel de eum gindete
astiizi. E singurul om pe care il cunosc !?i impotriva ca-
ruia simt ca soarta nu poate nimic, fiindca e singurul sa
primeasca aeeastii soar la, suptmindu.:.i-sc bucuros, oricare
ar fi ea. '
Cu fOlmic1abila lui knc, cu voluntara lui !ipsa de ini-
tlati\'a ("eu n-am nimie de [(lcut eu viata, viata are totul
de fiicut cu mIne"), aeest BEdaru ar fi in stare sa rateze
loate oeazii.le m[lri, sa pi::l1:dii toate rendez-vous--urile dcci-
sve, pc C<1re norocul sau ncnorocul i le-ar fixa, Va gild
totdcauna 0 carte de deschis in ultimul ceas, 0 fcmeie
d iubit. Nu exista lucruri urgente pentru el. Mi-a spus-o
de nonum:tratc ori. Fiecare bucurie i:;;i are 3.Eotimpul d,
fiecare durere pc al ei. Sii a!]teptam trecerea anotimpurilor.
tnutil s(\ alfl'gi., ciki. nu vei alcrga mai repede dodt iarna,
cure vine i te va ajunge. E 0 tomlli1ii pentru fiecare spc-
rlnta, e 0 primavara pentru fiecare dezni1dejde. In aceastii
('arsa nu poi veni nici prea tirziu., nici prea devremc :-vii
totdeauna la timp, fie ca vrei, fie ca nu vr.

De douA mil de ani


15'1


Nu
tiu peste cite dureri rcprim
te, peste cite morti
ascunse, peste cite diutari fiira raSptIDS se rididi lini
tea
lui GhWi Blidaru. Le banuiesc insli. Sint in el nesfiriite
1'£'mmtari la inteligeIita, la orgoliu, 1:1 victorie, la aventUri.
Fiecare dintre noi este un om baricadat in sine, dar eei mai
multi ne sHim sa intarim Qceste bal'.icade, sa izolam l'cau...
tele noastrc jnterioarc, in timp ee el conlucreaza cu viata
spre a Ie diidma, predat lnainte de lupt5., invins' inainte.
1nvim: ? Nn, Propriul S::lU invins, cd muJt,


'-II


Am fost la Uionl'a sa viid cum stau lucl'urile, Rice ne
plictise
te int.r-una, )a fiecHre accident de calorifer, de
agcensor sau de lumina. Maish'ul voia sa aibil un ref€'rat
de la fat;a locului.
A
 fi vrut sa stau 13 cabana, und
, cind se face foe
c:i lumea, nu e frig deloc. Dar Duntonii nu Ill-au llisat
eu nici un pret. Marjorie ma a
tepta in gara eu Eva
Nicholson.
"Sint fericita ce. ai venit", mi-a spus. Pe mma, in sa-
nie a meut tot timpul. Eva ma intreba de toate
i eu ii
rasptmdeam eu destulii voie buna, dar am nvut impresia
ca Marjorie nu asculta nimic. Era neinehipuit de grava, in
costumul ei albastru de schi, care ii de. aeest imposibil aer
de adolescenta. La eoltul UI'sului, i-a cerut vizitiului sa
nprcasd\
i mi-a arUtat din cap sondc1e inzap('zitc, in
(J('partm
e,
- Vezi, ce pustiu,..
IVIie, peisajul nil s-a pii.rut mai muJt calm, dedt pustiu,
Dupil-masii, am lucrat la rafillaric
i am fiicut 0 plim:"
ta.re la sonde, sa vc1d ce 31" fi de f
cut pentru lini
tea ba-
t.dnului Ralph. Alarm;) lui e l1cserioasa, Mid !lC'8.curi ine-
vHabile.
Am 8t<1t mult de vOl'ba seara eu Marjorie.
Regasesc surisul ei serios, timplele luminate de blon.-
clul parului, miinile tinere
i vii, dar ascu1tind PQrea de
cineva carc le-a spus sa stea cuminte. Tot ee imi place
mai mult in fata asta este mcrsu1, 'linuta. fc1uJ t
i ii,,,
 """




158
Mihan Sebastian
rezema de perete, lenca ul?oara cu care sc aaza in fotoliu,
tresarirea parcasperiati\ cu care se rididi. E un ciudat
amestec de stingacie f1i sigurnnta in toate mi1?dirile ei, in
felul ei de vorba, in atentia cu care te ascult[1, in risul
ei loial.
Mi-a vorbit despre ultimele d'lrti ciUtc, mi-a dntat
di verse lucl'Uri la pian, mi-a expus 0 midi lectie de schi i
m-a facut judecator intre ea i Phillip, sa decid cine
coboara mai repede din Uioara la coltul Ursului.
-- Facem rriiine dimineata un concurs, am propus eu.
- Nu, miine dimineata e alt program pentru dum-
neata, 0 surpriza.
Surpriza a fost 0 plimbare la cabana, Am gasit totul
in ordine, curat, ca i cum n-a fi lipsit niclodata, Pe ca-
minul de zid, douB. fotografii inramate : a lui Marin Drontu
j a mea. Intre ele, 0 fotografie midi, in care abia am
recunoscut-o pe MarjOl'ie de asta-vari:'t, in sandale i rochie
de tenis.
- Cine a pus pozele astea aiel ?
-- Eu, Vin uneori la cabana sa eitcsc, Nu ti.u, mt se
pare mai frumos aiel. Pardi nu mai sint singura. Spun linui
@1 de la rafinarie sa-mi faca din timp foc in soba i pe
urma viu sa stau un ceas, doua, Uite, aco10; in dulap, e
ceal, rom i zahiir, Nu-ti poti imagina cit ma bucura sa
LiC gospodarie aid, la voi. 1?i ia te uitrt ce frumoi sin Leti
mn'indoi, dumneata :;;i Drontu, curn v[t priviti Oi11 £oto-
g [tfii.
Ride. Se apropie de cumin :;;i duce un bra1 dupa stilpu1
din sEnga, cum l-a1' duce dupa gitul unui birbat.
E cald, apa de ceai sforaie in ceainic, butucul de steja!'
u!:\cat trosne:;;te in foe, Ferestrele stnt a1be de zapadt:'t $1
am impresia ca sintem amindoi tare departe, intr-un
bordci de munte, surprin:;;i de 0 avalana, care ne-a taint
toate drumurilc de intoarcere. Un moment, ma int-reo
dadi n-am sa ma ridic de la locul meu :;;i n-am sa ma
due spre Marjorie s-o iau in brate i s-o sarut. Ne privi
rnultii vreme unul pe altul, ca in jocurile de copii, dud
pui rama1?ag sa nu clipefjti. Inchid ochii i ma intreb fara
r:'1spuns : Ida? nu ? da ? nu ?

PARTEA A PATRA


I


Lunga noapte cu Maurice Buret la "Coupole", In tl\<1
bockurilor noastre de
arte de 1 fl'ane 25, defileaza 0 In-
tl'caga umanitate, zimbete, strigate de SUl'priZ8, sCl!J'k
scene familiare, amoruri., tradari, drame... SpectacoJul
imbata incet, prin tl'ecerea insensibWi a timpului.
, "Coupole" nu e 0 cafenea, estc un continent, !?i Maurice
Buret nu e un privitor, este un exp10l'ator. Observa totul
pina la cele mai vagi detalii, intc1ege spectacolu1, i1 org3-
nizeaza. Are 0 intuitie fara gre
. Din1r...,un grup in aparentu
banal, ochiul 1ui va descoperi, dupa mini me indicii, toate
pasiunile posibile
i va surprinde, sub luminile indifc-
l'!;nte 'ale globurilor electrice, micile semne imperceptibile
care ascund intr-un consumator de cafenca 0 viata intima,
l:U cine
tie ce comcdii sau cataclisme inecate intr-un zlm-
bet fara expresie. Femeia aduItera, amanta nefericita.
tinarul pederast debutant, blond a anglo-saxona, casta deo-
camdata :;;i buimiiciti1 de luminile Parisu1ui, aventuriel'ul
adolescent, cinicu1 carunt, bruna femeie fatala in cautal'C
de femei sau de etcr...
Fiecare om intilnit poate fi un erou, fiecare gest un
Jrlceput de drama. De la masa noastri:i, Maurice Buret
Ul'mare
t
 ritbd:1tOl' desfa
;;urarea £i]mului :;;i iinoteaza mo-
mentele decisive. Nimic in aceastii imcl1sa sala, nimeni in
aceasta agitaHi l11ultime care sa scape vigilentei lui. Spcc-
tacolul e complex, dar ordonat. Un suds pm'nit de la a treia
masa din stinga primci coloane
i <ll'uncat oarecum in VQn
nu va fi totu
i picl'dut pentru l\fauricc, care i-a urm
lI'i1
traiectoria
i a descopedt, in colluJ opu::>, personajul c5rub
i se adreseaza.




100
Mihail _ Sebastian
Geografia "Coupolei" Maurice Buret 0 cunoate, pen-
tru ca a construit-o. Veehi bautor a1 boekului de seata. eJ
i-a platit cu 1 franc i 25 un post de observatiej de 1a
care a descifrat noapte de noapte misterele cartierului i
ale popu1atiei lui. Aeeasta populatie se imparte pentru
Mauriee in cupluri. familii. societati, aa ineit de la 0 masa
la aIta, de la 0 boxa la alta boa, de la etaj la parter i de
la parter la terasa, exist a un intreg ir de retele i rapor-
turi, care .dau unitate, ordine i logiea acestei lumi ame-
tHourc 'in tumultul euIot'Hor, al luminilor i al voeilor.
Cite aventuri au circu1at pe aici Mauriee Buret Ie-a
cunoscut, Unele b1inuite numai, altele surprinse intr-un
strigat sau 0 paloare, altele, in sfirit, ptndite metodic' de
la zi la zi, de la eveniment la eveniment.Are () singura
marc pasiune acest bHat, dar ascutita : curiozitatea.
(Tot curiozitatea I-a adus spre mediclnii, desigur, did,
in afara gustului de a provoea i primi confesiuni, nu tiu
ce altccva a faeut din el un medic.)
A observa este pentru el 0 voluptate care 0 tntrece eu
muIt pe accea de a trai. Lui personal nu i se intimpla
n:imic carc sa-l preocupe altfel deeit ea 0 experienta in
plus. Propria lui viata nu trebuie sa fie in fond pentru e1
d.ccit un aIt speetaeol, asemanator acestei vaste "Coupole"
prin care oamenii vin i trec, intr-o cursa a earei de5er,.
ti\ciune 0 raseumpara numai ascunsa bueurie de a privi
;;i intelege.
Din cei citiva Maudee Buret pe care Ii cunose (cRci
omul asta arc suficientc resursc pentru patru-cinci per-.
sonnje rcuite), cel mai interesant este acest Maurice de In
,.Coupole", eu hinele lui gri convenabil ifonate, cu pt-
lada nid noua, nici veehe, eu ghclele drese, dar n1.1 pr:::'a
bune, tinuti1 tearsa de trecator banal, pierdut in mulim2,
nici mil, nici frumos, fii.l'a nimie aspru, insolent sau sedu-
cU.tor in infutiarea sa, eare i-at' da dreptul sa umble toat3
viata fi'tra sa intonl'ca nimeni eapul dupa el, un om intra
(I mic, int1'0 0 s1.1ta d2 mii, insblat in faa unul p3har, din-
r,Jio de care cortina se ridica spre tID teatr1.1 cu e!'('j
involuntari, judnd in fala acestui mart or vigilent i perfid.
,,0 vezi pe bruna aeeea patctidi, de linga oglinda ? ma
:ntrcba aeum vreo dOM saptamini. Are un precis eap de
«Gousa». M-a1} mira sa nu deteste biirbatii 1}i sa nu iu-

De doua mii de ani
161
bcasca femeile. Ori ateapta 0 amanUI., od ii cauta 0
amanta. Ia privete ce cap speriat, ce cap de catastrofa
face". \
Peste vreo doua seri, Maurice ;;i-a campletat "fa" de
observatii.
"Hotarit, «bruna patetica» ti cauta 0 partenerA. Ce
'lid deblonda din dreapta ? Nu, nu cea de la masa mare..
Ui.te intiia, a doua, a treia, 'da, a treia pe dreapta. Dra-
guta, nu ? $i-au suds de vreo doua ori asta-seara. N-ar fi
a pereche rea, sa tii".
Diagnasticul a continuat in serile urmatoare. Mica
blonda a devenit - nu tiu pentru care motiv - in lim-
bajullui Maurice, "blonda Aline", iar schimbul de sudsuri
i invitatii intre cele doua mese progresa vizibil. Ma indo-
iam totui de rezultat. "Bruna patetica" era singura i din
partea ei n-ar fi fast poate nici 0 dificultate, dar numita
Aline se afla regulat intr-un cerc numeros de fete i biiieti.
- Te in('li, Maurice, Dumneata inventezi pretutin-
deni romme, Ai spiritul detectiv.
- Se paate sa ma inel. Mentin ins a ca e 0 pereche
posibilii i cu anse de a se face.
N-am mai dat pe urma cUeva zile pe la "Coupole". (Am
lucrat intre tirrip citeva schite pentru maistru i j leo-am
trimis la Bucureti. S-ar putea sa incepem intr-adevlit in
vara lucrarile de la Le Havre pentru Exploatarea Rice.
Nu e inca decis, dar este probabil.) Am lipsit deci citva
timp din Montparnasse. Azi-noapte, intrind la "Coupole'f.
primullucru pe care I-am bagat de seama, nu fadi 0 sin-
cera tresarire de surpd,.di, au fost cele doua fete - "bruna
pateticii" i "blond a Aline" -, convorbind amindoua sin-
gure la aceeai masa, cea dintii sumbra i pasionata, cea-
lalta supusa, cu 0 evidenta infiorare.
Maurice, la locul lui obinuit, i:;;i degusta victoria eu
.modestie, dar nu fara un vag suds de triumf, Avea cred
un soi de sentiment patern, 0 mindrie de autar fata de
acest cuplu amoros, pe care i1 prevazuse de la cele dintii
indicii. ,\
- Eti fericH, orgoliosule !
"Fericit" e prea mult spus. Sint bucuros di mi-am
yerificat 0 observatie. E un succes de laborator, daca vrei.

162
Mihail Sebastian
N-am mCl un chef pentru exercitii de psihologie. $i,
dadi a:;; avea, exemplul lui Maurice Buret m-ar lecui
radical.
In ce ma prive:;;te, singura calitate certa pe care 0
recunosc oamenilor este indiferenia lor, ceea ce constituie
nu numai 0 politete suprema, dar 0 garantie de securitate
:;;i de lini:;;te, Nu m-a dezolat niciodata a:;;a-zisa drama a
neputiniei de a ne cunoa:;;te unul pe altul i gindul ca doi
oameni pot vieiui laolalta fara a inielege nimic din ce s<'
petrece esential in sufletul celuilalt; gindul acestei im-
penetrabile singuratati in care sintem prin firea noastl'ii
condamnati, departe de a ma indurera, ma bucura. EJ
satisface in mine 0 veche nostalgie dupa 0 sanatoasa, solidfl
i certa ignoranta, singul'ul lucru durabil in aceasta lume.
in care adevarurile sint instabile :;;i riseate. Sa nu cuno:;;ti
eu sinceritate e un inceput de salvare. 0 spun fara ironie,
eel mult cu un graunte de exagerare, tocmai pentru a
dezaproba mai sever experientele psihologului Maurice
Buret.
.
,,<;a fait toujOUl'S une petite experience", spune Maurice
Buret despre ultimul lui succes de la "Coupole". Expe-
I'iente, mereu experiente, numai experienie. Viata pen.-
tT'll baiatul asta n-are alt merit decit de a putea fi obser-
vata. Duce mereu cu el un registru invizibil, in care no-
teaza cu biigare de seama 0 multime de concluzii siste-
matice. Fiecare om are fia lui, fiecare sentiment capitolul
lui. "Du jardiriage" numete el exercitiul acesta, "gradi-
narit", pentru care posed<l tot ce-i trebuie.
- E:;;ti un cartezian, bietul meu Maurice, unul din ce;
mai nefericita speta. .
- A ? Nu tiam. L-am citit pe Descartes in lieeu i
I-am uitat.
Ii citesc din Disco1.Lrs de la methode cUeva dnduri. Le
::\>cu11 a interesat.
- Intr-adevar se potrivesc. Dar nu Descartes e maes-
tru1 meu. Prea abstract. Pe mine ma intereseaza anecdota ,
fi; numai prin anecdoEI adevarurile. Eu nu sint filozof, Slnt
111!mai un om curios, Cel mult - :;;i asta numai ca sii-ti
fae dumitale placere -. eel mult un psiholog.

De dbua mii de ani
163
11 viid neregulat. Se intimpHi sii lipseasdi doua-trei
:,apUimini i sa pice'intr-o buna dimineata, din senin, eu 0
vasta recolta de evenimente, descoperiri, senzatii. Ope-'
reaza pe mai'multe fronturi, intre care nu permite nici 0:
confuzie. Traiete in cUeva cercuri, pe care nu Ie ames-
teca; intretine cUeva prietenii, pe care le izoleaza cu griji'i '
una de alta, cultiva cUeva amoruri bine pazite.
- Vezi, bunul meu amie, viata ar fi imposibilii, daca
n-am organiza-o cum trebuie. N-am decit un singur pat,
:;;i exista 0 mie de femei frumoase, n-am decit un singur
numar de telefon, i sint 0 mie de conversatii interesante.
Trebuie foarte mult tact, ca sa alegi just, sa proeedezi ra-
pid i sa riti putin.
Cu relatiile i amorurile lui Maurice Buret, s-ar putea
(ara indoiaUi ocupa trei vieti de om. El Ie duce pe toate
lrei. i Ie tine 0 foarte severa contabilitate. E in primul
rind viata lui universitara, de laborator i c1inica, foarte
sel'ioasa. '
De doi ani de cind a trecut concursul de intern at,
a tiparit citeva rapoarte i studii care fac autoritate. Exista
c\eci un Maurice Buret "tinar savant" sobru, aspru i
inchis, In calitatea aceasta, are un am or "complex" cu 0
ttnara asistenta "bruna i pasionata" cu care s-a culcat
prima oara din entuziasm, dupa 0 lunga discutie tehnica
asupra sarurilor de aur. 
Exista pe urma un al doilea Maurice Buret, monden
;;i facil, un Maurice parizian, instruit, inteligent $i galant,
'bine primit in mondenitatea diplomatica i eu foartc
mare succes in saloanele marL In aeeasta a doua calitatc,
:\morurile sint mai multe i mai variate, de la adulter
la inocenta, de la iubire fatala la mica idil<1.
Vine, in sfirit, la rind, moralistul Maurice Buret,
I'cgizor al primilor doi, observator i critic, cititor de
i;,;'trti, juc:Iecator de oameni, cautator de cazuri psihologice
interesante, Este varianta pe care am cunoscut-o eu intii.
,'it pe care 0 prefer. Nu-l obosete aceasti'i navigatie
conUnua intre citeva psihologii ? Judecind dupa excelenta
lui sani'itate, nu.
- E!?ti un maestru, Maurice.
- Sa nu exageram. Orice joc e complicat cind nu-]
cunoiiiti :;;i, dimpotriva, e foarte simplu cind 11 :;;tii. Eu

) 14
Mihail Stbastian
lmi cunosc jocuJ - asta e tot. tiu totdeauna ce vreau
:;i. tiu unde sa gasesc ceea ce vreau. Imi trebuie un amor
",inic? Bruna Christine se aWi totdeauna intre 5 i 7
]a Jaborator, unde poate fi gasWL Vreau, din contra, un
mic ceas sentimental? Alba Alice Vignac faspunde la
C('l1tral 199, Simt nevoia unei convorbiri tumultuoase,
<:u imprecatH metafizice ? Robert Grevy e Ia ,redactie in
fie care noapte de la 12 Ia 2. Ma intereseaza problemeic
ocialc ? Bertrand e totdeauna inform at. Vreau in sfirit
s;':i pun oarecal'e ol'dine. in toate istoriile astea, sa Ie
dasific, sa Ie gust, sa Ie judec '! Dumneata eti aici sa-mi
dai replica cea mai exactti.
- Dar e mOl1struos ce spui. Unde eti dumneata in
toate aceste :xperiente ? Care eti dumneata ? CinictlI ?
Sentimentalul? Scepticul? Ma km ci:i nu eti nimie.
Tl'aie$ti prin I'dlexul celodalli. E$ti ceva fOal'te arti-
ficial : eti rai:ooneurul comcdici.
- Nu-mi dispJ[i('P rolul $i il <u'C('pt - minus eompasiu-
nea pe care mi-o ofcl'i. Caci Jnt incintat de' tehnica
mea de a tl'ai, Ed cOlls1;1 in a cC're ficc<'i.rui om exacl ceea
ce iti ponte da, Gi.ndc$te-te bine la toatl' dram.ell' pe care
le cunoti :;;i vei vld('a cii de pornesc fan'\. exceplie de
la 0 exigen\l deplasall. Toatl filo:ofja mea se reduce
Ii) un precept pc c,u'c \i-l recomand ciilduros : "e inutil
sa c5.Jare$ti un vit"], in spcmnti:i ca va dcveni arm,asa.1'.
.
..
Cel mai "tare" Jucru in Maurice Bw'et 1m cste totuli'i
pasiunea pentru psihologie, ci, inainte de orice, !ipsa lui
de sensibi1itate morala. Mai muIt chiar : simpatia pentru
viciu, curiozitatea pentru deformari. Personal este un
biHat siinatos, ordonat $i cu un tnace simt a ceea ce
se cuvine, simt de echilibru pe care I-a motenit din
familia lui de burghezi provinciali. E un breton, dintr-o
ginte de negustori i marinari.
Asta nu-l impiedica sa caute i, la nevoie, sa provoace
diverse "cazuri scandaloase". Doua luni a iubit-o pe
Germaine Audoux - spre uluirea mea -, cad a fost
unul din cele mai Iungi ainoruri ale IUi, i nimic nu
justifica asemenea constanta fata de 0 fata nu urlt;1
poate, dar in nici un caz frumoasa, Am aflat secretui

De doua mil de ani
165
Intr-o zi in care Maurice ii completase capitolul Germaine
cu toate datele necesare : este eteromana.
"Nu-ti imaginezi cit e de instructiv. La clinic n-am
intilnit decit cazuri de intoxicari grave, iar in manuale
numai generaliUiti. Fara Germaine, eterul ar fi fost 0
abstractie. Cu Germaine este 0 drama".
A vrea sa izbucnesc : "Dar ce e:;;ti dumneata, domnule,
o maina de inregistrat drame? Un detectiv ? Un agent
secret psiholof{ic? Un amator de suflete?". Ma opresc
insa la timp. Singurul sentiment pe care Maurice Buret
e incapabil sa-l priceapa este indignarea.
E probabil cel mai inteligent om pe care I-am cunoscut,
fiindca este numai inteligent. Nimic altceva : nici moral,
nici imoral, nici bun, nici rau, Inteligenta Ii tine loc i
de sensibilitate. Sint emotii, sint nuante pe care trebuie
sa Ie simti. Elle intelege. Nu are instincte, nu are reflexe :
se orienteaza priri luciditate. Ma intreb ce S-M' aceel
intr-o mare pasiune, care devasteaza., consuma, doboara....
Copiliirie ! Asemenea pasiune nu risca sa infrunte aseme-
nea oameni. Maurice Buret ar fi in stare sa puna ordine
intr-un ciclon.
Pretutindeni el e in c1'iutarea punctelor de reper.
, tntr-o multime de oameni sau intr-o simfonie, intr"':un
peisaj sau intr-o carte, prima lui grija e sa stabileasc
nordul !,ii sudul. Pe urma, ii permite sa devina aventuros,
caci cunoate drumurile de intoarcere. ("S'egarer est
'ub. plaisir delicieux, a condition que la route de Paris
; he soit pas trop eloignee".)
!
Pentru moment, Maurice se ocupa cu afacerea Robert
Grevy - Jacques Bertrand. "E un cuplu obligatoriu" a
inscris in carnetul lui imaginal' la irubrica lui Robert, in
ziua in care i I-a prezentat pe Jacques.
- Dar Bertrand nu e homosexual, obiectez eu
scandalizat.
- Va fi. Are to ate calitatile.
- $i Robert Grevy?
- A fost. I-au ramas toate nostalgiile.

166
Mihail Sebastian
Robert Grevy e insurat. Nevasta-sa, Suzanne, care !?tie
oarecari lucrul'i din trecutul lui, nu-l pierde din oehi.
Eo sotie apriga !,)i atenta.
"Cita vreme Suzanne e de fata, nu e nimic de facut",
observa foal'te just BUl'et. Apoi decide: "Suzanne trebuie
Sa pIece pentl'u citava vreme".
Marti, dejun in familia Gl'evy.
- De ce ma prive!,)ti a!,)a, Maul'ice ? intl'eba st1rprinsa
Suzanne.
- Cum te pl'i vesc ? ,
- Nu !,)tiu bine ; ingl'ijol'at pal'ca.
0, nu e nimic. Am avut impl'esia ca ai tuit.
- Da, ma inecasem.
- Vezi bine pl'in Ul'mare ea nu e nimic. Mi se pArea
o tuse suspecta.
- Suspecta zici ?
- Vai, cum te alal'mezi ? Impl'udent eu, ea-ti atrag
atentia. Acum n-ai sa-mi mai dai pace, Sint eonvins co?
te !,)i vezi tubel'culoasa.
- Nu, Maurice - dal', ol'icum, daca zici...
- $tii ce ? Treci mline pe la spital_sa facem 0 radio-
gl'afie. Vei fi 1ini!,)tita.
Peste tl'ei zile, Suzanne pleaca in Savoia cu recoman-,
datia de a sta 0 luna la soare pe !,)ezlong, Evident, placa
l'adiografica arata doua-tl'ei leziuni.
Maurice BUl'et ride modest.
E un corupator? Nu. Nimic comun eu Gide, nici
viciul, nici pl'ozelitismul !,)i nici nelini!,)tea, mai ales
nelini!,)tea, nu. Oamenii - pierdel'ea sau salval'ea 101' - il
intel'eseaza putin pe BUl'et.
"Eu nu ma ingrijesc decit sa-mi val'iez cit mai mult
peisajele psihologice de cal'e dispun, Am impresia ca
Hobert !,)i Jacques pot da impl'euna ceva foarte l'eu!,)it.
tncel'c 'prin Urmal'e sa Ie facilitez apropierea, sa Ie'
atenuez asperitaWe, sa Ie lamuresc pl'opria 101' vocatie.
E un travaliu modest, de culise".
II ascult pe Maurice BUl'et !;>i fac serioase dortul'isa
nu ma scandalizez. Odata pentru totdeauna trebuie sa
inteleg ca omul asta nu al'e scrupule morale :;;i ca, deci.
tl'ebuie ori acceptat in totul, ol'i refuzat in totul, ceea ce
mi-e mult mai gn::u.

De doua mii de ani


167


Patronul lui spiritual (dadi "spiritual" e un termen
posibil pentru el) nu esteGide, ci Lac1os, iar ambiantCl
moraUi in care tnlie:;;te seamana enorm cu atmosfera din
Les liaisons dangereuses, care nu este perversa, ci numai
tibertina, pentru ca l1U viciul primeaza, ci gustul inte1i-
;0ntei de a inventa pretutindeni jocuri variate.


.


Numai dupa 0 absenta mai indelungata (una din
'ICe1e misterioase evadari, din care s
 intoarce cu sllr-
prinzatoare reportaje personale), numai dupa citev"
..;i-'iptamini de lipsa imi dau seama de valoarea prieteniei
iui Buret. Aduce cu e1 sentimentul indraznet ca totul e
;Josibil in viata, ca toate femeile sint de cucerit, toate
'J
ile de deschis. Ciudat lucru: prevazator, cum i1 :;;tiu,
metodic :;;i reflectat in tot ce face, iti da totu:;;i impresia
c
l traie
te cu spontaneitate.
- $i spontaneitatea 0 simulezi, batrinul meu Maurice.
- Nu simulez : organizez. 1mi organizez spontaneita-
tea, Dumneata mil crezi un dnic, dar sint un entuziast.
Numai ca entuzia
mul meu este sistematic,
o convorbire de un ceas cu el e un examen persona 1
de c1aritate. T.rebuie gasit un termen pentru fie care
nuanta, un corectiv pentru fiecare confuzie. "Totul se
poate defini", crede el cu incapatinare :;;i nU-$i ial'l5.
aici un cuvint impropriu, nici 0 distinctie incomplet
(
xprimata. Nu I-am auzit niciodata judecind ceva, 0
femeie, 0 bucata de muzica, un tablou, prin jumatati de
impresie. Imi va spune totdeauna precis ce Ii place
i ce
IlU, despartind cu strictete 0 nuanta de alta nuanta.
In tovara:;;ia luL viata devine liniara, propor
ii1e juste,
i)rizonturile limpezi.


II


Birouri1e Ralph T. Rice din bulevardul Haussmann
sint abia 0 agentie modesta pe linga sediul din Piata
Rosetti de la Bucure:;;ti. Citeva odai, citeva mese de
:::cds, 0 midi arhiva in curs de organizare. Nu
tiu pre.cis




168
Mihail Sebastian
ce vrea sa fad! ban-inul Ralph aici : un simplu birou de
desfacere sau 0 adevarata societate anonima. Depinde
de hotarirea lui dadi vom incepe sau nu lucrarile de la
Le Havre. (Eu a prefera, in orice caz, Dieppe, care mi fie
pm'e comercialmente mai comod, iar, din punctul de
vedere al terenului de constl'uctie, nesfiqdt mai deschis,
maj indipiitor. I-am trimis destule schite maistrului, tare
va decide,) 8-a1' putea pina la urma sa renunte la tot.
Nu e timpul sa se facii investitii mari intr-o afacere
care, oricum, in cde mai fericite eonditii, n-ar deveni
rentabilii dedt in citiva ani. La snritul lui 1929, cind
Exploatarea Rice' S,A. incepea sa realizeze planul' mai
vechi al batrinului Ralph de a organiza 0 sectiune fran-
eeza, intl'epl'inderea parea posibila. AsUizi, in 1931, ea este
eel putin riscata, dadi nu aventul'oasa. Petrolul sufercl
de 0 c1'iza pe cre munai agricultura 0 egaleaza. Rice este
'in afaceri un om indraznet, dal' nu un juditor de bursa.
De altfcl, maistrul n-a luat niciodata prea in serios
,.expeditia in Franta", cum glumeam noi in birou, dar,
pe de 0 paTte, i-ar fi pUicut sa poata c1adi' aid, iar, pe de
alta parte, nu avea nid un motiv sa-l descurajeze el
pc Rice, In plus, ::;e bucura sa ne dea, lui Drontu i mie,
,posibilitatea de a pleca din tara pe cite un an. Am
,.tras la sarti i am ieit eu eel dintii.
" - Bine: anul asta te dud dumneata, anul viitor
Drontu.
Zilele aces tea s-a implinit anul. L-am ateptat pe
Marin sa-mi ia locul, dar n-a mai venit. Mi-a scris 0
scrisoal'e de exact patru rinduri, prinlele pe cal'e, Ie
primesc de la nunta lui.
"Nu pot sa viu. Om insurat, am prea multe buclucuri.
Ramii sanatos acolo. Mi-e dol' de tine" ma, i a 'Ire a
sa te viid. Marjorie iti trimitc salutari. Are sii-ti scrie
i ea intr-o zi".
Mal'joriE' are Sa scrie", Nu, Marjorie n-are sa scrie,
o !;Jtiu i eu, 0 !;Jtie $i Marin.
Deci inca lm an <1id.
.
La Exploatare, in bulevardul Haussmann, i1 intilnesc
citeodata pe Pierre Dogany. Ii face doctoratul de drept

De cloua mii d'e ar.i'
169
pub1:ic  economic aici. S-a luptat cit s-a luptat la
Budapesta i, dnd a vazut ca nu mai merge, a plecat.
Are intentia insa sa se intoarca acolo indata dupa teza.
E decis sa ramina ungur cu oriee pret, cu orice efort. Mii
i plictise:;;te excesul lui de zel. Am impresia di. regretc1
scrisoarea pe care mi-a trimis-o acum doi ani 1a Bucu-
re:;;ti. Nu-mi iarta faptul ca-mi amintesc aUt de bine
deziluziile lui maghiare, Ar v.rea Sa nu mi se fi pIins
niciodata de persecutiile suportate, sa nu se fi denuntat
niciodata, oprimat, gonit, contestat in ce are mai violent.
maghiar. Mie mi se pare excesiv acest devotament eu
de-a sila.
M-a invitat la facultate saptiimina trecuta, sa-i ascult
0, lucrare la semmarul de drept international - a,l lull
Lapradelle. Vorbea despre latul"a juridica a afacerii
optantilor :;;i, cum Lapradelle a fost avocatul consilier al
ungurilor la Haga, toata :;;edinta a fost un rechizitoriu
contra tezei romane:;;ti. Ma simteam erost i, dei ele-
mentele tehnice, cifre, date, statistici imi lipseau, simteam
, nevoia unei repHei. A dat-o, spre bucuria mea, un stud'ent
roman din sala, care, dupa ce Dogany :;;i-a terrminat refe-
ratul, s-a instalat la catedra i a vorl!>it de-acoIo, j.UDWt-
tate de ora ineheiata, cu n4;teflidri in oeM:;;i 0 febriJIitate
im. gestori eum JlU s-a vazut probabi1 niciodata in aceasta
rece sa1a de curs.
M-am apropiat de ella ie:;;ire sa-l cunosc.
Mi s-a recomandat :;;i am aflat di n eheama Saul
.. Berger. Aproape mi-a fost necaz de facilitatea simbQlu-
lui, prea evident, ca sa nu se impuna, dar prea melodIa-
matic pentru mine : doi eVl'ei luptindu-se unul eu altul
pentru doua vietorii care nu sint decit doua abstr8(:tH.
Destin, inevitabi1 destin.
.
Blidaru mii intl'eabii in ultima scrisoare cind am de
gind sa ma intorc in tara. 9i-a oprit prin "Casa eorpului
didactic" un loc de constructie la Snagov :;;i ar vrea si-i
cHidesc eu 0 vila.
I-am raspuns par avian:

170


Mihail Sebastian


"Nu :;;tiu clnd ma intorc, dar. oricind m-
 intoarce,
vila eu 0 c1adesc
i nimeni altul. Veti a
tepta, domnule
profesor, va trebui sa a
teptati. E 0 prea mare bucurie
C2 s-() piel'd".


In


Maurice Buret s-a intors ieri din Normandia, unde
a avut, la Oizy-sur-Glaive, un ramplasament de 25 de zile.
E fericit de l'ecolta cu care se intoarce, atit de fericit,
incH a renuntat la micul zimbet de modestie cu care
de obicei i
i scuza victoriile. A dat la Oizy doua lovituri,
amindoua frumoase,
i mi Ie istorise
te acum animat.
rIal' metodic, pe capitole numerotate.
1) Doctorul Sibier. .
2) Registrul de incasiiri.


'l..


1) Doctorul Sibier este medicul pe care'l-a inlocuit.
Pleca in sudul Fl'antei pentru vacanta
i atunci a
cerut de la Paris un intern care sa-l inlocuiasca.
Intimplarea i I-a trim is pe Buret.
"Din capul locului, poveste
te Maurice, am ,inteles
ca nu e un tip oarecal'e. Avea in cas a doua tablouri, un
Braque
i un Marie Laurencin, ceea ce la Oizy nu este
numai un act de curaj, dar unul de provocare. Parizian,
36 de ani, inteligent - ce cauta omul asta aici, intr-o
gaul'a de provincie, intr-un tirg de 8000 de oameni, singu:r,
fara relatii, fara amintiri, fiira a
teptari ? L-am intrebat
pe :;;ofer, am intrebat-o pe infil'miera, i-am intrebat pe
diver
i bolnavi veniti la consultatie. Nimeni n-a
tiut
sa ma liimureasca. Am recurs atunci la mijloace de investi-
gatie personala
i am deschis sertarele de jos ale biroului.
Nu-mi lasase cheile, dar m-am servit foarte u
or de cutit.
Am gasit un teanc de scrisori fara prea mare interes,
citeva poze banale
i, in sfir:;;it.., un jurnal intim. Vreo
600 de pagini. Le-am citit pe toate in doua nopti. Ei
bine, este extraol'dinar. Am zis, ex-tra-or-di.-nar,
i men-
tin, Ai sa cite:;;ti :;;i dumneata
i ai sa vezi.

 Cum? Ai luat caietele ?




De doua roii de ani'
I7l
- A, .nu. Ce sint eu, un brigand? Le-am citit doar,
i am transcris pasajele esentiale. Oricum, serile nu prea
aveam ce face. Le-am transcris i, pe urma, Ie-am pus la
loc in sertar. Cu doua zile inainte de inapoierea doctorului,
am chemat din tirg un lacatu sa repare broasca stricata,
Nimic suspect, in definitiv, totul in ordine.
2) DoCtorul Sibier s-a in tors la Oizy seara, pe let
10, eu trebuia sa plec a doua zi in zori. I-am predF1t
registrul de incasari in care erau trecute consultatiile
i banii primiti. I-am numarat 18 hirtii de 0 mie i citeva
hirtii de 0 suta. I-am numarat 18, dei nu erau decit 17. 0
mie ramasese in portofelul meu. Nu ma intreba de c('.
Ma amuza sa fac asta, l!sind deoparte consideratia ca ()
mie de franci este 0 mie de franci.
- Putea sa te prinda.
- "Sa ma prinda !" Ce urit te exprimi. Vrei sa spui
ca putea sa observe 0 mica eroare in socoteli. Posibil, dar
n-a observat.
Mai are timp.
Evident. A$tept pe azi, mline 0 scrisoare de la ei.
$i ce ai sa faci ?
Nu tiu d,eocamdata. Depinde de scrisoare.
Intr-adevar, scrisoarea doctorului Sibier a venit.
"Am impresia ca s-a strecurat 0 mica eroare in calcH--
ml nostru. Nu tiu bine i, crede-ma, imi vine greu sa
te plictisesc pentru atita lucru, dar nu-mi ies 0 mie de
frand la socoteala, Nu cumva am omis ceva sau, dimpo-
triva, am notat 0 cifra de doua ori ?"
Maurice a raspuns imediat. Nu tie daca a fost vren
eroare, dar, daca a fost vreuna, atunci el e raspunzator,
aa incit e gata sa trimita imediat suma care 1ipsek.
"Nu intereseaza cit, 1 000 sau 10 000 de franci, nu va Ii
prea scump pentru a pastra 0 incredere care mi-e mai
scumpa decit orice".
In 18 ore, a primit un raspuns telegrafic.
"Nu trimite nimic, nu lipse:;;te nimic. Nici un moment.
n-a fost vorba de dumneata, Mii de scuze".
"lata ce se cheama 0 solida buna cre:;>tere", a conchis
BUTet, fluturind telegrama doctorului.

172
Mihail Sebastian
De1i\i cunosc absoluta absenta moralain care traie1i\te,
am incercat din nou sa capat explicatii. Maurice Buret
nu e un desfrinat doar 1i\i nici un impulsiv. Ceea ce' face,
face cu toata lini1i\tea 1i\i pe intreaga lui raspundere. Vreau
sa 1i\tiu, deci, daca in actele lui nu intra realmente nici
un aU criteriu decit cel al securitatii personale. E jenant
sa vorbe1i\ti despre "con1i\tiinta", dar ma intereseaza sa aflu
cum functioneaza mecanismul interior al acestui baiat,
sistemul lui de reflectii 1i\i convorbiri intime, \:1l1de fiecare
ne judedim, ne absolvim sau ne condamnam pe noi in1i\ine.
- 0, functioneaza excelent. Ca un bun plamin, ca un
bun stomac. Am 0 con/;'tiinta in stare sa digere cele mai
grave crize. Asta, pentru di nu ma padilesc pe mine
insumi 1i\i nu schimb intr-o problema morala ceea ce nu
e'8te decit 0 problema tehnica, Ai jucat vreodatA fotba! ?
Eu am jucat. Cuno1i\ti in orice caz Pfincipiulgeneral:
Sa introduci balonul rotund in poarta adversarilor, respec-
tind insa anumite reguli. Cea mai importanta e sa nu atingi
mingea cu mina. Perfect. Daca vrei sa joci fotbal, lrebuie
neaparat sa accepti aceasta regula 1i\i sa i te supui. Daca
nuaccepti, nu joci. E simplu. Dar una e a respecta. 0
regulA i alta este a crede in ea.CA atingi sau nu atipgi
mingea cu mina, acest fapt fn sine nu are absolut nici 0
valoare, nici 0 semnificatie. El capata un sens numai
in cadrul jocului. Un moralist initiat in fotbal n-ar intlrzia
Jnsa sa decreteze natura transcendentala a lovirii cu mina.
Ei bine, acest lucru este 0 afacere la care nu "marchez".
Vezi, notiunea de "pacat" este pentru mine 0 abstractie.
Nu exista "pacat", Exista doar "lipsa de tact".
.
N-am fost decit de vreo doua ori la Buret acasa
pe 'YI'emea' in care locuia cu mflica-sa, in apartamentel
din rue Vouillet. In amindoua rindurile, am avut impresia
cA n stinghel'esc, Inchidea cu pl;ecautie uile :?i ma con-
ducea rabit prin coridor, spre odaia lui. 0 singura data
am zarit, printr-o u:?atntredesehisa, 0 doamna pe care
am salutat-o incurcat, ne:;;tiind daca trebuie B2U DU sa

De dQua mii de anl'
173
ma prezint. El i-a spus doar in treacat, cu' neglijenta :
"Nu e nimic, un prieten" - l1i a trecut mai departe.
El, care vorbete despre atitea, nu mi-a vorbit mai
nimic des pre familia lui, Exista 0 zona de intimit.a\i
care ramine inchisa. Despre femei, despre carti, despre
prieteni, cele mai copioase conve;rsatii. Dar nici un cuvint
despre ceea ce ramine dincolo, stratificat, inalterabil,
tenace, in spiritul familiei lui de bretoni transplantati
]a Paris, unde n-au incetat sa fie bretoni. Cu aparenta
]ui cordialitate, cu tel'ibila lui discretie, cu pasiunea lui
pentru conversape i "documente", Maurice Buret l'amine
totui un om inchis, stapinit i rezervat. Nu I-am sur-
prins niciodata intr-un moment de deprcsiune sau de
bucurie care sa-l faca a vorbi libel', imprudent poate, dar
liber, fara control, fara reticente. Ceea ce se cheama
"necesitatea de a te darui", pentru Maurice Buret este
un lucl'u complet strain. El nu are efuziuni. Are eel
mult simpatii deliberate. Undeva, in viap lui intima,
functioneaza un ofieiu de cenzura, care verifica fiecare
cuvint, suspecteaza orice elan, readuce la rece orice
ent.uziasm. Un cerc de fier pastreazii inatacabile secretele
lui strict pel'sonale,
Mi-a spus saptanuna trecuta din senin : ,,M-am mutat
de acasa. Locuiese singur acUffi. Am decis, de acord cu
mama, Sa ne desparrtim ".
Eram surprins. Mai putin de vestea pe care mi-o
eomunica, decit de faptul cii mi-o cOl11unicii.
- De ce?
(II intrebam din politete, ca sa nu-l las fara replica,
dar nu credeam cii are Sa liaspundii. De alt.fel, n-am nici
un talent sa solicit confesiuni. Mi-a riispuns, totui, spre
surprinderea mea, eu explicatii i an1anunte.),
- Nu tiu cum s-a intimplat. Simteam de la un
timp ca nu mai merge. Era 0 presiune tacuta, care impieta
}ent nu asupra faptelor mele, dar pardi asupra gindurilor
mele. Cine spune ca e libel' in casa piirintilor lui se inala,
Vezi, cu tata cred ca a putea uor trai impreuna.
Eleste un om rece, iar mie irni e indiferent. Nu cred
sa fi vorbit vreodata cu el mai mult de cinci cuvint.e la
rind. Nu ma intereseaza, nu-l iubesc, nu ma iubete. CU
mama insl e nesfirit de greu. Ne iubim, i asta e

,&1'1


Mihail Sebas!:ian


intolerabil. Eu pot suporta foarte bine 0 aa.versitate, dar
nu suport 9 mare afectiune. Adversitatea mise opune !?i
ma define!?te, Iubirea, dimpotriva, e concilianta, gata de
tranzactii senttmentale, gata de false supun
i. Iubirea in
familii, mai ales, unde legaturile sint vechi, durabile !?i
nev3zute. I-am explicat toate acestea mamei. Nu !?tiu
dad a inteles, dar. in orice caz, a primit. Am incheiat
un tratat de bun a intelegere: ne vom vedea de doua
Ol'i pe saphimina", '


F'ara prezenta fizica a lui Maurice Buret, fara surisul
lui modest !?i atent, fara inteligenta lui care simuleaza
a1;>a de u
or sensibilitatea, uheori emotia, el ar fi un perso-
naj oribil. Claritate, ordine... E de ajuns pentru a' face un
om ? Dumnezel1 !?tie cit am umblat dupa aceasta ordine,
cite umbre au rapus pentru aceasta c1aritate. Nu este insa
o victorie pre a secetoasa, prea arida ?
Transcriu din Descartes ca sa ma razbun.
,....ne recevoir jamais aucune chose pour vraie que je
ne la conitusse evidemment etre telle, c'est-d.-dire eviter
soigneusement la precipitation . et la prevention et... ne
comprendre rien de plus en mes jugements que ce qui se
presenterait si clairement et si distinctement d. mon esprit
que je n'eusse aucune occasion de la mettre en doute".
Siiraca lege.


IV


In bulevardul Haussmann, la Rice, ma a!?tepta un
personaj senzational : Phillip Dunton. Nu m-am putut opri
sa-l imbrati!?ez, efuziune care I-a buimacit putin, caci ra-
masese cu pipa in gura, nea
teptindt1-se la asemenea ex-
plozie de entuziasm.
- Iarta-ma, Phill, dar imi face atita pliicere sa te
vad",
Vine de-a dreptul de la Bucure1?ti !?i, nu !?tiu prin ce
resort intors de memorie, aparitia lui de:;;teapta dintr-o:"
data 0 mie de imagini de acolo, oameni, strazi, ziare, ci-
nematografe, cafenele, totul, tot ce s-a stins aici, incet,
prin suprapunerea atitor hnagini recente. Phillip Dunton




De doua mii de ani:
175
e un baiat meticulos, care vorbete rar (tic pe care n are,
sint convins, de la ah, uncle ii trebuie un sfert de ora
de meditatie pentru fiecare mii?care). L-am asediat cu
intrebari i nu tie la care sa raspunda intli.
Va ramine citeva zile aici in ai?teptarca batrinului
Ralph, care i el trebuie - sa pice de la 0 zi la alta. Pe
urma, nu tie exact ce va face. In nici un caz nu se mai
intoarce la Uioara, unde nu mai are ce lucra. Va incerca
sa obtina un concediu de un an de la Exploatare, ca sa
pIece in America, sa-i?i puna la punct cUeva experiente
i?i observatii personale de laborator. Poate sa tipareasca
acolo lucrarea pe care in schema a terminat-o la Uioara,
Dupa un an va pleca oriunde n va trimite Rice, Oriunde :
el ar prefera in Rusia.
Am dejunat impreuna, eu nedibdator sa-l ascult vor-
bind, el domol i potolit, cum n tiu de totdeauna. Ar-
deam de dorinta sa-l intreb despre Marjorie, dar mi-era
teama sa nu deschid 0 rana prea bine ascunsa. Teama
inutila. Mi-a vorbit despre Marjorie dnd i-a adus
aminte de ea, fara nici un efort i, mai ales, fara jena.
Ceea ee s-a intimplat, i se pare lui, a fi fost extrem de
simplu. S-au despartit foarte buni prieteni, El a asistat
la eununia ei civila, iar, in schimb, mai tirziu, peste trei
saptamini, ea I-a eondus la gara.
"Nici nu mi-am inchipuit vreodata ca ai? putea avea
dificultati cu Marjorie. E intr-adevar inteligenta i?i, vezi,
asta e singurul lucru care a facut posibiHi casnicia noas-
tra timp de atitia ani. Mai mult nu-i puteam eere. $tiam
ca intr-o zi are sa pIece i multa vreme m-a preocupat
doar intrebarea eu cine are sa pIece, Cind am venit la
Uioara i?i te-a eunoscut, mi-am spus ca, ai putea fi dum-
neata. Te urmaream cu destula euriozitate i?i - vrei sa
ma crezi ? - cu destula simpatie. Nu s-a intimplat insa
nimie, nu tiu de ceo Pe urma, dnd a aparut Pierre Do-
gany, am crezut ca va fi el. Marturisesc ca numai la Ma-
rin Drontu nu m-am gindit. Cind mi-am dat seam a, am
ris : mi se parea grotesc. Acum, insa, pe masura ce a
trecut timpul, observ ca a fost 0 intimplare fericita. Bie-
tul Pierre Dogany avea marele dezavantaj de a 0 iubi
pe Marjorie, dar ei nu-i trebuia sa fie iubita, ci sa iu-

176
Mihail Sebastian
beasca. Pe Drontu i1 iubete. Ar fi trebuit s-o vezi ie-
ind la bratullui de la primarie : stralucea.
E 0 buna camarada. Cred ca n-arn 5-0 uit niciodaUi
i nu jur ca intr-o ,zi nu ma voi intoarce in Romania s-o
vad i sa vorbim de cite au trecut.
.
Batrinul Ralph T, Rice a venit de vreo doua zile i
mi-a adus raspunsul maistrului la raportul meu. In te-
orie, punctul meu de vedere e acceptat. Daca se va luera,
se va lucra la Dieppe. Avantajele de teren sint evidente,
iar dezavantajele comerciale in raport cu Le Havre nu
exista, Dar se va lucra ? Greu de spus, pentru moment.
Rice e mai degraba inclinat sa spuna "nu". Criza I-a spe-
riat sedos, Mai mult decit criza, I-a speriat starea de
spirit din Romania.
"Lipseti numai de un an, mi-a spus, dar, dadi te-ai
intoarce acum, cred ca multe lucrurinu le-ai mai recu-
noate. Nu tiu: se intimpIa ceva acolo, fierbe ceva in
ascuns" .
o decizie definitiva asupra soartei exploaUrii in
Franta nu va .lua decit mai tirziu, spre toamna, cind
spera sa posede elemente de judecata mai exacte. Pare
insa de pe acum decis sa restringa mult dimensiunile m-
treprinderii, aa cum fusesera planuite la inceput. Va
face poate 0 rete a de mici depozite de distributie i vin-
zare in toata Franta i va incerca sa impuna in Iumea
automobilelor benzina i uleiul Rice. Destul de putin,
pentru ce avea pe vremuri intentia sa faca.
Am incercat sa tiu mai precis de unde vine alarma
batrinului, de obicei aUt de calm i voluntar. L-am ches-
tionat indelung, dar n-a tiut sa-mi dea informatii. Nici
Phillip Dunton, mult mai placid i mai sceptic cU "gravele
evenimente", nici el nu tia prea multo
Se pare ca la Uioara au fost in uItimul an citeva mo-
mente dificile : citeva greve partiale, nu serioase, dar re-
petate, citeva mici ciocniri intre lucratori i directie, 0
serie de tratative incordate cu privire la salarii. In plus,
eternele rabufniri ale oamenilor din Uioara Noua, cu
privire la eternii lor pruni, ori de cite ori razbate 0 nou!

De doua roB de ani"


177



;onda
i se abate vreun nou val de sptilung, Atita lucru
insa parca tot nu e destul ca sa claOne lini
tea unui biir-
bat de specia lui Ralph Rice, Trebuie sa fie aItceva, mai
din adine. Am sa-i scriu maistrului, sa-l intreb. -


Am impresia di lucrurile' europene se vad prost de
la Paris, Observ cu surprindere,
i nu pentru intiia data,
de cind sint aici, ca Parisul e un pro'st post de suprave-
ghere al continentului. Sint prea multe certitudini aid,
prea muIte deprinderi solide de gindire, iar in Europa s1nt
prea muIte eonvulsii I?i descompuneri pentru ca peisajul
sa nu fie falsificat, dadi i1 priv
ti dinspre Paris. AI' tre-
bui'introdusa 0 "cota de nelinil?te" in problemele pe care
Ie rezolvam pe tarmul Senei. Securitatea e 0 rea ambi-
anta de gindire.


v.


Am vazut in rue La Boetie citeva pinze de ChagaU.
Ce tumult! FIorile sint albe, de vis, dar sub ele, din um-
bra, se desprind eapetele ostcnite ale amantilor eu frun-
tHe palide, cu miinile lungi, cu privirea ca un fum.To-
tul, eulorile, pomii, eerul, totul pare treeut prin alte
lumini decit ale zilei, prin aIte umbre decit ale noptii.
De unde vin aceste plante stranii, aeefiti arbori stinghe-
riti de nemil?care ? Soarele e difuz, stins, ca sub povara
citorva oeeane suprapuse. ' 1
Dinspre ce munti coboara acest car eu fin, albastrn
ca in pozele de scos, neverosimil I?i solemn ? E un ano-
timp obosit, cu lumin
 amintite, cu cimpii visate, eu fe-
restre ce se desehid inauntru. Pe alocuri,iarba e de un
verde brutal, eu un exces de euloare
i cu un efort de
viata care tradeaza 0 disperata nostalgie dupa soare.
Timiditatea evreului in fata cimpului deschis. Stinga-
cia lui in fata plantelor, rezerva lui in fata animalelor!
Dintre singutatati, aeeasta este cea mai grea. E atit de difi-

l IiA te apropii cu liimplitate de un porn, cind n-ai trait
niciodata linga el.




178
MihaiJ Sebastian
Chagall iubete iarba, finul, arborii, dar nu tie cum
sa-i iubeasca. E prea multa fervoare in aceasta iubire i
pe urma prea multa tristete, Sint elanuri oprite, sint
efuziuni care n-au curajul sa mearga pina la capat, sint
strigate care se impiedica de un zimbet. Umor! Po ate,
Dar, mai ales, incapacitatea de a evada, de' a renunta
la tine, de a te rostogoli printre pietre i buruieni, de a
trage oblonul de seara peste pravalia ta cu problem€'
intime i a intra in plin soare £ara amintiri, fara
nostalgii. "
Sinagoga mea din copilarie avea geamuri mici, albas-
tre i roii la ferestre. Lumina tablourilor lui Marc Cha-
gall de acolo vine. Tin foarte bine minte cei doi lei de
bronz care propteau din dreapta i din stinga tablele lui
Moise. Ii revad intocmai in desenele Iui Chagall. E 0
noua zoologie, trecuta intii prin aur, prin bronz, prin
tesaturi, un folcIor de ornamente. Chagall descinde din
aceasta veche traditie de sinagoga, E un talmudist satu]
de abstractii, un hasid care a ieit la dmp, unde va privi
tulburat pasullene al boilor, va simti mirosul pamintului
ud, va urrnari zborul scurt al vrabiilor, dar nu va uita,
nu va izbuti sa uite clatinarea eterna a cititorului din
sinagoga, deasupra cartilor deschise.
.
..
Am revenit in rue La Boetie cu Maurice Buret. E un
bun privitorae pictura, dar Chagall nu-i place, L-am
simtit in fata tablourilor ostil, ostilitate obligatorie pen-
tru un om care fOata viata lui nu i-a ingaduit dedi
emotii sever masurate. In autobuz, la intoarcere, mi-a
explicat :
- Nu-mi place tumultul. Pe dumneata te emotio-
neaza po ate, pe mine ins ma contrazice. Simboluri
greoaie, visuri neterminate, imagini confuze, ce vrei sa
fac cu ele? Simt ceva crisp at aici, care ma nelinitetl',
ma incomodeaza.
- Eti un om comod.
- Sint. E ruinos ? Grice om singur e un om comod,
orice om care isi respecta propria Iui rlemnit::!tp nt

De doua mii de ani'
179
11111'-adevar un om comod I?i nu vreau sa fiu la discretia
, 'II uror acceseloi- de lirism, din viata, din carli sau tablo-
II i, Nu-mi suport propriile mele le;dnuri, de ce le-
,llporta pe ale altora? Viat nu e posibila c1ecit intre
,;,meni stapiniti, care il?i controleaza ideile, 1:;;1 verifica
,"lItimentele I?i ii pastreaza pentru ei crizele interioare.
;int francez. Mai mult, slnt breton. N-am inte1egere
I" 'ntru teutoni i pentru iudei.
- Antisemit ?
- Da. Nu in politica, dar in psihologie mra indo'iala.
I'rebuie sa intelegi i?i sa nu te superi.
- Draga Maurice, am cunoscut in cariera mea de
l'vTeu atltia antisemiti furioi, incH dumneata, care cti,
111 materie de antisemitism, numai un diletant, un ::Lilla:"
i <Jr, departe de a mil supara, imi faci placere.
- Multumesc pentru amabilitate, dar te prcvin ca
1\1.1 0 merit. Fiindca, primejdios ,sau nu, eu ramin totui un
iI1tisemit. Sau, ca sa vorbesc exact, ri:imin un adversar
d citorva ticuri de sensibilitate i?i de psihologie iudaica.
r: un spirit evreiesc agitat, convulsiv i febril, p care
. I detest. Este 0 anumita optica ebreie, care schimba
)Jl'Oportiile lucrurilor, tulbura simetria lor, ataca
realitatea 101', Inclinarea spre vis, pe care 0 laudai la
Chagall, iata ce denunt in primul rind. Eu sint un om de
vcghe, Nu-mi plac oameni treziti numai pe jumatate.
Chagall al dumitale umbla pe hotarul dintre somn I?i tre-
de, ceea ce i1 descalifidi pentru arta. Un, evreu clar e un
(en omen. Marea majoritate sint somnambulici.
- Ar trebui, poate, inainte de a-ti raspunde, Sa ne
intelegem as.upra termenului "claritate". Exista un singur
tel de a fi clar, crezi ?Clar poate fi I?i un notar, I?i un poet,
dar mi se pare ca nu e totuna.
- Se poate, Eu optez insa pentru clarita tea notarului.
.\cela gindete pe cea mai pura !inie de traditie franceza :
m cuvlnt pentru fiecare idee.
- Ei I?i ? Asta e cel muIt un merit de stil, nu unul
de viata. Clarita tea poate fi stearpa, iar tumultul poate
fi fertil. Sint lucruri care se creeaza in invalmai?eala, la
mari temperaturi, acolo unde ochiul inghetat al claritiltii
(lU mai rezistil. Sint lucruri care se in1eleg cU singele, sau
\11.1 se inteleg ddoc.

180
Mihail Sebastian
- Protestez, protestez cu energie. E 0 gravii eroare
anatomidi ceea ce afirmi dumneata, Organul cu care omu}
intclege ete capul. Singele servete la alte treburi. Abe-
raiia asta cu "singele ginditor" este teutona, slava sau
iudee. Un francez n-ar spune-o niciodata, Un anglo-saxon,
cu atit mai putin. Vad cu durere di devii patetic, ceea ce
este sinonim cu evreu, Pacat : sint in primejdie de a pierde
un prieten,
lata-ma a:;;adar aparind dl'cpturiIe tumultului spiri-
tual impotl'iva luciditatii. :;;tefan Pidea, daca ar ti, ar
jubila, Pentl'u el eram un monstru sceptic, Pentru Maurice
Buret, devin, dimpotl'iva, un metafizician.
E..,,>;ista cred in spil'itul iudeu 0 Iupta mereu deschisA
intl'e biologic i inteligenla, lupta de extreme, pe ca
nimeni dintre noi nu Ie-a impacat. De aceea putem Ii
pfmtl'u unE monstl'uos de lucizi, iar pentru altii monstruos.
de patetici. Se va gasi mereu un :;;tefan Pirlea sa ne de-
Bunte spiritul critic, Se va gasi mereu un Maurice Buret
sa ne deteste spiritul tragic, Ar trebui gas ita linia de
mijloc, dar e greu de gas it, i, 0 data gasita, e greu de
pastrat. Ne angajam cu imprudent a, cu patimii pe un
drum sau pe altul, exces pe care i1 pUitim mai tirziu, cu
oboseala noastnl i eu aQversitatea celorlalti.
Naiv, Maurice Buret, care ii imagina a-mi spune
lucruri noi. Mi Ie-am denuntat de cite od mai sever?
Este in mine un pel'sonaj care iubete tensiunea, vntoarea.
tumultul mal'ile vinturi dezliintuite. i este un altul care
iubte ideile reci., distinctiile precise, rezerva, ateptarea.
tntre aeeti doi oameni, acordul e dificil, dar toate efortu-
rile mele personale sint in cautarea acestui acord, care
tl'ebuie incheiat !?i mentinut.
"Antisemitismul" lui Maurice Buret nu cste, in fond,
dccit 0 rezerva psihologici:i, singura forma de antisemitism
posibila in Franta. In acelai Sens pot fi eu antifranccz
sau, mai just VOl'bi.nd, antical'tezian, Este 0 definirc de
pozitii intelectuale, nu 0 advcl'sitate. E:xista intl'e spiri-
tul evreu i valorile franceze 0 zona de izolare pe care
timpul 0 poate dcsigur atenua, iar trecerea generatiilor 0
poate suprima, dar care la prima luare de contact se do-

De doua mil de ani'
181
vcde$te foaite serioasa. A stdibate aeeasta zona de raeeala
pste 0 problema de ordin individual, fieeare avind de
!twins difieu1tat.iIe propriului sau temperament.
In ce ma prive$te, ered ca drumul nu mi-ar fi greu
daca el ar treee prin Mootaigne $i Stendhal.
.
I-am spus luiMaurice Buret:.
"Nu ti-a fost niciodata siIa de inteIigenta dumitale ?
Nu i s-a parut niciodata ea e obositoare, prezumtioasa,
insuficienta ? Ca, dupa ee ai discutat tot, ai Iimpezit tot
i ai inteles tot, a ramas dineolo de 1ucruri 0 umbra sau
o lumina pina 1a care n-ai ajuns ?
Ce iti repro$ez dumita1e $i spiritu1ui francez este
excesul de memorie. Prea Ie tineti pe toate bine minte,
prea Ie aveti pe toate sub eontro1, ea intr-un Iaborator;
in care fieeare eprubeta inchide 0 formula, 0 serie de
reactii cunoseute, 0 serie de certitudini limitate. Orizonttil
acesta e sterp. Sigur, dar sterp.
Viata dumitale este fara mister i eu ma intreb cum
nu te plictise$ti traind-o. Ea in oriee eaz trebuie sa' se
plictiseasea groaznic in tovara$ia dumita1e, E$ti Un om fara
sarprize. Dumneata zici «un om eu taet,.. Fie. Nu vei
r!cni niciodata, nu vei sparge niciodata nimic, nu vei im-
brinci pe nimeni. Politetea este metafiziea dumitale.
Te supraveghezi ea pe un edifieiu public. Politia este
vocatia dl.lmita1e. Ai etaje $i apartamente interioare pentru
fieeare sentiment sau gind, ai seari $i aseensoare eare te
due preeis de la 0 gindire la alta. E$ti portarul aeestei
clMiri : eontrolezi eine intra r;;i cine p1eaea, inchizi u$ile;
stingi lumina, faci ordine. Iti ere$ti eu atentie plante Ie de
apartament, Ie tai ramuriIe eare indraznesc sa ereasca
neregulat, propter;;ti tulpiniIe eare se indoaie, retezi co-
roanele ee se rididi prea inalt. Nu suporti padurile, te
simp bine numai in parcuri. Iar dumneata e$ti propriul
dumitale pare.
A1; vrea sa r;;tiu daea n-ai intrezarit niciodata umbra
mortii dineo1o de micile eertitudini pe eare Ie euItivi...
Daca nu te-a infiorat vreodaHi sentimentul ea ceea ce
1" ,', 'i'" ", i , i, ''',
faci este marunt, inutil, vld, ea toate aceste ..experien

182


Mihail Sebastian


sint de
arte, ca viata trece peste c
pul dumitale... A'$ vrea
sa '$tiu daca nu te-a cuprins niciodata dorul absurd
i
urgent de a lasa toate balta
i a te duce la intimplare.
unde s-o nimeri, predindu-te in seama noroeului, care sa
faca din dumneata -ce 0 voL.
E
ti un om sanatos
i eehilibrat, dar e
ti prea sanatos.
Iti lipse
te un mic punet de dezechilibru fara de care
. ,
vlata nu se desehide nieiodata in fata noastra dineolo de
zarile imediate. Iti lipse
te un simt mai putin exaet dedi
vazul, dar mai esential deeitel: «simtul tragicului»".


VI


S. T, Haim e la Paris de doua zile, A descins in rue
Daunou, in acel mie
i stralucitor hotel 'unde imi promit
in visurile mele, somptuos, sa locuiese eindva. Are valiza
plina de etiehete multieolore, 0 valiza eare a ineonjurat
de eiteva ori Europa. A mai fost la Paris in ultimele luni.
dar niciodata singur. E 0 femeie in viata lui, fara indoiali.'l.
dar aeest vorbaret S. T. H, devine inehis
i sumbru ori
de eite ori este vorba despre asta.
Am umblat mult impreuna, de la Luvru pina la
Abbesses pe jos
i de acolo am meat spre Place du Tertl'e.
Mi-era teama sa nu-i displaea acest eartier, pe care
il iubese intre toate.
- Nu-ti poti imagina ee impresie de ora
 provincia]
iti faee Parisul, daea vii din Europa, Ai senzatia ca te-ai
ratacit intr-o gara, unde trenurile exprese nu opresc.
Miroase a 1924, a 1928 eel multo
i noi sintem in 193].
Nu numai Berlinul sau Viena, unde incordarea este ma-
xima, dar Bueure
tii ehiar sint mai vii, mai aetuali. Cind
treci granita la Bale, spre Paris, eeasornicul inainteaza
cu 0 ora, iar timpul da inapoi eu ei\iva ani. Ai sa vezi
i
tll la toamna, eind ai sa pleci. Ai sa gase
ti in Europa,
oriunde, 0 fierbere eare ad nll se simie
i nici nu se ba-
nuie
te.
- Nu
tiu daea voi pleea la toamna,
- Ba vei pleea. Lueraril
 de la Dieppe nu se mai fac.
Vei vedea,




De doua mil de ani'
183
De unde tii ?
Nu tiu. Viid. Vad timpurile care vin i inteleg ee
se poate i ce nu se poate.
.
Am aflat cu surprindere ca batrinul Ralph Rice i1 cu-
noate pe S. T. H., i ineii foarte bine. Au avut amlndoi °
,onvorbire de douii ore, sus, in biroul din bulevardul
Haussmann. S.T.H. a luerat in ultimul an pentru Exploa-
tarea Riee, la Berlin, un de dispune de informatii i po-
sibilitati eomerciale, pe eare batrinul Ralph Ie pretuiete.
Mii amuza eapul speriat al biHrinului, ascultindu-l
pe S. T. H., care masura biroul in lung :;;i-n lat, descriind
in aer eu degetul aratator scari grafice de eatastrofa,
"S-a terminat, domnule, s-a terminat. Puteti inchide
praviilia.
Mergem spre revolutie, eum te vad i eum ma vezi.
Gertnania nu mai tine, Austria nici vorba ea nu, extre-
mul Orient trosne$te. Nu mai e 0 eriza de 7 sau 11 ani,
din alea des pre eare serie in dirtile de eeonomie; este
-in naufragiu general. Pot sii ti-o demonstrez eu eifre,
dar nu vreau. Am mai J1}.ulta ineredere in mirosul dumitale
de om de afaceri. Vii din Europa. Spune-mi : n-ai simtit
o aroma de dinamitli gidilindu-ti niirile eu eare te-ai dus
3a miroi petrol 1"
Batrinul Ralph ii privea ineruntat dilimara de pardi
ar fi fost acolo, pe masa lui, prima doza din dinamita pe
care 0 evoca S. T, Haim.
.
..
L-am prezentat lui Mauriee Buret. Satul de diseutii
soeiale, eaci avusese eiteva eu mine $i eu Rice, , T. H.
a fost admirabil. Din momentul in eare nu se mai ocupa
de destinele universului, e un baiat eu umo1'.
Am fost toti trei la concertul Colonne. In program
Horace victorieux a lui Honegger, !inial', gl'av, concis,
u un in$elator aer de simplitate. care triumfa asupra
:elor mai aseunse dificultati. Am iC$it de acolo refikut,
limpezit. "Ordinea domnete in lume - am refleetat in
'nine insumi -, de vreme ce asemenea victorie este
posibila". '

184
Mihail Sebastian
Ne-am continuat seara in Montmart.re, unde descope-
risedim mai de mult un miraculos vin de Anjou. S. T.H.
era intr-o verva de zile mari. Povestea ,dedesubturl
despre seandalul Oustrie, din care faeea un intreg roman
eu femei, eu avcnturi, eu lovituri de bursa, cu lovituri
de alcov, toate regizate genial i expuse precipitat" ca
intr-un film. $tie 0 sumedenie de lueruri , mai ales,
tie sa le puna in legatura, putin abraeadabrant, dar logic
i greu de eombatut. Explieatiile lui au eeva de Ponson
du Terrail, melodramatic 1iii senzational, dar, daca nu
just, eel putin plauzibil.
- Cu aptitudinile pe care Ie ai, vei termina la Intel-
lingcnce Serviee.
- E singura meserie care m-ar interesa, Singura,
intr-adevar, daea n-ar fi altceva mai decisiv, mai tulbuxa-
tor, Sa fad politic in stil mare e desigur pasionant. Dar e
putin, e sarac, Este 0 meserie de raporturi, de legaturi,
de subordine. Mie imi trebuie altceva. Am sa v-a spun In
urcche. ea sa nu ne audii vecinii.
S-a aplecat peste masi'\. i a silabisit, confidential:
.,ab-so-lu-tul",
.,Ri.en que <;Q ?(( a intrebat Buret.
.,
Nu I-am vazut pe S,T.H. de patru zile. Azi-dimineatii
de6chid ziaruli observ in pagina a treia : Mari arestii-ri
de eomuni.ti in Romania. Numele lui S. T. Haim iese
dintre rinduri cel dintii. Sint inmarmurit. Am telefonat
la hotel. Da, este exaet: S, T. H. a parasit Parisul in
ziua de 12. .Azi sintem in 18. Destul timp pentru ea sa
fi ajuns la Bucu,re9ti i sa fi fost arestat.
Am scris in tara dupa vti, lui Pirlea i lui Marin.
Nu inteleg ee putea fi. Era atit de sigur de el, aUt de calm
in fond. Mi Se pare ea e ceva de roman politist aiei. Gin-
dul ea omul eu eare numai aeum citeva zile ma plimbam
la Paris se ana asUizi la Bucureti intre baionete ma ne-
linitete. E un alt curs de viata, 0 alta ordine de lucruri,
o alta logiei'\., Cum ? Am mers alaturi de el, am stat cu
el la masa, am discutat, am fumat, am baut, i n-a fqst
nimic in el care sa indice apropierea caderii ? Nici un semn

De dQua mii ell? ani'
185
care sa anunte mikar pedeparte ca undeva, in ace] ceas,
i ,se hotarate soarta ?_
Mi-e eu neputinta sa accept aceastii indiferena a
Iuerurilor i ma urmiire!?te fiecare amanunt al serii noas-
tre, ea i cum fiecare ar ascunde un fragment de expli-
catie, Costumul lui gri, cravata albastra cu punete aIbe,
tigarile Chesterfield, pe care Ie cump.:il'ase in drum, de Ia
debitul de linga Chate1pt
.
,Nici un n'ispuns d<:: la Pirlea, nid llnul de 1a Marin.
In schimb, un pUe de bacanie, eu adl"eSa scrisa de 0 mina
grab ita. Desehid : e de la S. T, H,
"hi aduci aminte eeasu1 de spasm de care vorbeam
odat&, A venit".
Are 0 memork extJ"aol'din:u"3. Etl uitasem.

P ARTEA A CINCEA


I


Pe $erban- V odft in sus, de unde ineep a se diri easele,
automobilul provoaca oareeare senzatie, ea intr-o mahala
de provincie, Se vad -capete eurioase la geamuri, se aud
porti desehizindu-se in urma no astra, se iau pileuri de
copii dupa noi. ,
"Mergeti spre erematoriu ?", I-a interpelat pe
ofer
o femeie proptita in pragul easeL "Mergem la dracu' sa
te ia", i-a raspuns el furios de gropile in eare toemai
intrasem.
Maidanul se deschide pe stinga, trist, murdar, eu lazi
sparte, veehituri, eutii de tiniehea, movile de gunoi ar-
zind moenit. Pe aloeuri, un petie de iarba, eare a rezistat
ineeputului de noiembrie, un porn pe jumatate desfrunzit,
un dulau fara treaba.
...Poate ea e 0 gr
eala vizita aeeasta. Ce am sa-i spun?
Ce are sa-mi spuna ? Nimie nu ma dezarmeaza mai eom-
plet decit 0 situatie solemna, eaci vorbele obi
nuite mi
se par saraee, iar vorbele mari ma stingherese. De trei
zile, de eind am eapatat biletul de libera tree ere, nu ma
pot gindi la alteeva decit la momentul revederii.
Fiecare gest mi I-am imaginat de zeci de ori
i, de
fieee data, mi se parea cind exeesiv, c1nd insuficient.
Cutia de tigari pe eare i-o due ma incurea $i ea : nu
tiu
cum sa i-o dau, A
 vrea sa gasesc gestul scurt
i pe
tl'ei sferturi neatent eu eare intinzi cuiva tabachera sa
se serveasea. A
 vrea sa-i pot stringe mina simplu, eum
i-a
 stringe-o pe strada, sa-i dau impresia ca nimie nu
s-a schimbat, ea intilnirea noastra aid nu este excep-
tionala, ea aparitia lui intre baionete nu este 0 eata-
stro£iL.




De doua mii de ani
187
- Stai !
oferul a frinat brusc, zgiltiindu-ne pentru 0 ultima
oara. "Am ajuns", imi spune i imi arata eu degetul
departe 0 linie imaginara, dineolo de cal'e nu se vad
decit vreo trei virfuri de baioneta.
- Jilava ?
- Da. E sub pamint.
Clopotul care sun a, strigatul repetat al santinelelor
("eaporal de sehimb !"... "eaporal de sehimb !"...), con-
trolul hirtiilor, oehiul banuitor al ofiterului de serviciu,
totul e simplu, totul e suportabil, numai aceasta poarta
miea de lemn i fier din fundul gangului de piatra, nu-
mai aeest prag peste eare va pai eurind, in citeva mi-
nute, in citeva seeunde, vechiul meu S. T. Raim, nu-
mai aeest prag este apasator i intuneeat. Mi-e en
neputinta sa-mi abat privirea din aeest punet, Paii se
aud de dincolo, departati, strami, din alta lume. lata,
se va desehide aeum poarta, In clip a asta... Ar trebui
sa gasesc un zimbet, eu oriee pret un zimbet. ,
Fericit S. T. R. ! A izbuenit pe poartii furtunos ea
totdeauna, blond, agitat, nerabdator i eu toata fata lu-
minata. S-a oprit un moment in prag sa ma eaute Is
douazeci de metri, dincolo de barli. In citi pai a fost
linga mine? Intr-unul singur ered.
Vorbete repedE;!, vioi, grabit, cu oehii, cu miinile,
cu coltul de par ee-i eade mereu pe frunte, eu toaHi
fiinta lui, pusa parea la 0 formidabila presiune interioara'
i exultind aeum de bueuria exploziei.
- Daea ai ti ee frumos e aici ! Oameni, ma, primii
oameni pe eare Ii eunosc. Citeva seeole de inchisoare
sint dineolo de, poarta, ce zic? citeva mii de ani. $i
inca nu sint destui, pentru ee pot duee oamenii atia
in spinare, far a sa erieneasea. Mi-ar fi ruine de eei 12
ani ai mei de recluziune sa, ma vait. Daea n-ar fi fost
avocatii i mama, nici n-a$ fi faeut recurs. C4, orieuID,
tot aeolo ajung. Pe noi de aid nu ne seoate nici eon-
siliul de revizie, niei easatia. Eu cu asemenea glume nu
ma 'amagesc. Dar vine 0 easatie mai mare decit toate -:-
i sa :;;tii ea. vine repede, Nu tiu eum 0 fi pe Calea Vic-
toriei, dar aici, in eazemate miroase grozav a revolutie.
Nu ride. 0 simt, 0 simt precis, fizic. Nu e noapte Sa nu
ma culc eu gindul ca' dimineata s-ar putea sa gasim por-

188
Mihail Sebastian
tile vraite. Poate ca intiia zapada nu ne mai prinde
aieL
Absurda lui certitudine ma uluiete. Nu, n-am sa:"l
iau de umeri i n-am s&-l scutur ca sa se trezeasca. La
ce bun ? E mai bine sa creadii :;;i sa a:;;tepte, chiar dadi
ceea ce ateapta nu e decit 0 lamentabila umbra, scor-
nita de 0 fantezie care ii urmare:;;te zborul dincol0 de
zarea pazita cu mitraliere i?i pUi?ti. '
Bamii cu bine, S. T. H. Zece minute au trecut, i
ceasul Jilavei este mai exact decit ceasul istoriei. El ma-
soara cu minute :;;i secunde, tu masori cu decenii i
veacuri.
J
Am trecut pe la "Central", unde eram sigur ca-l voi
gasi pe $tefan Pirlea. Nu se mi:;;ca de aid din zori pina
upa miezul noptii. re in fund, pe dreapta, linga bar,
,0 masa pe care toata lumea 0 :;;tie proprietatea lui. La
minister nu se mai duce de multo A demisionat ca sa
fie libel'. Libel' pentru ce? Nu :;;tiu. Liber pentru "seara
cea mare". A fi vrut sa-i spun ca noua lui tinuta de
n.ihilist - pletos :;;i neingrijit - e 0 copiHirie. Mi-era
tamii insa ca va izbucni, cu vechiul lui strigat : "Dum-
neata" sa tad! Dumneata ei?ti un estet I"
L- ocoli bucuros, dar e singurul care imi poate
('spune mai lamurit care este situatia lui S. T. H., de ce
a fost arestat, de ce condamnat :;;i care ii sint pe viitor
.,ansele. La dosarul lui se afla un raport al politiei ger-
mane, care I-a identificat la Berlin trei luni inainte de
ares tare, la 0 intrunire, comunisUi din cartier unde a
luat cuvintul. Se mai afla marturia unui functionar
superior, care I-a au zit discutind in Orient-Expres cu
glas tare "importante secrete de armament". In plus,
cUeva depozitii, citeva aluzii, citevapresupuneri. Totu1
e vag, inconsistent, fiira seriozitate. E drept insa ca este
vorba de S. T. Haim, revolutionar disponibil la or ice
ora din zi i?i din noapte. N-ar fi de mirare sa fi fost
prins cu nitroglicerina in buzunarul vestei. E omul ca-
pabil sa duca dups 'el 0 bomba ca pe 0 umbrela i 5-0
lase foarte placid la garderoba = "pune, te rog, bomba
asta 18 numaru1 meu ; atentie Ins! sa nu facs explozie".

De douii mii de ani'
189
Pe Pit-lea j] enerveaza intrebarile mcle.
"De ce I-a arestat ? De ee I-a condamnat? Fleacuri,
prostii. L-au arestat pentru cii "trebuia sa-l aresteze.
leri pe el, azi pe mine, miine pe toti. Numai aa se faee
o revolutie : cu oameni trecuti prin pU1}carie. E vinovat 1
Nu-i vinovat ? Ii da 5 ani? ii dii 55 de ani ? Treaba Iui.
Pentru noi, nu exist a decit 0 singura intrebare: ples-
nete statuI asta ori nu plesnete '?
- Nu te tiam comunist.
- i nici ,nu slnt. Ce c aia? Comunist, reactionar,
stinga, dl,"eapta... Superstitii, domnule, sferturi de. idei.
Exista doar 0 lume veehe i una noua. Atit, 0 lume
care crapa i una care se nate, 0 sa stau eu acuma
sa-l boeesc pe S. T, Haim ? N-am timp. Scurt. Noi um-
bJam cu totii prin noapte, de-a valma, unul cade, altul
nu, fiecare dupa cum-i serig, Cind s-o face zi, 0 sa ne
numaram",
Nici aici, in cafenea, intrc doua pahare dcarte de
bere, dominind eu voeea Iui de bariton toate mesele dim-
prejur I?i in timidindu.:.i pc auditorii tineri speriati, nid
aid Pirlea D, tefan nu este ridicol. Are 0 frunte in-
spiraHi i un pumn decis. Cind vorbete, privirea lui
trece de eei care n inconjoara, pardi i-ar face loc spre nu
tiu ce nevazute tinte. Sint citiva adolescenti care ii fac
o permancntii garda, Cll totH stinjeniti de hainele civile,
pc care Ie poartii primele lor haine civile de cind au
parasit lieeul. Fumeaza mult i Pl"Ost, cind cu un vadit
exees de bravura, cind eu 0 tresarire de frica, tradind
amintirea recenta a c10setului in care i$i aprindeau pe
ascuns tigarile, Cireula printre ei diverse foi de pamflet,
pe care Ie citesc eu aviditate, comentind eu glas tare,
rccitind versuri, proc1amatii,' manifeste. Se tutuiesc eu
totH, se cunosc cu toW fara sa-i fi dat mina, fara sa
se fi vazut vreodaH'i. Intre 1 i 2, la ora prinzului, agitatia
cl'ete bruse. Toata lumea e in eautarea celor 26 de lei
neeesari pentl'u "meniu", Monedele trec de la 0 masa 1a
aHa, azvirlite mnical sau eu 0 injuratura, Fetele sint mai
putine, cite ,una picrduta ih mijlocul unui grup de baieti,
mici zine plidisite, in trcncieoturi, Cll eapul gol, eu tig&ra
stinsa la jumatate. Greu de definit identitatea lor: poate

190
Mihail Sebastian
studente, poate dansatoare de revista, poate fete de strada
pur $i simplu, .'
lata una care seamana surprinzator cu Louise Brooks;
in Lulu. Toti baietii 0 striga pe nume - Vally - i ea
Ie raspunde tuturor cu acelai zimbet dragut i plictisit,
Poarta un pulovar verde strins baietete cu 0 centura
$i in cap un rest de basca tot verde, care ii. descopera
trei sferturi din capul ei rotunjit de breton. A trecut
pe la masa no astra i I-a salutat pe Pirlea cu un vag
gest de salut, ducind degetul la cozorocul unui imaginal'
chipiu. M-a intrebat in trecere: "N-ai 0 tigara ?". I-am
intins pachetul meu de regale, din care a seos una, strim-
bindu-se nu tiu de ceo ,
- Semeni cu 0 eroina de Wedekind.
- $tiu, Lulu.
- De unde tii ?
- Mi s-a mai spus.
A trecut mai departe, cu pasul ei nll lenc$,dar ne-
hotiirit, indiferent.
Am aflat de ce s-a strimbat Vally luind regala ole-
rita. La "Central" nu se fumeaza decit "functionare",
igari de 50 de bani, cu tutu nul negru. "Regala" e 0
tigara burgheza. Poetii, revolutionarii, oamenii liberi,
oamenii de imaginatie, vizionarii fumeaza numai tutun
proletar. Bietul meu pachet de 30 de lei era 0 insolenta,
o provocare. Strimbatura fetei care seamana cu Lulu a
lui Wedekind voia sa spuna destul de lamurit: "Am
lnteles cu cine am de-a face".
Mai sint i alte reguli de conduita la "Central". Sa nu
saluti decit eel mult cu un deget i in nici un caz, daca
porti palarie, sa n-o scoti din cap. Sa nu spui nimanui
"dumneata". Sa nu te prezinti nimanui. Toata lumea
se cunote aici, din oficiu. Nu' e timp de politeti, min-
ciuni, mofturi. Sintem obositi - nu-i aa? -, sintem
satui. Oamenii bogati, oamenii importanti, oamenii cu
burta se pot maimutari cit VOl', Au :;;i timp, au i chef de
glurnit. Noi nu, ' .
E 0 continua fierbere la "Central" $i, in acelai timp,
un apasa.tor aer de plictiseala, de inutilitate. Baietii
atia sint pasionati sau' simuleaza pasiunea, sint descura-

De doua mii de anf
HJ1
jai sau simuleaza descurajarea. Sint citiva foarte tineri,
agresivi, gaHigio:;;i, cu exeme de pubertate pe frunic',
juni incendiatol'i fara ocupatie deocamdata. Printre ei,
iei-colo, Un cap frurnos de adolescent. Sint, de asemeui,
dteva perechi de barbi :;;i mustati recente, intr-adins
neingrijite, sumbre, profetice. (Ar trebui observata abun-
denta barbilor in perioadele de nelini:;;te sociala, in anii
de revolta sau de descompunere. Este primul refugiu 'in
mister la indemina oamenilor.)
Odata intrat la "Central", e greu sa pleci, Te tine aici.
lenea, gindul nesincer ca al?tepti pe cineva, cind in reali-
tate nu al?tePti pe nimeni, plictiseala de a umbla pc
strada, indiferenta... Ul?a circulara de la intrare se invlr-
tel?te intr-una, introducind aceial?i tipi, care vin I?i pleaei:i,
pentr:u ca sa se intoarca dupa cinci minute la masa de
la care s-au ridicat. E ceva toropitor, somnoros, desfacut
in aer, un gust de cenul?a, 0 amintire de scrum.
UneQri izbucne:;;te 0 cearta de idei sau de palme la
vreuna din mese, ceea ce trezete pentru 0 c1ipa len('a
tuturor, pin a ce mica senzatie se pierde in rumoarea
impasibila de totdeauna,
Este un basarabean barbos, de vreo 20 de ani, despre
care se spune ca e fiu de fierar :;;i geniu. A tradus din
Alexandru Blok i se trezete din cind in cind recitind
un vel'S din "Seitii" ca 0 chemare de trimbita.
Am gasit-o pe VaNy singura, rezemata eu spatele d('
bar :;;i privind cu oehii intredeschi:;;i, ca printr-un fum
gros de tigara, nu :;;tiu ceo (Se privel?te foarte mult in
vag la "Central".) E 0 fat'a frumoasa, I?i bretonul ei !ins
Ii pastreaza un aer de cumintenie pe care tigara nu-l
inUitura cu totul. M-am apropiat de ea I?i i-am facut 0
propunere care a surprins-o.
- Nu mergi pe strada sa te plimbi ?
La inceput parea ca nu intelege. ("Pe strada? De
ce ?") In prag, s-a oprit inca 0 data, nehotarita. Plouu,
- Sper ca nu te sperie doi stropi de ploaie.
i-a ridicat fara grab a gulerul trenciului, :;;i-a vir'it
miinile in buzunar I?i a pornit-o inainte, cu un mie gcst
croie, infruntator de vijelii.
Veche plaeere de a umbla prin ploaie! Stralucirea
asfaltului ud, pilp1irea depal'tata a reeJ.amelor luminoase.
graba trecatorilor, sunctul alarm at al claxoanelor de taxi,

192
Mihail Sebastian
caderea larga, generoasa, cuprinzatoare a ploii pe acope-
riuri...
Am mers 0 buna bucata de vreme fara sa ne vorbim.
Ii auzeam bataia pasului pe asfalt, putin pre a apasat
i energic pentru ea, dar antrenat la mers ca pentru 0
cursa de citiva kilometri. Purta 0 manta de cauciuc sub-
tire, pe care picaturile de plbaie cadeau cu zgomot exage-
rat, ceea ce imi dadea 0 impresie de furtuna, de!1i nu' era
decit 0 foarte de treaba ploaie.
. - De ce vii dumneata la "Central" ?
Nu mi-a raspuns imediat. Continua sa mearga, putin
aplecata inainte, ca sa-1;ii fereasca obrazul de bataia ploii.
Intr-un tll'ziu a vorbit :
 Pentru ca e ieftin. 26 de lei dejunul.
- $i pentru motivul asta dimii toata ziua acolo?
Am impresia ea e1;iti studenta.
- Da, Oarecum. Sint cu frecventa in anul trei i
eu examenele in primul. Dar ma plictisesc, ma plicti-
sese de nl0arte... Mi-e greu sa stau singura acasa. De
Ce ma apuc imi iese prost, ma plictisesc, mi-e sila.
- $i "Centralul" te amuza.
- Ma amuza !... Nu... Adica, nu tiu. Nu pot sa plec
de acolo, asta e. De oriunde a veni,oriunde m-a duce,
trec pe aeolo. Desehid ua sa vad ce mai e nou'  ma
incurc in vorba cu unul, cu altul. $i uite, aa trece
vremea,
Vorbe1;ite eu 0 voce alba, indiferenta, cu nu, tiu ce
ton de neatentie, care vine ori dintr-o imensa plictiseala,
od dintr-o la feI de imensa oboseala.
- N-ai incercat niciodata sa pleci de-acolo ?
- Ba da, dar n-am rew;;it. La urma urmelor, ma
simt bine a1;ia cum sint. Tu crezi ca fad mare isprava
daca nu vii la "Central" ?
- De ce-mi spui "tu" ? Ma cunoti de trei zile. Nu
tii nid: cine sint, nid ce vreau.
- N-are nici 0 importanta. Iti spun "tu", pentru ca
m-am obinuit sa spun "tu" oricui. Crea c eti destul
de inteligent ca sa nu te superi.
- Mersi pentru inercdere. Dar e vorba de dumneata,
nu de mine. Nu-ti face rau abuzul de intimitati ? "Dum-
neata" 1;ii "dumneavoastra" nu e numai B politete; este
II arma de apiirare personala.

Dt" do cl £1 III j j de 1mi'
133
,. ,
- Fo::utc subtil, dr nu pricep, .,Tu;' e mai SCli':t
!?i mai simp]u, "i\)'mti de apul'are personaJi!". E:;:ti nos-
tim, Z[lU, Ce vrei sa apur eu '?
Am umblat mai ckparle, fara sa vOl'bim, l.\1aj ih:zi:"1,
am opl'it 0 [paina.
- U ndc mergem ?
- Nu tiu, Uncle \TeL
Am 1uat-o Iii brate :;;i nu s-a impotl'ivit ddoc:. S-a,
liisat sunitaUl :;;i tn-a saqI1::,t, dal' fadi convingere, i1f'paS-
toart', absentl, Cllm ar fi fumat. Un moment m-Bm gjno)t
's-o due la mine, dae r;;ofcl'ul 0 Juase spee Calea \lietoj"jj
5i mi-(,l'a le:ne sa-i spun sa intoarea. Am l;lsat-o ]a "Ccn-.
t1'al", Din p1'ag, mi-a tl'imis salutul ei miiHar', eu dcgt:i'\]J
]a aeela:;;i Inchipuit chjpiu. Flutura un IeI de s,-:r;E: (;}.:I..
nu spullca nimic.
Am l'l'venit iCl'i 1a "Ct'nil'al" din<;Ul'ozitate ',l [;)1
ramas toata scal'a. N u aveam nimic altceva d!.? jijec;:1,
era pre devl'<'me ca sa mu into1'e D.casa, era pr,:a 1.:) t
afad'l ea sa ma pJimb. Cinci minute, inca cinei, inc;';j dnc-i.
A venit ullul i mi-a eerut 26 de lei, altul 0 ig;:;:-a, :lJid
3 lei pcntl'lI un zial'. Mi se parea di-i eunose pe toO :i
poate ea intr-adev[u' Ii cunoteam de pc strada, <Jj:J
tl'an1Vai sau mai tiu !:'U de unde,
"Ar tl'cbui sa plec", mi-am spus de elteva "I i, JAr
mi-l'l'a 1ene sa m::t ridic. Vally, 'in trccerc de 1a ,} !Tj(,
]a alta, mi-;). trimis peste umar un salut de rcc..m,)[-lic'('_
"Tot aici?" A tl'ecut mai departe, fara sa r::;.t(OpC' ; s-
puns 1a vorba' pe eare c) al'llI1case Ia nimereala,
In gl'upul Jui t.cfDn PirJea se vorbea desprc ",dCEU:r::-
plillcrc", Bi.i.ic1ii urmareau- discutia cu 0 atentje conCt--,-
traUl, de pal'ea ar Ii Ul'maJ'it fieeare 'in intim!tr,iea J'"j
Jazele aecstei descompuneri. Cum Ii priveam prcdjndu-:,-E'
discutiei ca unui stupcGant, palizi unii, vio1eni i Jno:,)'-
da1i altii, 3$ fi vrllt sa 'lovesc ell pumnul in masa, fa
sa-i trezesc, "Trebuie pui pe fuga - ginde!1J1l ell -',
trebuie scoi urgent de aici; singuri n-o sa pkce nicio-
data ';, Cri intr-uh ineeput de somn, Cll ewe l.e ]up\i
ostcnit, mi-era -'insa ell neputin1a sa ma ridic de Ja JocuJ
meu. "Ob1mnov", am ref1ectat, aducindu-mi aroiJJte de

194
lVIihail Sebastian
lenea eroutui slav. ,,0 cafenea plina de Oblomovi. $i ell.
lntre ei, pe cale de a deveni unul in plus".
Am plecat tirziu, in gl'Up. Pe strada. se deSpal'(>a
pe la coluri cind' unul, dnd allul, continuind spre maha-
laIe, in grupuri mai, mid,' dezbatrea care nu se mai
sfirea. M-am trezit dincol0 de Lipscani cu un tip care
mergea lillg[! mine, r
- Locuicti sprc pat'cul Carol?
- Da... oa1'ccum...
Mi-era penibil sf! merg aliHuri de un biiat P( care
nu-l cunoteam :;;i carui.a n-aveam ce-i spun!;'. Am ineer-
cat de citeva ori sa leg citeva vorbe, fiinddi mi-cra
insuportabi] Uicerea, dar n-a mers deloc. Nici ell nu
gaseam marc luc1'u, niei el nl1 avea chef s[\ rspund't_
La Sfintii Apostoli, <UTI ,luat-o' la stinga, cu gindul
ca el va continua dnm1L11 inaintc pe AnUm. A dat insa
coltul odaia eu mine, Am f[lcut 0 ultima inccrcare pc
strada Emigratull1i, prea mica i nccunoscuta, pent-I'll
ea i drumul lui sf! dub'i pc acolo, oc1ata cu al meu. lVI-a
tn'maL. Er1-ln1 IL!riO:> pc el :;;i' a fi Vl'ut sa ma oprec
dcodata $i s,';!,.-I intreb scmt Ineotro merge. lVI-am' stapi.-
'nit Ins;\ e.d nu mai aveam oricum dec:it Vl'eo doua sute
de pa:;;i plni't In poarti\., unde i-am in tins grflbit n1.ina,
gest care I-a surprins. cad a 'intll'ziat sii mi-o dea pC' a
lui, lasindu-mi astLe[' salutul 'pe jum{ltatt> nctcl'minat.
- Cum ?.... Te duci ?
- Da. Noapte buna.
Rfmi.lnea pe 1.1'6tua1', in fa(.a purtii. lTzcmat de fdinar,
eu mlinilc in buzur'larc. dezodentat pal'ca SL1bit, ca in
- Ul'ma \.inui tren pierdut. Am {{lcut citiva pa;;i in curle,
nchotarit: dac[t tl'ebuie sml nu sa m[l Intorc. Aveam un
sentiment vehement de u!?l1l"are, pe, care un glas in
mine 11 rezuma farA.oeol : "Di:\-l dracului". Dar, in accla:,;i
timp, sim1eam d't ceca ce fac eu "nu se face", Aveam,o
senza1ie obscura de' jena, care prevedeam di n-o sa-mi
dea pace. Mfl cunosc doal'. Nu sint incapabil de anumil!':
mid infamii, pentru a-mi apara 1init('a mea personalii,
dar, odata comise, gindul lor ma pel'secut{l ca un fir de
praf in ochi.

De dOlla mii .de ani
195
M-am intors plictisit spre e1 :;;i I-am: lntrebat, ras,
,indu-ma : ;
- Dumneata ce fad aid? De ce .nu te duci 1a cul-
C'm'e ?
A ridicat din umed :;;i 'a zimbit (probabi1 de naivitatca
'ntrebarii).
- Unde 10cufeti ?
 Hm! Unde se nim'erete,
Primul meu gind a £ost aeesta: "Ce bine tl'ebuic sa
fie acuma sus, in odaiamea ; singur in pat, sa te intinzi
cit vrei, sa aprinzi lampa de pe noptiera, sa eitc9ti",-Mi
se purea ca niciodat;\ n-a:;; £i fost mai fedcit sa fiu sin-:
gur declt acum.
- Hai, sa dormi la mine, '
Am luat-o inainte, injurTndu-l in gind eu toaUI. Iuria
r;;i injurindu-rna pe' mine insumi pentru ghinionul asta
{}icat din senin, Ne-am dezbraeat taeui, eu furias, el
jndiferent.
Ce lucru ciudat un am necunascut. Un om necunos-
cut caee doarme linga tine, Ii aud. rasuflarea cum i-a
i'luzi intreaga/viata, .cu proeese1e ei ascunse, cu palpi-
t31ea singe4tiin tesutmi, eu mi1iardul de Jl1!ei descoJl1-
puneri i arderi, ce se aduna obscure ea sa-l Cl'eeze i
sa-l menFna, '.
N-am sa dorm. Inuti1 sa in chid ochii, inutil sa m3'
:infurii, n-am sa pot dormi. E rnai bine sa-rni accept
insomnia :;;i sarna resernnez  l'amine treaz. El e ostent.
Ce i s-a intimplat asta-scara i se intirnpJa pl'Obabit in
fiecare seara, Nirnic care sa-l tU1'bure, deci, nimic care
sa-l nelini-;;teasca.
Un om ,necunoscut doarn1C' ling a mine, ca 0 piatt'a.
Hnga 0 aWi' piatra.
E --primul am care- intra in via{a mea fara sa bata 1a
Wia. Pe toti ciii Ii cunosc, ii Cl1nosc pe tcmiul unl1i pact
,subinteles de singuratate. ,,!atti., eu sint asta, tu eti
astala1tul; aUta iii pot da eu, atita imi,vd da tu ; ne-am
strins unul altuia mina :;;inc-am legat pein aceasta sa
puncm in t,oval'a$ie cUeva 1ucruri, citeva idei, citeva

IB6
l\1i lIa il Sebastian
ami..'1tlri - rcstul ramine irichis, restul ramme in noi i;
cum sintcm binc crcscuti, nu vpm pai nicied'ata dincolo,
nuvom deschide niciodata poQi1e noastre inchise".
P.:ict:.ll e precis, piirtilc sinl definite; eu. tu.
Un singur om nccunoseut doarme lin'ga mine i am
set1zaia ca e 0 intrcag[j mulp,me care a intrat cu e1. Nu
mi-a SPU5 nimic, nu i-am, spus nimic, dar simt di nu mai
orm nlc.l ce-i spune, nici cc-i ascundc,
:i,:
..R2\'olutie.,. Po a tJt: da, Intr-o luna, in doua. in
tt':o:.i"- spun baictii de 1a "Central". $tefan Pirlea preci-
zazb'i : "De S£intul Gheorghe- 0 ,sa functioneze spinzura-
tc,(th..". Se in!i'aHi poate asupl'a datei i asupra instrumen-
E'Oi-. [';'-1 sc inala in5[1 asupra atmosfcrei, care c sufo-
Cdlltii,
00,. unde vin baietii ali; .1unatici., fara casa, farii
('e,5t, C'': capclclc goale, eLl miini1e goale, eu, identitalea
(l.epcai:<'t. eu atf:'pt.arik dibuitoal'C !
Dorn, asUizi aid, miine dQrm dincolo, poimiinc nu
mai GOl'nl c1doc. Via1a sc tl'cc:e de la 0 masa la alta, in
dLlt:i\'2i:l unui pol, in caL1tarea tlnei tigari, 'in cautarea
cnui pat. Dintre ei, uneori, i,;i face loc cu coatele cite
unul CBrc i;;1 descopera 0 chemare. un mesaj de comunicat
tJtl:rDr, un adcvar absolut. Dupfl 0 zi sau doua, dupa 0
siplr.trllna sau doua se pierd din plicti'scala lor sau a
c:bdalti. _
,,0 sa va punem .la zid", Am auzit vorba asta de 0
5i.itb" de ori, de 0 mie de or-i. La fi!:'care colt de sU'ada,
lr.tllm'sc un razbunator. '
PE.' cine 0 sa puna la zid '? DeocamdaUi nu stnt limpede
flxat!. ,.Pe burghezi, pc bii11'ini.pc burtoi, pc satui".
Totul; e confuz, surd, invdm[ltt, Cu totii sint descurajati
:i febrHi. A!?teptarea ii obose:5te. ateptarea asta, care
nu se mai satura, care nu se mai lcrmina', care consuma
ceasuri, zilc, ani i tam'inc mercu fHiminqa, at(:ptarea
fadi teluri, farl termene, fura obiect, 0 a:;;teptare pura
t simpUi, facuta numai din nervi fi'L tensiuni.

De dlJuu mii lle ani



197


- Trebuie'sa plesnc.1sci:!, il'chuie neaparat sa plCE-
,


!1 ('-(1 sciL .
Cc .?
- TI)I tll.


II


Am fost eu maistrul
i eu pl'oresorul Ghita 1a Sl1agov
,,;', v('d<.:'111 parcela pro£psorului. E un mic parc de COI1-
s1.l' uc tii al casci corpului' didactic, in care Blidaru ;;i-a
;'1 'tinut, pe vremuri VI'CO 200 de metfi piitrati, cu gindlll
sti-:;;i constn1iasca mai tirziu 0 vila. Nu pare deloc dispus
s-I) faca acum. Locul e f('ricH plasat, in partea opusa
Bucurc
tiJol', cu 0 deschidcl'e de perspectiva U:;;Ol' ridicala
dC;lSUpl'a laeului, ceea ce ne.,.ar inlesni 0 terasa superb["
A
 v)'ca sa eonstruiesc casa Dumai pentru bucuria aceS--
h'i t.erasC',
i maistrul,
i eu am incercat sa-l
onvingcm,
dal' pl'ofesorul pare hoH'lrit sa nu inceapa nimic. '
.,Nu insistati, va rog, nu in.sistati. Am sentiment ul
di nimic nu email.idicol astazi decit sa eonstl'uiesti
,'('va - nu impol'ti:! ceo Stiu pi'ecis cil miine se va cutl'
-
mura pi'u11intuJ,
i eu asti:!zi mil pun sa-mi ddic casi:!,
Spuneti :;;i voi daca nu e comic. Nu 5e poaLe, Acuri1a e
timp de darimat, nu de c1i:!dit".


.


Locuicste mercu in ael
easi casa din 1923, Toate sint
eum 1e-an
 cunoscut intii, geamul lung, dl'cptunghiuJal'.
fal'a perdele,patul de campanie, car tile, micul Bl'cughel
din pcrete,.. El insw;;i, in haina luriga de easa, sub bataia
acdcia:?i lampi de birou, pare a fi ramas neschimbat.
Vorbc$te I'ar, dcspicind lucl'ul'ile, vedficind toate ipoh
-
7.:e1e, dindu-
i singur replica, respingindu-:;;i sil1gul' obicc-
iiile. Calm
i stapinit cum e, cine ar spune cit de al'za-
toarc Sll1t pl'obleme1e carl' il preocLipa? Am ,adesea,
ascultindu-l, impresia ca mil anu in fat a unui chimist
care, cu 0 !:iola de eCl'azitil in mina, dizertcaza aSUpl'il
calitii\ilor explozive ale cOl'pului. $i omul accsta 1'('Ce e
eel mai pasionat :;;i mai tumultuos om.




100
.
\
MihaU Seba$tian
I-am amintit intiile noastre convorbiri aici, cursul
din 1923 despre "evolutia notiunii de valoare", indig-
narea specialitilor, uluirea noastdi, a studentilor... Am
JiCOS din biblioteca un atlas geografic i am deshis harta
Europei sa insemnam ICU creionu1 centre1e de criza care
nrifidi a..<;Uizi prevestirile 1ui de pe vremuri.
El mi-a luat creionul din mina i i..,a dus virful spre
mijlocul hartii : Viena,
"Aici e nodu1.Deaici 0 sa crape totul. Observa cum
diiitr-o chestiune in definitiv marunta, ca Anschlussul,
Be creeaza un 'punct de rezistente cu totu1 disproportio-
nate. Toata lumea se angajeazain jocu1 asta, toaU lu-
mea ponteaza i, 'cu cit ,deznodamintu1 este mai fatal,
OCi.t atitincordarea  mai disperata. Pe urma, cind 5-'0
destrama, se destrama totul".
Ap1ecat pe.ste hart a, parea un general urmn'ind fazele
unci lupte neangajate, dar inevitabiUi,
.
..
Cum nu este prea mult de lucru in atelier, ma duc
aproape regulat la cursul lui Ghita Blidaru. Caderea
iirei i:n Anglia alimenteaza de trei saptamini 1ectiile Cll
<0 vivacitate de r9man-:-foileton, De 1a 0 prelegere 1a aHa,
D noua serie de certitudirii monctare se prabuete, Profe-
sorul prime$te buletinul dezastrelor cu 0 seniniHate de
aprederi tehnie sub care nu mi-e greu sa ghicesc satis-
facti a de a urmari etapele descompunel'ii gnerale. Nu
crcd, de altminteri, ca i1 intereseaza fenomenul/01oneta1'
in sine, ci numai ca simp tom al lichidarii I?i ca element a1
ei. 0 moncda tare inseamna, in orice caz j 0 a..'Ca de va10ri,
care' garanteaz& prin reflex stabilitatea tuturor va101'ilor,
pe Ol'ice plan s-ar gasi ele, de economie sau de ctiltura.
Stabilitate provizorie, evident, dar, deocamdata, 1'eal&.
Dimpotrivii, 0 il1flatie monetara provoadi simultane
i.nflatii, pc {oate planurile de viata, pe aI' psihologici
colective in primulrind, (Germania revolutionara nu se
datoretc :in buna paNe anilor deinnatie ? Intt'ebal' de
pus lu DIidaru.) .

De douii mii de ani


199


Am impl'esia uncOJ:i ]a cursul pn>[csorului cii sintem
adUl:
ti intl'-un feI de mic cartier gencral ideologic a]
,mUl Imens razboi mondial
i ea <l$tcptiim- din ceas in ceas
,jdegramele catastrofe]o1', pe cenu
a ca1'ora visam un nou
p,1mint, "
Pentl'u moment, in adine, stnaturi vechi sc dt'sprind
insensibiL Ghi(il Blidm'u arc' auzul fin,


III


Prima telegram a de la Uioara nu a1'ata sa fie prea
grava, "Oamenii de la sonda A 19- )'efuza sa ]uc1'eze". S-a
mai intimplat, Mi se parea numai dudat cii se telegra-
riaza, dnd sint atit.ea fil'e libcre de telefon. La Exploa-
tare, in Piata Rosetti, insa, toata lumea era calma.
Dupa masa, s-a incercat sa se capete legatura cu
Uioara, dar' a fast imposibiL Oficiul Cimpina a raspuns
limp de un ceas inyal'iabiJ : "Uioara nu raspunde, Pro-
babil fireJe' deranjate". Era foarte p]auzibiJ, .dar ]ucru1
O1i se parea suspect, "Da61 l-ati pl'eveni pc batrinu1
Ha1ph", am pPOpus eu cu jumiitate de gura, Au ris.
"Unde vrei sa-I' gasim ? AI' trebui sa-1 diutam pl'in toata
Europa, $i, pe urma, 11-0 sa-I del'anjam pcnt1'u orice
fleac" .
Seara, pe la7, a nav[llit ]a Exploatal'e Hackel' de 1a
contabilitate, Venea direct de ]a Uioal'a, cu doua cau-
ciucuri p1esnite, cu motorul inficrbintat, gata sel ia foe,
"eu parbrizul sfiil'imat, cu capota pe jumatate smu1sa din
,incheieturi. Noi eram 1a atelier
i am fost imediat che-
mati in Piata Rosetti. Pe drum, n1aistru1 era lini
tit

palid.
La drept vorbind,
til'ile aduse de Hacker enlll mm
putin di.sperate dedt propria lui inHiti
are. A vuscse
imprudenta sa trcaca prin Uioal'a- Noua, unde oamenii ii
facusera 0 miCa manifesta
ie cu pietre,. ceea ce in-
tr-adevar nu este serios. Primejdia mare ar fi fost in. Uioara
Vcche, la sonde $i 1a rafinarie, dad ar fi fast. Dar aco]o
deocamdata nu era decit un inceput de grcva, mai ener-
vata dcc!t de obieei.




200
IVIihail Sebalitian
"Mi-c frica pentru rafint\rie. spline-a HackeL S-au
str1ns cu totii pe acolo, in .grupuri mari, :;;i discutil. Cei
de la rafinal'ie' mai lucrau dnd am pIccHt eu, dar cine
:;;tie ce s-a mai intimplat iotl'e timp ? Cel puin daca al"
ramine oamellii de la uzin[I, ca S[I avem lumina. Num,li
de intuncric sa ne fereasdl' Durnnezeu. Cred di nid nu
ateapta altceva tuicarii. din Uioara Nou[l. Firele de telt:-
[on tot ei Ie-au I'upt",
Toata noaptea am teptat ve$li. Nude la Uioara.
ell care orice comunicatie era exclusa, dar de la Ministerul
de Interne $i de la Prefectul'a Pl'a1)ova. La Exploatl'e
era 0 fierbere groaznica. Mcu'.iol'i vei1isei ea eu, Marin.
foarte ingindurata, dar :;;i foar1e stapinil[1, Tinca ell tl)l
dinadinsul sa pIece imediat la Uioara. ell mai.na Illi
Hacker, pc care spunea d\ 0 va conduce !J1r':'a.
Maislrul parea absent. 0 siJ1glir\:>: rni-a spus:
..A fi tri5t dad'! ni s-ar disll'JJgc Uio[:!';'I".
Ziarelc de dimineal,[1 sin1 alaJ'manle ;]. coo fuze. Ni-
meni nu tie exact ce se intimpliL De la Exploalal'c c.n
plecal pentru tratative doi directori. iosof)ti de un dclegat
al minislcrului muncii :;;i precedai de citeva plutoanc
de jandarmi. Lucruri1e s-al; put.ea fi:lr\ indoia!a aranja.
daca ar Ii numai un conflict de munca. Este l111tnai atit .?
N u credo
OricH de vagi sint in£ormapile pecarc Ie avem pin a
8cLlm,. se pare ca la Uioara sint dOlta midtri distincte.
c1l'i invalmaite in accleai fladlI'i. Este, inm, mi$c.area
lucratorilor de !a sonde, rafi<1arie i uzin[l> toti din
Uioara Veche i este, apoi, micarea podgol'enilor din
Uioara NOlla, Primii au revenclldlI'i de sal:;{riu, cei1alti
n;:lll nici' UR, leI de revendicare, in afar[t de dorinta
ell' a eobod spre vechea Uioara i a pune la p[1111int totuL
Rc:\rolta sondelO1' i revoita prunilor.
La "Centrsl" e un enluziasm unanim. Pe Calea VicLo-
dei, 0 rumoare de raf:boi. Vine! Vine! Vine! Cine vine?
Revolutia, evident,
tefan Pirlea parea transfigurat azi-diminE:atfl VOl'-
bindu-mi. '

De dOll"''' 111 i i (C n n i
201
"Ma, simt di a venit timpu1 nosll'u, Simt Ct ie;im din
rnediocritate, Prin singe, prin fliicflri, dar ie:im, Altiel nu
se putea,\ altfel nc inchirceam. Cinc1 te sufoci intr-o caSrt
inundaUi de gC\z aerian, flU stai SI deschi7.i ferestrele;
Ie spai>gi".
.
Am 'incercat sa pl,pcftm 'in ascu'ns la Uioara maistl'uL
Drontu i CLl, cu Fordul lui Hacker, care oricum nu' mat
;\['e mult de pierdut. A £65t i11S<1 peste putintL Ne-au
intors jandal'mii de la C'impina inapoi.
Ce s-a intlmplat dincolo? Nimeni nu tie. Umbli:'\
cele mai sinistre zvonuri. Cii podgorenii din Uioara NOU1
;ILl pus foc rafinariei, efl au golit cisternele inunc1ind ca
pacura intrcaga linie interioara, ca i-au baricadat pe
americani in biroLlri, ca i-au atacat co pietre pe jandaI'm;.
c[t jandal'lnii au tras, ca slnt 60 de mortL.
Un ceas de spasm! Un ceas de spasm! Parca aud
glasullui S, T. H.
¥
Vieru e deprimat. A crezut'in durabilitalea lucrLE'j-
lor de Ia Uioara, i acum izbucnirea neateptatt\ a dezasJru-
Iui il dezorienteaza. Sint atitia ani de rnunca ce se due
'I11tr-o noapte, 1ntr-o c1ipii. Dadl !5til'ilc des pre incendiu
se confirm[t, atunci ce va ramine pe urma constf'Uctiilor
Iui ? Citeva plane, citeva fotograJii..,
Ghitii B1idaru triumfii Hira ol'goliu, , Cl'cd ca i f[I:":
bucurie. A venit Ia atelier sa-I vadil pc maistru i lTI-:,J,
smprins expresia lui de incordnre.
- Ai invins? I-a intrebat Viel'L\. incercind sa -rid.A,
- Din neferiCil'e. ind't nu." Cu un incendiu nu fm:i
o rev01utie. Ce se in'timpla acum Ia Uioar<t este desigut
in ordinea naturala a 1ucrurilor. Zcce ani au vorbit
sondele i acum v01;besc, prunii. Glasul 101' vine mai de
departc :;;1, de aceea; era obligatoriu sa se faca auzit.
Dar sa nu ne inelam. Dcocamdata e insuficient, 'Nul
avem de ars 0 intreag\ istoric, nu h'ci sonde. Ritmin de
distrus aUt de multe Iucruri. incll Uioara nll, tel'mina
nimic. Sintem Ia inceput: ' -

202


Mihail Sebastian


....At.


.


,-
o apal'itie senzationaUi )a Exploata1'e : Eva NicholsOn.;
A venit singura, int1'-o ma
inii de douii locul"i $i pleadi
peste doua ceasuri inapoi. Poarta un trening, peste care
a al'uncat 0 manta alba de cauciuc. E pa1idii, calma $i
foarte osteniHi, dar complet lipsiUi de emotie.
- Am venit sa cum pal' vata, tinctura de iod
i
bandaje. E nevoie acolo. N-am putut lua de ]a Ploieilti,
uncle a$ fi fost suspecta. --
- Cum, doamna, te-ai a'liat cu disculatii ? a inti'cbat-o
cineva de la directie.
- Nu sint discu]ati ; sint raniti.
Totu
i, luc1'urile Ja Uioara nll sint chiar atit dc grave.
Eva Nicholson ne-a Jini$tit, 1:n primull'ind, nu s-a distrus
nimic, sau aproape nimic. S-a jcfuit pe ici, pe colo, $i s-a
Hicut scandaL Jandarmii au tras. Muncitorii s-au incuiat
in uzina :;;i rafiniiric, Daca in 24 de ore nu ies de aeolo,
jandaJ'll1h VOl' trage iar. Pina in trei' zile, tofu1 va Ii
lichidat.


'"


Lini
te, Batrinu1 Ralph T, Rice a sosit ieri. Ultimul
bu1etin de 1a Uioara anunta evacuarea tuturor cladiri1o.r.
Se triaza pentru moment "instigatorii" $i se face instruc-
\ia. E posibil
a .se rei a lucrul saptamina \Tiitoare 1a
sonde $i rafinarie, La uzina clcctric
l, a
i ineeput lucrul,
cu echipe recluse. Comunicatlll Ministerului de Interne
\lorbe$te de 4 morti
i citiva nlniti w}or., Se
optesc ihsa
lucruri groaznic
.
\


IV


Am incercat de citeva Qri sa }ucrez, dar totul mi se
pare de prisos. E:;;ti pe' 0 corabie care se ineaca. La ce
kJun sa-ti mai pastrezi postul de veghe? Dezastn
le nu
se organizeaza - ele,se suporta.




'De dl)uii mii de ani
20:3
Niciodata nu n1i f)-a parut mai intolerabila camc'I'n.
mea, ci1rtile mele, hirtiile mele. Am creZl1t mcrcu ca
singurele infringed 9i singurele victorii care decid in
viatcl sint cele pe care Ie pierzi sau le citii sin.c;ul',
fata de tine. Am Cl'ezut mercu in dteptul de a pl1ne inLre
mine ;i lume 0 ua inchisa, a ccirei cheic sa rfunintt in
p\strarea mea, Iat-odata de .perete, aceastii lI::;l. Toatl 4
pOl'tile vraite, toate illtdirile libere, toate refugiile
descoperite,
A fi singur este Q demnitate pierduta. Poate un viciu
lecuit, Ne vom aminti de obligatiile noastre de specie $i
vom td'ti dc-a valma, peste capul fiecaruia, stdvindu-i
pc unii, salvlndu-i pe altH, la intlmplare, 1'eintegl:ati, intr-o
ordine zoologica din care am evadat unul cite unul. Cine
1ie '? Poate di un te1'en eare nu a dat deeenii de-a rindul
clcdt plante selectate, crizanteme i tube1'oze are nevoie,
penttu a-i regenera fortele creatore,' qe 0 fllrioa;i'
izbuenire de buruieni, urziei, rnaselarita, laud salbatici.
E timpul plante10r amare.
Am jucat prea mult pc tabloulillciditatii i am pierdut.
Va trebui sa-mi obi;nuiese oehii eu intuneJ:'icul ee se 1asi.
Va trcbui sa euget la 50nmul firesc al tuturo1' lucrurilor.
pc, care ,lumina Ie ordoncaza, dar Ie !?i obosc:;;tc, Viai,a
I1tl ineepe decit in intunerie. Puterile ei de germinare nu
sint decit obscure, E 0 noapte pentru fiec<tre zi, estc ()
umbra pentn! fiecare lumina,-
Nimeni nu-mi va cere sa primese aceste umbre cu
bucllrie. E dcstul ea Ie primese.,
.' ..... "': "'. ....... \  
,Sa te predai ploilor i vintudlor, sa te supui noptii
eare vine, Sa te pierzi in multimea eare treee, nimic mai
odihnitOl;, Nll voi ineerea sa-mi mai caut drumul cm'p
duce spre_ mine, Dar nicl nu pot atepta sa Se desprindll
din 'neant, zari care inca' nu se v&d. Desperarea e un
entuziasm pc care I-am reprimat dinvreme, !?tiind cit
de apasator este intr-o sensibilitate'de evreu. Nu ma voi
intoarce la niHucile de care m-am despartit. "Seara cea
mare" vine? N-are decit. Dar pina va veni imi ramine un
lung sf1l'it d,e zi, pentru ceca ee am iubit' i inca iubesc. -

104
./
:\lihail Sebatian
Voi dadi cas a de la Snagov; Neaparat. La. ncvoie,
j']l1potriva \'ointei lui Blidaru. Trebuie sa fac 0 casa
linial'a, simplii, eu fcl'estl'e mad, eu terasa dreapUi, 0
cas a pentl'Ll soare.
I-am vOl'bit profesol'ului jndelun. I?i, :fra sa fie eon-
't'ins, va consimti. I-am cert)t depJina liberti1te de alcgere
;i de lucru. NIi-a f3gaduit ca nu va treee pc acolo pinii
ce nu-l voi chEma.
$tefan Ph'lea vorbc$tc m.ercu de un 111 are , jncendiu
Jstoriece se apropie, Cu aUt mai binc. Voi avea ec sa oIel'
acestui incendiu.
.
./
.

P ARTEA A$ASEA


I


lVhl dUCCili11 iJpre atelier, S[l-[ v[ld pemaistru, De c1nd
am incepulluertlrile 1a Snagov, il inti1nesc 1'a1'. M-am decis
sa nu mai vin in ora
 dedI. 0 daUi pc sapt[uf1.ina, simbata,
AIHd V,,( fi gn.'u sa t(,1'111in pinfl in septcmbrie. '
In co! (" sprc bulcvu1'dul EJisabeta, el'u un grup de baieti
in uniforme care vindeau ziarc, "Mbtel'ele Caha1ului!
IVloarte i idanilol' !"
Nu
:Uu dL' cr' tn-am opl'iL Dc obicci. trlc Jinic;tit mai
dc
part(
, fiindci\ sLl'igiHul asIa e v('c',; ."I',iUal'.
De astfl data, am ri\mas surprin:-: : , '11 tibia
in <Icest moment a
' Ii inteles rW::l" :). ,1i
d uarc\ ,sensu!
ucesLor' silabc, E ciudat. Oal11cnii i'1
1.i::t vorbesc despre
mourte,
i anurne dC:'spl'e moat'lca me.:t. 1m' ell tree
neaten I. pc lingi't eL cu g'indul Ia <tlle lucrmi, auzindu-i
doar pe jL1m
Hate,
Oare d
 Cl' 0 Ii atit de U)Oi' S[l se arllncc pc 0 strada
romill1easci,\ slrigfltul de "moarlc !", fi'trii ca nimeni sa
intoal'6\ macaI' capul ? 1\1i se pare cii moartea estc totu
i
un lucru c1S'slul de scrios, Un ciine sirivit sub roti1e unui

lutomobil -
i inc[l (> de :l,iUilS penLru 0 c1ipa de t{lCcrC.
Dadl c:incvCl s-ar jnsta]a in mijlocul dl'umL!lui, penlru
ea sa cearii -'
liu eu ? -- "moaI'L
a viezul'ilor", ered ca
tol <.11' de
lcpt1:l O<1rccare tlimil'C prinlrc tl'eciHol'i. ..
Dad mil g'indesc binc', gr<!V nn este faptLll crt tl'ci
bale
i se pot a:;;C!.H Ia un colt de strudel ca sa s'tri,ge
"moade jidani1or", ci dj "strigatu1 lor poale trece neob-
served, mrfl l'ezistenta, ea un clopol de trar:nvai,
,Mi sc'intimp1c\ uneori. dnd sint singw' acasa, sa inccp
a auzi aeodahi tic-Iaculceasornicului. A fost mcreu ling;'i
mine
i a' b[ltut desigur mel'CU, dal', dln neateniic sau din




206
Mihail Sebastian
obinuinta, nu I-am auzit. Se pierdea, odata cu multe
alte zgomote marunte i vechi, intr-un fel de tac.ere,
care suprima rumoarea lucrurilor ce te inconjoara. Din
aceastii nemicare, se desprinde brusc bataia dintata a
eeasornicului, cu 0 violenta i eu 0 energie pe care nu i-o
banuiam. Tic-tacul lovete scurt, in batil,i retezate, ca
nite pumni mici de metal. - Nu mai este u c;eas, este 0
mitralierii. Zgomotul lui acopera totul, umple odaia;
docanete nervii. II ascund in dulap - riizbate i de
neolo., 11 iniibu17 sub perna - suneul continua, departat
t:?i vehement. Nu exista alt leac decit resemnareq. Trebuie
sa atept, Dupa dtva timp, nu tiu prin ce miracol, atacul
inceteaza, rotile se lini:;;tesc, secundarul se imblinzete.
Nu se mai aude nimic : tic-tacul a reintrat in tacerea gene-
ralii a casei, s-a topit in vacarmul insensibil al tuturor
obiectelor.
Sc intimpHi exct acelai lucru cu acest stravechi
strigiit de moarte, care umbla mereu pe striizile roma-
_neti, dar care nu se aude decit in rastimpuri. Ani de-a
)'indul trece pe la urechea omului de treabii, indiferent,
gdibit, preocupat de alte ginduri, ani de-a rindul fluturii
i se agitii, pe toate drumurile - i nimeni nu-l aude.
Jntr-o buna zi, din senin, iata-l brusc trezit din tiicerea
care-l inviiluia, iata-l razbind din toate ascunziu.ri1e, de
sub toate pietrele. '
Din senin? Exagerez. -Trebuie pentru asta un timp
- de obosealii, de enervare, ,un timp de ateptari extenuate,
tm timp descurajat. Atunci, vocile care nu. se auzeau
 aud. -
.
.
La Snagov, pe f?anticl', pc schde. tre oameni care
Jucreaza, intre pietre, ciment :;;i bi1'l1e, nu eista probleme.
Pl'obleme1e incep doe cum ma lntorc in ol'a,
S-a intimplat ceva in ultimele }uni, S-a spmt nu tiu
ce invizibil resort care men tinea ateptarea. Vad numai
ocuneni osteniti, intilnesc nutnai oameni predati. Revolu-pa
trebuia sa vinii lli n-a venit. Episodul celor doua Uioare
a fost un scurt moment de izbucnire, 0 scurta flacari.
Se spunea :

De doua mii de ani
207
"Aid se sfirete totul - de aid incepe toLul". lata,
nu s-a sfirit ni1nic, n-a i11cepllt nimlc. /
Sfin!ul Gheorghe a trecut de multo Spinzuriitorile pe
eare Ie visa Pirlea, de ziuasfintului, n-au intrat in
funciune. Toate soroaeele se dovedesc mincinoase, toate
scadentele se amirul.
, Trebuie Hieut ceva penlru nervii care nu ma'i rezista,
trebuie deschlsa 0 nOlla fereastra aeestor atepti1ri
sufocate, .
Sint citiva baieti care sh'igi.i pe strada "moartc jidani-
lor". Nu e rau.pentru moment.
.
'"
E aa de greu sa 'ltrmiireti de la zi Ia z1 incot'darea
progresivi1 a ostilitatilor. Te trezeti dcodata incoHit din
to ate partile, fara sa !;itii nici cum, nici cind. Mid fapte
dizlete,mici gesturi fara insemniHate, mid amenintal'i
aruncate in vlnt. Astftzi 0 cearta in tramvai, miine un-
articol de gazeta, poimline, un geam SPa1't. Toate pac
iotimpli1toal'e, fara legaturlt, pe jumatate giumele. Intr-o
buna dimineata, simti cD: nu mal poti respira.
Ce este mai greu de inteles e ca nimeni, absolut
nimeni nu are in povestea asta nici ovina.
.
...
Un momcnt groaznic Ia atelier. M-am certat cn Drontu.
Ne .ciorovaiseram, Nu e pentru prima oarr., cad ei
e un om eare Ie spune verde pe toate i nici eu nu-mi a1c
zece ceasuri cuvintele. De obicei, termin5.m repcde, el en 0
injuratura, eu cu alta - i pe urlUa ne stringem min,:).
in semn de pace. '
De asta data, nu tiu din ce ne IUaram. CI'ed ca e.a
vorba de sticla cu tu; pe care 0 ascunsesem eb nu ti.l(
unde i de care Marin avea neaparat nevoie. Ne-am
imbrincit putin, in gluma, desigur, ne-am ealU rastit
unulla altul i, fara sa-lni dau seama cind, ne-am trezit
fatA in fata, furioi de-a binelea. Marinma privea Cl1
n ochi pe care nu-i' reci..moteam. 0 c1ipa, 0 singur'a
clip a, m-am gindit ca glumete i ca dintr-un moment

203
l\1 i hail 50 basti an
intr-altul n va pufni rlsul. A Ii vrtlt sa-I.
dar, din feridre, n-am avut timp sa schitcz
de gest, did el a izbuenit :'
"Nu umb1a ell oVl'eisme ! Eu sint oItcan. ClI mine sii
nu vOl'be$i ovreiete", '
" Am palit. Nu mai era nimie de f<leut : totul Tnh'e noi.
dOl, amintil'i, prietenic, toval'aie de ]uc)"u, wiul eadea
dintl'-odata. Simteam eu violentii ea omu! din [ala mea
devenise pe, loe i total str;:'tin, a!;>a cum se zice, uI)ii
oameni a1besc Intr-un sinqur minut. Devenisc aLI de
strain, a$LI de indepartat' i de inaeeesibil, in,eit a-I n1s-
pi.mde mi s-at. fi paJ:'ut un lueru 1a fel de Iwbun ca a
sta de vOl'ba eu 0 bueata de piatl'a,'
/'
intind mina,
nici un sfert
\
AI' tl'ebui sa fiu trist. Ma $i mil' c:a nu sint. E ca $i
cum a$ Ii primit un glonte in umi'ir -' :;;i ,1CUI11 a<:;tept
sa 111a dOal'a, $i nu ma dom'e,
Am ciudata il11pl'esie di Marin Dl'onl,u (.ste un nume,
skiiin, dintr-o carte, Nu mi-am inchipuit vl'codata ca
se poate uita un om, <1$<1 de profund, a$a de brusc, a$<l
lie absolut.
Am dormit 1ini:;;tit, fi:ll'(t vise. Toati'i, z.iU<1 ,m 1ucl',)t.
".
*
A £ost Mnl'jol'ie 1a Snagov, El'am pc scht'Je :)i cind am
vazut-o de depm'te, in alb, al11 tresarit, de fJa!'ca a$ fi
n'vazut cu ani in urma, ]a Uioal'a, imagine;) Marjoriei'
Dunton. Am invitat-o in odaia mea, ]a 0 sutii de pa$i de
eOI1Sh"LJctie, linga1ae, Abia aeum in"!i d{ldeam s\.'ama cit
de bine seamana incupcl'ea ast.. eu VeCh('il no,lstl a c<1banii
de pe vl'emul"i.
Marjol'ie vine din pl'opl"ie initiativa.
- Ce s-a intimplat iel'i a fost atrocC', :UaJ'in mi-a
povestit totul. E absurd, Doi oameni sC'rioi ca voL..
Tl'ebuie sa inte1egi. ,Un moment de enervare, un moment
de ncatentie, Nu se wpe 0 prietenie de zece ani pentl'lI
a1l1l1 luc'rll. Nu-i a:;;a ca ihte1egi ? Spunc-mi t:;.i intelegi !
- Seumpa Mm'jorie, inte]e{{, Am intdes din pl'ih1ld
moment.

__J?-=___l '::>lI':l _!2i _de- ani ____ 20 ,
N It-ia!3a ca 0, sa va Jmpacai ?
Am I'idicat din timed. '
- Evident, ce Dumnezeu! Ai spus-o' singmoi;j".:, nu
s1ntem copii,
Se:u'a pc lac, eu MaJ'jol'ie $i ell Mal'in, Am fost stinghe-
riti 0 buna bueata de vreme. Ne-am strins miinilefara
expJicatii. E mai slmplu. '
De pe Jac, se vedea fo<U'te fi"UmOS casa lui BJidaru,
din care in Intunel'ic nu se mai desprindeau dedt zidurile
dl'epte. Scbc1eJe, ,camtele cu val', mormaneJe de piatra
disparusera in umbra. Mil odihnete casa asIa num3i
privind-o. A$ vrea s-o tel'min tirziu, cit mai tlrziu. , .
Ti'icL1sen'im prea mult, i IVlm'jorie a inteles Llcest Jucru.
l-:!l cemt lui Marin sa visJascii spre,mal.
- Sint obosito., biiieti. Hai, luati-m'a 'pe su::;, Tineti
minte "? Ca la Uioal'a. . .
Dadi tinem O1inte.., Am Juat-o "la groapa eu fUl'nici",
i MarjoJ:ie. aduindLH?i aminte un gest din aeea trecut;j
:d de septcmbric, $i-a scos P\Jttl'ia din cap i, fJutudnd-o
en pe un sleag, a prins sii cinte ca atunci :
It's a Zon9 lL"ay to Tippe1'1'ary,
It's a long leay to go.
Jmi cli'tdeam foa1'1e bin(' seama eii nu era dedt un
efort de a l'eaduee int1'e nQi L1l11bl'e tl'ecL1te, Chii' asta jiU
111-a impiedicat sa trl'S31' Ja chcmarea unei f'D1otii pe carc
o l'f'cL1noteam,
Cind i-am condus spl'e autobuz, DJ'on1,u mi-a spus,
ell onl'ecare lcne, cu oaJ'ccare sila i cu un acej)t de tl'is-
tc1C', care rascumpal'a !TIulte :
- 1\11;:'1, viata e 0 pOl'cal'ic. Ne sile$te sa faccin () Dll;J-
time de miz<:'rii i nici nu ne int1'0aba. a pon:ui'i.-:', s{i
tii. N-arc nimeni nid () vina.
Jntr-adcvar, nimeni nu are nici 0 vina, Toate sfir::;esc
aici, intr-o zi sau albi. $tiu il$a de Dine, din ;lmintiri, din
sentimcntul nc1inc al inutiHtiitii orical'ui crOft, liu 8?3
de bine ca lucrul'i]e nu se pot il1timpJa altfel...

210


Mihail Sebastian


II


A, plecat Sami Winkler. In bltlza lui de Iucl'i"ttor, ell

apul gol. Cll micul sac decaliitorie _prins de umeri, parea.
la fercasil'R vagonului de c1asa a trcia, un excursionist
pomind in mun1i pentru dona zilc.
, L-am intrcbat glumind :
- Nu este un cchipamcnt prea summ' pentru' un
fadltor de istorie'''?
- Nu. Este exact ce imi trebuie. Resiul a ramas aieL
- A fost greu ? '
- Destul de greu. De asta am
i taiat-o scurt, E
mai simplu sa te dcsparti de toate lucrurile gramadft,
deelt de fiecare in parte.
Era singur in, gad\.. Ruddor Ie interzisese sa vina.
iar tovara!jii de drum erau pIecati inainte Ia Constanta.
unde trebuiau sa-l a
tepte pe vapor. Joia viitoare VOl'
fi la Haifa, ' '
: - $rpe urma ?
, A dispuns cu 0 deschidere de brat, care 'voia sa cn-
prindii probabil un dispuns prea mare pentru un singur
cuvint : "totul", "viata", "victoria", "pae:ea"... Era foarh.:
lini:;;tit, fart'! e'motie, fiidi graM.
Au treeut pe linga noi doi baieti care vindcau 0 ga-
zeta euzi
Hi, "Luati, domnEor', e contra jidanilor". Am
suds amindoi de Oportunul lor strigat. Simbolurile vin
uneori cu facilitate.
Winkler i-a stt'igat" pe cei doi biiicti
i Ie-a cumparat
o gazetji.
"Tot nu aveam. de citit nimic pc drum".
tntr-adeviir nu
i-a luat nici 0 'carte cu el, mCl una. '
E adevarat ca, ilU I-au interesat niciodata prea mult
cartile.
Ne.,.am strins miinile.A!j fi vrut sa-l imbrati
ez,dar
ma temeam de tulburarea pe care a1'.ii adus-o aceasUi
efuzitme in sU'tpinita noastradcspartir'l'. Nc-am str'ins
iniinile. '


.


A!j vrea sa invinga, dar mi-e greu sa cred in victoria
lui. A
 vrea sa gaseasca int1'e portocalii lui palestinieni




De Otma mii de ani'


. 211


pacea pe care fieeare 0 diutam unde ne-a fost seris;
S. T. Haim la Jilava, Abraham Sulitzer pe drumUl'i :;;i
in carti, Arnold Max in poezie, eu pe
antier, c1i:idind.
Vaporul care.;.l duee spre Haifa va despica printre valuri
un drum ee suie poate ditre 0 noua istorie iudee, Duce
el spre 0 pace iudee? Nu :;;tiu, nu cred, nu indraznesc
sa credo
Doua mii de ani nu se pot totu!li sllpl'ima ell ,0
plecare. Ar trebui uit;;lt), rai1a lor arsa cu fierul, melaneo-
Jia lQr retezata eu coasa. Sint insa cu adeviirat prea multi
Dentru a ne rupe de ei. Traim mereu cu amintirea lor
iulbure, venind de departe :;;i miirginind eu un cere de
ncgura orizonturile viitoare. FoaHe rar, strabate prin
ceara lor 0 lumina dintr-o istode dearme, de vktorii,
de regate, Se mai poate face eu atila lueru 0 istol'ie?


*


I Winkler are foade lUulte luel'ul'i de cucerit -
i Ie
va eueeri. Dar are un.ul de pierdut, :;;i pe aeesta nu :;;tiu
dad va izbuti sa.,.lpiarda. Are de pierdut obi:;;nuinta,-de
a suferi, are de pierdut vocatia pentru durerc. Este 0
aptitudine prea dezvO'ltata, un instinct prea sigur, ca sa
ccdeze in fata unei vieti oricit de simple. Aceasta rada-
cina amara rezista tuturor anotimpurilor :;;i niciodata
nu va fi prea tiriiu ca sa-:;;i dea fructele ei tristc', in cea
h1ai calma varii a sufletului tiiu paealit de 0 lini:;;te mereu
in!1elatoare. Vei regasi intr-o zi un ceas de sI>aimii
i vei
invata iar ceea ce mereu ai invatat :;;i mereu ai uitat :
di de oriunde poti evada, numai din tine, nu,


III


A:;; vrea sa pot reproduce textual, stenogl'afic, convOl'-
birea pe care am avut-o aseara <;:u Mircea Vieru.
Venise sa ma vada la lueru. Casa lui Blidal'u il inte-
reseaza
i pe el. 11 intereseaza ,rnai ales constructia mea,
prima pe care 0 fac singur. Nu "Tea sa.,.mi co:rnunrce nici
4) obiectie. 'fine foarte rnult sa ma vada ducind totul la
&fir:;;it, pe unica mea raspundere - ceea Ce pc de 0 parte




212
MJ!1"ij Sebasti1f\
pia incinl.{l, c1ar pc de alU'l parte mtl intimideaza. Nu tiu
,bine daei\ sint cu adcv[u'[tl pc drumul cel bun, Uncor1,
totul mi 'sc parc insuf1ctit. limpede, mticu1at. AHcOl'i.
dimpotrin\. totu1 c inert, nce. schematic. L:-am chemal
pc profesOl', dar l1-a vrut Sl vina.
- Nu, Vezi-ti de treabii. f(1 .c(' \'ni. lucreaz[t cum
vn:i. A$H nc-a fo'st vorba. Clml i'ti fi gaLa, mtl vei chema.
De()camdaLa cslc casa dLll1iL11('.
De la schde, ill-am dus ell Vicl'U sa cinam pc osea.
sprc BLleUl'eti.' Iat6. cinci' saptiim'ini 'inchcialc de, ci:nd
n.:.am lr<.:cut dincolo de Snagov.
, T';'h Le mai vezi dcloe in Ol'a, De ce ?
.- Pentru di. mi-e -siHL lVIi:i otravc::;Le enerwirea de
acolo.. La ficcare colt de strada. un aposto1. $i. in ficeare
<!postaL ur\ distrugatcJl' dE ovrei. RUt obosete, ma dcprima.
Nu mi-a r{lspuns. A ramC:\s 0 sc:cund{l pc gindul'i, ('Z1-
tind, pl1tin :icnat, ca !;>i cum Ir fj vrut si schimbe vurba,
Pc urmii. probabil duptl () sem'i.tl delibel'arc jntlm{I, mi
s-a adrcsaLeu aed gest de h()l.lrire pe CaL'C 11 au oaml'nii
dnd VOl' si:"t-$i ia ..0 piatra ell' pt' jni111[I". -
- Ai dreptate. Tolu$i exisLcl 0 problem[l evreiasc(l.
::;i ea lrebuie rezolvattl. Un miliop opt sute 00 mii de evr<:l
nu se po!. suporla, Daci'ta$ a\'ca' put(n::, a:;; incCl'ca c1itni-
narea c!to1'va sLlte de mil.
Cred ca nLl mi-am put Ll( opri 0 tresarir(' de SLll'pdzii.
Singurul om pe care I-am CI'CZut cudesavir:;;ire incapabll
de a fi antisemit era el. Mil'c(a Viel'Ll. Aadar :;;i e1... A
bflgat de seCU11f1 tLllburarca mea i s-a gri'lbit S[l se explicc_
- Sl ne intelcgem, Ell nu sint antisemit.1'i-am mai
SpLlS-O i menin, Dar slnt roman. $.i, in calitatea aceasta.
tCIL ce m.i se oplDe 1mi csle pl'ime:idiot. Exish1. un spirit
cn'eiesc iJ'jtant. Impotdva Illi trl'buil St1 mt\ apar. In presL
in finante, in arma([l, prctutindeni ii sirnt apasarca, Dnci"t
(lJ'ganisJ'l1l.1l nostru de slat al' fi rczist.enL. putin mi-ar pasa.
Dm n1.1 e, E pf\catos, coruplibi1 ii slab. $i, de aceea, trebui,'
.sl Jupt ll11potriva agcntiloJ' de clcscompuner(',
Am, E!cut citcva secunde, {:cca cc 1-::\ mirat. A$ Ii puLut
8[1-i J'aspLlnd ceva, din po1itetc\ ca sa 'intretin convorbirea,
dar ]1-am izbutit.
- Te surprind ?
\ - Nu, Mil d<eprimi. Vezi, CLl cuhosc -doa fdud de
anlisemip, Antisemitii pur $i simplu - i antisemiti cu ar-

De dOlli mii dc' ani
213
gumente. Cu cd dintii mii mai pot intelcge, 6ici totul i'riire
ei i mine este limpede. Cu ceilalti, ins[t, e grcu.-
- Pentru ca F-c gleu sa Ie J'aspunzi ?
- Nu. Pentru ca e inutil sri Ie riispund, Vezi. drag
maistre, gre$eala dumitalc inccpe exact de uncle inC'ep
i argumente1e dumitale. A fiantisclllit est(' un fapt. i\
fi - antiscm.it cu argumente - este :in:si't 0 pi('l'dclC de
vl'emc, 0 padileaICl. Cad nid antisemit.ismul dumita]l",
nid antiscmitisl11.u1 romU1csc nu au nevoie de ai'gumentc.
Sa iicem Crl a$ putea sa le j'[lspund accstol' argumentc.
Ei 1;>i? Crezi ca am Hlmuri ceV<l? Ginclestc-tc C{l toate
invinuil'ile p(sibile impntriva cVl'cilor din' Romania Slot
numai fapte locale, in timp cc antisemitismul ('>te uni--
versal $i etcL'll. Anti.':i('miti nu sillt numai l'om5.nii, Anti-
semiti sint germanii, ungu1'ii, grecii, francezii, nmcl'icanii
- toti, aqsolut toti, :in cadrul de intcl'ese, cd nietodcIe lor,
cu temperamentul hJl', $i antisemitii n-au exisblt l1umai
acum, dupa l"c:'Lzboi, ci :;;i inaintc de J'iizboi, nLi numtli in
vcacLl] asta, ci i in vcaeul Ll'ccut $i in toate veacLlJ'ilc. Cc
se intimplcl acum in lume C 0 gluma in comp,-u'L1\ic ell
ce sc intimpla in 1300.
Ei bine, dac{l antisernitisrnul' cstc inh'-adcvi'u' un );:;))t
atit de persistent i de gencral, nu cste inutil st-i e<l'l.I\;i
eauzeIe specific ron1t1neli? Astazi cauze politic(, ieri
eauze ceonomice, alaltiiieri caU7.e religioase - !oaie sint
peea multe :;;i prca pal'ticuIa1'e ca sa explice un f;1pt de
() asemenca gencralitate isto1'icii,
- E?ti abil dumneata, Jl1-U ii1tl'erupt Vicru. Nu cumva
pent1'u cA antiseJl1ilismul () n de1'l1 vl'ei sa-I sCIJ\i inex-
plieabil '? $ipe eV1'ci ii10ccnJi '?
- Doamne fcrcst.c ! Nll numai ca antisC'l1litismul mi
se pare cxplicabil, dat. ('vl'cii !TIi sc par singul'ii vinovnl,i.
A? voi doar sii rceunot.i cil. <,senia antisemiiisJllllJui )U
este hici de Qrdin l'eligios, nid de ol'din politic, nici de
OI'din economic. Cl'ed di ('ste pur i simplu. dc csenti! In('-
tafizica, Nu te speria. Exista 0 obligatic l11ctafizica ;1
evreului de a fi detestat. Asta cste functia lui in IUJ1w.
Dc c? Nu $tiu, BlcstcJ1lul Iui, destinul ILli, .Daca vn,j,
tl'ca ba I ui.
N u () spu n, te l'Og sa cl'czi, nici cu orgoliu, n ici eu jn-
f1'LlI1tarc. 0 spun, dil11pohiva, eLl trislete, ell ubo)s(>ala, ell

214
Mihail Sc-bastian
ami:iraciune. Dar cred in implacabilitatca acestui fapt i
am conliinta di nici dumneata, n'ici CU, nici nimeni Dlt
poatc schimba nimic de aici. Dadi am putea fiexterminati,
ar fi foartc bine. Ar fi, in orice caz, simplu, Dai' nici asta
nu se poate. Obligat;ia noastra de a fi mcreu in Iume 0
verifica atitea mil de ani, care tii cii nu au fost -crutatol"i.
Si atunci trebuie sa acccpti - iaHi, eu accept - aceastii
alternanla de masacru i pace, care este pulsul vieW'
evrcie$ti. Individual, fiecare evreu se poate intreba Cli
panica ce are de .faeut. Sa fuga, sa moara, sa se sinucidii
sau sa se boteze. Chestie de aranjament personal, in care
intra nesfin;i..te dureri, desigur, pe care dumneat om
simtitor nu Ie ignorezi - dar nimic mai mult totui dedt.
o "chestie de aranjannt personal". Colectiv, insi:i, nu
exista dedt 0 singura cale : a$teptarea, supunerea la dcs-
tin, $i nu cred ca asta inseamna 0 dezertare din viata,
. ci, dimpotl'iva, 0 reintrare in biologie, cu contiinta d.
viata continua peste toate mortiie acestea ndividualc,
care, i ele, tot un fapt de viata sint, dupa -cum fapt de
viati ('sic ci.iderea frunzelor pentru copac, uscarea copa-
culu.i pentru padure, moartea pi:idurii pentru flora pa-
mintuluL
---:- Eti inca 0 data abil, ini-a replicat e1. Deplasezi
ell totul discutia. Nu te supara, dar pc mine nu ma inte-
reseaza 'problema neamului ovreiesc. Treaba lUi, cum pine
spuneai. Pc mine ma intereseaza pur $i simplu solutia
problemei evreieti din Romania. N1i g.in punct de vederc
met,afizic, unde refuz sa te urmi:iresc, ci din punct de
vcdere politic, social i economic, oricit te--ai speria dum-
neata de asta, Eu pretind ca primejdia ovreiasca din
Romania este 0 realitate - realitate care trebuie inteleasfl
i inecl'cuita Cll tact, cu moderatie., dar i cu hotarire.
Dumneata imi raspunzi vorbindu-mi despre pogromu-
rile de la 1300, Ei bine, asta inseamna 0 fug d di$cutie, :
_ caci una era antisemitismul ac !enomen reJigios, i
aIta cste R$a-zisul meu antisemitism, fenomen politic i
cconemic. NjJ. exist absolut nid 0 relatie intre una i
alta. 5int planuri t\istlncte. Ma mir ca fad cu buna

De clOllt! mii de D-!l i'
215
tiinta asemenea confuzii logice. Sa ne intoarcem mai
bine la ccea ce sc chcal11i:i limpede "chestia evrciasdi"
jn Romania. Exista. un milion opf suLe de mii de evrei
in Romania? Ce faei eu ei ? Asia e.
,
- Sa ne inioarcem, daca vrl'i, cu 0 mica, fomte mica
nhservatie pentru confuzii1e mc1e logice, 1111i dai voie?
Ti se parc intr-adevar ait de deosebit ea scmni£icatie
antisemitismul de azi de cd de acum 600 de ani? Religios
atunci, politic asHizi, ci'ezi ca ele sint intr-adcvar doua fe-
nomene -fa.ra raport ? Vai, cit te ineli. Gil1de:;;tc:..te bine
I?i spune-mi dadi nu sint, la drept vorbind, dou-a :fete ale
;Iceluiai lucru. Desigur, I antisemitismul din 1933 este
t'conomic, iar ('el din 1333. era re1igios, D<lr asta pc:ntru ca
ordinea esentrala a veaeului acc1uia era l'eligia, in timp
f:e ordinea acestui veac este economia. Daca miihe struc-
tura sociali'! se va centra nu pe- religie, nici pc politlca i
nid pe economie, ci - sa zkt'l11 - pe apicuUud'i. cvreul
va fi detestat din punctul de vedere al cl'e:;;tel'ii albinelor.
Nu ride, ca a:;;a e. Ceca Ce schimba in antisemilism, ca
J'cnomen etcrn, este p1anul pc Cal'C se manucsti'i, I1U il15a
i cauze1e lui prime, Punctele de vedere, da, ell' sint altele,
mereu altele : esenta .!enomenului este insa aceea:;;i, mereu
aceeai. $i ea se cheama; Ol'icit ai protesta, obligatia iuda-
ica de a sufed. '
- Nu te supara, te rog nu te supara, c1ar l'efuz sa
l'aspund, Esente, cauze prime, metafizica - nu pl'imesc
nimic din toate acestea. Te chern 1a ordinc. Eu sint un
ginditor : dumneata te araF a fi un vizionar. N-o sii ne in-
lelegem dad continui.
- 0 sa ne intelegcm i mai putin daca nu continuu,
Uite, iti 'fac pe plac i,'i vin In argumcntcle dumit:alc. Sa
vczi di abia acum se incurca lucl'urile. Ceca ce dumneata
numeti "argumente" nu sint, in realitate, dccit "scuze".
Dumneata nu e:;;ti antisemit penb:u ca crczi in anumite
primejdii ovrcicti, ci crezi in aceste primejdii oVl'eie$ti
pentru ca eti antisemit.
- - Observa, te rog, Ca ast s.eamima putin cu istol'ia
oului 9i a gainii. C a. fost intii '? Oul sau gi'lina '? A.ntise-
mitismul sau primejdia ovreiasca ., Talmudism, pl'ietene,
talmudism. .

216
l\Iihnii Sebastian
Fie i talmudism, dac\ vrei. Ascultfl-ma, totu;j.
$i. ea sa nu mni diseultim eu idei gcnerale, sft luam un
exemplu cOl1net, Spuncai ac1inenuri ea existt\ in Romania'
un mi1ion opt stlt.e de mii de evrei. De uncle detii cifra
asta ?
- Cum de unde ? 0 tiu. So $tie.
- ,.Se !;)lie" e eam vag, Dc unde sc tie? Cine a
Oxat-o? Cine a contl'olat.-o ? Nimeni, evident. Dupa so-
eote1i1e cvrei1or, ei nu slnt dedt vreo nOO-900 de mi i.
In nici un eaz un milion, DLlpf\ versiunea autoritatilor,
fisc, prjtn\l'iL 1istc electoralt, - slnt putin peste un mi-
.lion: ciicvCI zed de mii maL multi. Dumneata zici ins[\
deoda!.i!. sjmp1ificind controversa, un mi1ion opt sute de
mil. De ec? Nu eumva pentru di acest plus de apte-opt
sute de mii satis£aee sentimentul d-tale antisemit, pre-
existent orldlrei cifre $i oridil'ei pl'imejdii ?
- Fad rflu ca abuzezi de argumentul astn. Eu n-mn
desigu!' mijlo(;ul sa precizez citi evrei slnt. Sa zicem ea nu
sint decit un milion. Ei $i ? Ti'se pare di fiind un milion,
n-ar Ii dcsLui ca sa fie pl'imcjdjo$i ?
- Vc;j, seumpe maish'€', e r'inc1ul c1-talc sa £ji abi!.
C:;\ei nu/de asLa e \'orba. Nu de cil:i sint ei. ci de citi ere?i
d"l", eH sinl. Dc ee d-ta, care in arhiteC'tul'a i in nitica
e;;ti alit dt, riguros eu £iec-arc daHl, eu fiecare a£irmalic,
de ee d-i.\. atit de sever cu. pr-opria d-tak gindil'e $i eu
propria cI-lale con'jtiinta, atunci dnd e vorba de iiin1a
saLi d(. ada, in momenlul in care e vorba de evrei, clevii
dintr-oclata neglijent :;;i grabii,acceptind eu u:;;urintil 0
aproxima(ie de 90 la sutfl, dnd in oriee alttl ordine de idd
o aproxima(ie de 0,01 la suta te-ar inspaiminta? De ce
prob-HaU.'Cl dumila1e intelecttw%, pe care de atitea ori am
soeotit-o ;i prca aspra,i prea riscanUi, dId ti-ai jurat
penlru un adevar minim <) situatie materiala capitali't,
de ce aceasti1 probitate nu mai fl\netioneaza aid, in dis-'
cutia noastrk\ despre evrei ?
N-a dlspuns nimic citevn clipe. S-a ridicat de la locul
IUl.. a f<leut citiva pai p-e terasf\, s-a -oprit in fat a men, a
V'llt pare-a sa spuna' ceva, s-a rflzglndit i pe urma i-a
continual plimbarea pe terasa, masurat, pe ginduri. In
cele din urma, a vorbit, foarlc calm, fartl bruschetea obi-
l".uiti1 a rep1icilor lui.

D ck,uia crdl de an
217
Ai avut dreptatc lditH:luri. E foarte greu sa ne in-
(,.Iegem, Toate astca se pc;t ldmlcj idisU't1macnri 0 mie
rI\' chipuri. Pentru un fapt c:xistil zccc, pentnl zece osutil.
I', 'ntru un argument cinci, pvntn.L cinci. cinci sutc, $i n!J.
," mai terminfl,
- Vezi. dac[\ refuzi explie<liile metafizicc ?
- Nu, Iasa giuma, AdeviirLll e di noi nu s'intem sta-
I I-:licicni. Dad\.am ii, ,<II' fj simplL1 ca buna ziua, Am spune :
"'..l;t(\ atitia romani i aUlia evrei, Atitia ewei buni ;;;1
Ii itia evrci pr'imcjdio:;d. $i am n deplin ediEicap, Dal' CL1m
11u-i pulem nici Dumara, ni.ci judeca pc totH. lrebuie S[l
1\1' mu1tumim eL1 anumite indicatii. cu ami mite intuitii,
(':u .-;;tiu 'buntioara ca in Romc'mia e'xista doi bancheri evri
clre dispun de oamcniinotri politici, de fonele noastre
pub lice. de. apara1.uI nostI'Ll cl( stat. Ei bine. am sentimen-
lul dl aceste doua cxemple ('xpl'im[l 0 .'intreag[1 mcntali-
1;\Le evreiasca dominatoare i it1to1eranta, D-ta 'imi ceri
circ, c'ind e vorba de 0 intuiti<=: ? Ce sintem noi ? Oameni
e:lre num[Il'[l. saLl oameni ,care gindese ?
- Nici una, nki alta dc' asU'1 data. Sinlem oameni
c!re simtim. Ai spus-o sin,gur: ,.am scntimentul C[L_'"
V czi. aici sintcm de acord, .Evorba de un, sen timent. nu de
() jl1decaUi.. De accea mi se pare dc' p1'isos discuJ;ia, 'fine
minte c[l eu am 'incerTat 5-0 1:'\,,[1. Dar ill-ai 'invinuit de
tm:lnfizic[l: SJnt asn de convins Ci'l acc'st seritimcht al du-
ntilalc, aceasLi:i ,.intuitie'c1ac[l prelf.'l'i, este inatacabila.
ineit Liu clinainte ca toat<.:' ar'gumentele. bune SelU 1'e1t"
\'or cadea, A::; putea ()PUI)P CdOl' doi bancheri eVl'ci de
Ci.If'e vorbcHi.dou[lzeci. dOU[1 mii, dOlla sufe de mii de m(',-
seria::;i eVl'ci ncfcl'ici(i. mi7.C'l'abili. zb[llindu-se intre plinea
7.ilnici'1 $i foamea ziInicfl, £i i '? 'fi-Ul' zdnmcina asia io-
luitiile ? Doamnc {cl'C$te  Nll \'t.'zi ca Ceca Ct. clumneala
numeti ..intuitb" :;;i ceeace cu nunwsc "antisemitisn'ul"
dumitale hi ,IIee aDume exempielc care il pot alii11enLa i
h: ighorcnz{l pc cdc care 'il pnt contrHzice '?
A f03t totdcauna in sensibilitatca romime:::>'Sctl ceva
care a indcmn'at-o S[I nt' nUl'lCrf.' dezertodi 1?i sii ne J1('SOCO-
teasca mortii $i riinitii. Din n'a-credinti'\ ? Nu. Sintcon-
vins dl nu, Din neincredel'c, d!n b;li1uiaIi'I, din obisnuinla
unui vcchi sentiment de repulsic. ' ,
Cl'cde-rn[\, nu-ti I'epro:;wz nimic. Cu m'ina pc inima
ti-o spun  nu-ti reproE'z nimic. E aid n fata1itat0 'impCl-

213
?dih<Jil Sebastian
tl'iva cal'eia nu estc nimic de facut, Intimplatol', argu-.
mentele dumitalc sint injl1stl', AI' ]Jl1tea fi excelente -:- i
tot acolo am ajunge, Cred cu multcl linite, eu 0 foarte
trista linite, ca in to ate acestea nu e nimic de fa-
cut. Ca oricita bunavointa ar pune unii i odelia buria-
cl'edinta ceilalti, cauza este dinainte pierduta. Mi-e
penibil sa vorbesc desprc mine insumi, daJ" aiei, uncle am
Cljuns, e bine sa vorbim fi1ra re:z;crve. Uite, sint convins
di intr-o zi, dadi va fi nevoie, voi mud in prima !inie pe
un front romanesc. Eroism? Nu, desigur. Cred insa ea nu
sint poltron i ca nu sint fiicut sii fug dintr-un loc in eare
se dezbate ceva deciaiv, Cii ol'iunde, in viatii, in l'iizboi,
in iubire, voi riiminc sa-mi implinesc destinul. Atiti3 ani
de prietenie i de cunoatere imi dau dreptul sa-ti spun
asta eu simplitate, Ei bine, erezi ca acest ceas din urma
va dovedi eeva ? Ca aa sau altfel nu voi dimine mel'eu
strain, mereu suspeetat, mereu tinut deoparte ?
Nu, nu, crede-mii, toate sint totuna f?i, de altminteri,
asta, sentimentul acestei zadal'nieii face i singura mea
eonsolal'c. '
A t[lCut iar, mult, pe ginduri. Nu-mi rnai dadeam
seama dadi mii urmal'ise in tot Ce spusesem sau dadi,
absent, i5i continuase propriile-i reflxii. Pe unnii mi s-a
adresat, cu oarecare ob,?seaUi.
- Mii descurajezi. Nu tiu de ee, dar am impresia cii
fieeare poarta pe eare 0 inchizi deschide aIte zece.
Hotiirit,mi-ar fi greu sa-ti raspund. Ne-am pierde tot
mai mult de simburele chestiuniL De simburcle dmmei,
daea vrei, ca sii-ti fae pliieere. Eti cu prea multii pasiune
evreu !?i eu siot eu prea muIta stapinire roman, ca sa ne
inte1egem. In diseutie, bineinteles, dici altfel, in viata,
dii-mi voie sii nu fiu atit de sumbru ea dumneata i sa-ti
spun cii eu evrei ea dumneata' pacea va n. oricind posibilii,
Mai mult chiar decH pacea : iubirea.
- "Cu ovrei ea dumneata....' Am mai i.mzit vorba
asta. "Dad toti evreii a1' fi ca tine... ','. E 0 amabilitate aa
de vechc. $i a1}ade umilitoarc. Sint obosit, erede-ma,.
- Obosit i intolerant, Nu ma la:)i sa termin, nu ma
]ai?i sa ma <lamurcsc. Recunoate ca nu ti un. convorbitor
comod. Eu cred eu incapalinaee di dczolareadum1ta1e
"mctafizidi"" aduce prea multe complicaiii intr-o chestiune

De dOUCI mii de ;:111{


21!J


practicH, grea poate, dar rezolvabiL:i, Faptul di 0 ered cstf'
un inceput de solutie, AI' rami.ne sa 0 mai crczi
i dum-
neata :- sa 0 mai credeti
i voi -
i treaba ar -Ii faculi't.
- Ai spiritul inge'nu\:1. '
- Ai spid tul tragic.
. Am aprins am'i.ndoi tigari, am incercat sa schimbarl'
vorba, ceea ce n-a mers - :;;i ne-am despartit tiTZiu. In
noapte, putin jenati, Cll 0 stringerc de min5 intl'-adirm
cfllduroasa.


IV


ConIerinta lui Pirlea D. $tcfan la Fundatie desi)re
"ValorHe de aur :;;i yalorile de singe". Imens de multi}
lurt)
, in brilcoane, pe sdiri, pe treptele tribunei. Ph'lea
:;;i-
 {acut loc cu greu pina la catedra, Era pa1id.
i dccis,
std,vit p<:\l
ci:i de apasarea multimii, dar izbucnind citeodata '
intf-un g
9t aUt de violent
i de direct; incit rasuflarca
Lut\lrOrpai'ea agatata de bratul lui deschis, pentru nu
T. .N

t11.
 ce chemare.
Nu !}tiu ce a spus. Am incercat de citeva ori sa ma
scutur. din inecul 11'1 care' ne pierdeam cu toW sub valul
vorbirii lui, p'e jumatate :;;optitii, pe jUl1,1atate strigata. am
inc,ercat sa
.ijsesc 0 singurii insula in acest naufragiu, sa
opresc 0 clipa navala de intrebiiri, somarii !}i tunete. sa
retin un gi,nd, 0 judecata, Q, dire
tie. Totul pal'ea .covil'
i-
tor, urgent; iremedlabil, ca intr-uD. cutremur, in care nid
o zeci,roe d
 secunda nq-ti plai ramlne pentru "a-Ii aduna
gindurile. Nu-l mai recuno:;;team pe omul care vorbea"
Era 0 privire de departe, 0 prezenta tulbure, din somn,
un brat din legendii. _.
M-im trezit' tirziu nc1amatiile, strigatele, tunctul de
aplauze. Din galerii, venea un cintec pe care. 11 recu-
, no
team I


Caci strainii gi jidanii
I ne tot sug, nesug mereU.


Evident. -




220
l\jjJn;iJ Sebastian
.
.
Un ceas de spasm, un (:(';1S de spasm.,. 0 Jume cn e
moare, 0 lume care se natc.,. Istoria care S0 il11pm.:te :11
aoua... un ev mort... un ev viu...
Sa nu va speriai, batrin.ii mei domn.i. Nu ,:e{i pic.rdc
nimic, nici ce ati cl'ezut, niei ce n-ati crezut, nici l"apu1,
nici banii,. nid mici]e \'oastre certitudin.i, !lid miciJl'
voastre inct'oieli. Tonte e11min pe Joe, toate vo!' Ii cum ::;ip1.
Existii intimpU\tor un stdgat ('are l'evine la timp, en s[t e:;:d-
meze marile indignari i s cuminteasca matiJe rcvo]ujj.
Exista 0 moarte ieftina. care se CEre mai usor decit moartf'n
voastr1Lscumpii. Exist un neam de oan':eni g<ita sa pJii-
teacii la til11p pentru voi, pentru satui, pentl'Lt l'IamJnzi"
pentru albi, pentru rO$ii, pentru slabi, pentl'u ,nli. ::'\u
spuneli ea e un ncam de bancheri ? Sa pltdc;lsc;l dClj,
$
..
Nu, nu, nu, d.c 0 n1ie de ori. u. Nu tl'cbuLe c{ r(.'j;,J
de 1a CilPat eaietul din ] 923. Daca nll-l11i l'C'll'Z imccii...t
gustu1l11eu de l11artiraj - sint pierdut.
$tiu : e nesfirsit mai USaf sa-mi. adun dcziluziile j sa
l.ruiesc din jarul'lo1", sa 1a, cufund in apeTe st[Md<in'.
in ;]pele caldea]e tl'istetii, sa cred in orgo1iu] accski
tl'isteti - e mult mai i.101' dedt sa riimin de vcghe, inteJe-
gi"itOl'CU ceilal1;i 1;:i aspru ell mine. Voi sia de p<1?;I, chiar
Oal'a va fi paza ultimului men ceas.
("Paza ultimului meu ceas" estc, inca pl'ea rl'toriC',
Aj)\"oape un strigiH. Iubitul meu a1ic, oamcni cal'C striga
Blnt dcstui. T.ll inccarci'i sa vOJ'be:;;ti sau sa taci.)
.
-
L-am intrebat pC' Pil'Jca :
- Nu- i-e t.eam-a ca vei sfi1"$i din nou en citcva ca-
pete :;;i geamnri s1'arte ? Nu te intrebi dad! nll \'ei (,jung:e
iar ]a tm scandal antisemit, fal'ii sa treoi dincoJo? Nu
C'rezi cii "rcvolutia" in cste un cuvint 1'r('a nOtl. pentJu 0
mizerie prea veche ?
S-a Jncrunt.at :;;i mi-a ri'ispuns :'

De dou;:i mii de [lni
no \) 1
':"".l
lVIa, e seceta, i eu H$Lcpt Sa vina ploaia. Iar' hi
';lai deoparte i-mi spui : "PIoala buni:'! 0 Ii i bine m'fi
s[ vie, Dar dadi vine cu grindina ? Dacii vine cu fUl'luni'1 '!
Dac.\-mi strica sel11tl1[lturile?" Ei bine, eu iti riispund :
nLi tiueLlm va veni ploaia. Vreau doar sa vinii. Allt.
ClI gl'lndina, Cll Iurtlma, ell ld\sncte, dar Sa vie, Si=i slriCf'.
,tl inecc, SI darime, dar sfl vie, Din polop tol 0 ski scape
Llnnl, doi. Din scccLil' nu seaptl nimen1. Dad revoh:q,ia
('(re un pogl'om - facfl-se pogrom, Nu e vorba de iuine,
de tine, de e1. E vorba de top. Cine crapa i cine nu, pull!}
1mi pasa, chim dadi cel care crapa sinl eu. Nu-mi pasa
decH de un ILlcru : ca e scceW i ctl trebuic ploaie, Dincolo
de asta; nu vreau nimic, nu atcpt nirnic, nu intrcb nimio::.
"
, I-a putca raspunde, I-a putea spune di Q metafol'i'!
nu ajungc totui pentru un m[\ce1. Cii dispozitia plalonic-it
de a mud I1U egaleaza hot[irirea Ioarte serioasa de a omori,
Ca n-a existat de-a ,lungul vremurnor nici 0 mare p01'-
dlric istorlca pentru care sa nu se poata gasi un tot atlt
de mare simbo1. spre a 0 acoper1. Ca, prin urmare. S-[ll"
('{Idea sft fim atenti cu marile certitudini, Cll marile po-
nmci, ell marilc "secete'!, ell ma1'ile "pIol", C[I putini'l.
foare putina descllrajare n-at' strlca cdor mar vioknte
efuziuni ale noastre,
I-a$ putca' raspunde, La ce bun? Am simpIa, imp1'icata,
inexplicabila senzEltic ca tot ce sc intimpla este in ordinet
oo1'ma1[1 a lucrl1rilor i c{t atept un anotimp, care va veni
:;;i va trecc - pcntru di a moli venit i a trecut. -
*
"E:;;ti un om primejdios, imi spune Pirlea. Prea lucid
,pentru noi. NOlla fie trebuie 0 genera tie de oameni car2
Sfl se Ii g[lturat de a tot Ii inleligenti. 0 mina de oEll11eni
capablli sit calee in stdichini".
Pirlea nu glumc:;:te. Ca orice misionar, nu suporta po-
z.:tiiIe de ateptare, de obscrvatie. M-'a zgi1iit de cite'.';;!.
.ori : "Rii.spunde, domnule, alb sau negru? Da ori ba '1"
Intoleranta oamenilor inspirati e cl1mplita. 0 credeam un
defect evreiesc, dar m-am in:;;e1at : este un defect de fe:r-

222
Mihail Sebastian
"oare. S, T. Raim, pe vremuri, nU7'"mi repro:?a altceva decit
::;tefan Piriea astazi : lipsa voluntara de entuziasm. Dadi
)p-a:?spune ca i eu am niHucidle mele, nu m-ar erede.
,Deosebirea. dintrc noi este doar ea ei stimuleaza pro
pl'ii1e lor febre, in timp ce eu mi Ie supl'aveghez.
, Voi rezista mereu invitatiilor la fervoare, i Ie voi re-
zista eu am mai indirjit, cu cit sint mai pline de ispitii. E 0
prea maL'e voluptate aeeea de a te lasa in voia valurilor,
pentru ca sa nu fie suspecta.
, Norocul meu a fost de a crete ling5. Dunlre, 'unde cel
din urma bareagiu, minuind lopata, minuie:?te uni-nstru-
ment de eontinue verifidiri. Nu eunosc -barcagii inspirati,
d numai atenti. Doua duzini de intuitii nebu]oase nu fae
pe Dunare nici cit un sfert de hotarire Iimpede.
Daea nu. m-ar speria 0 prea lunga medit<Jtie intima,
a ineerca sa precizez in ce miisudi sint eu un am de
]a Dunarc inainte de a fi orice altceva. Aeolo e patl'ia mea.
Mi-a fost intotdeauna greu sa spun aeeste doua vorbe, CLI
simplitate : "patria mea". Am fost de mic dcprins sa mi
se banuiasdi buna-crediota i, cum siot sensibil Ja pro-
pl'iul meu ridicol, n-am staruit in a face afim1-atii pc care
nimeni nu era dispus sa Ie primeasdi.
NQi, 1'o1Juinii... Era aproape inevitabil in liceu, 1a lee-
tia de istorie, povcstind _ un l'<1zboi, sa intl'cbuintez acest
plural de persoana intii : noi, romanii... ("eare romani ?",
mi-a strigat odati'i unul diD bandi, intel'zicindu-mi pe
multii vreme sa' ma solidarizez cu istoria lui $tcfan eel
Mare). Oeoleam eu pi'eeautie termenii' pentru care a fi
putut fi banuit de prefaeatorie, de:;;i era 0 virsUi la eare
cuvintele solemne fac oricui placere. Tara, patrie, neam,
eroi, un intreg voeabular interzis. Ca excl'citiu inteJec-
tual, n-a fost rau, did am 'fost astfel obligat de timpul'iu
sa-mi supraveghez vorbe1e i sa Ie eel' a spune exaet
ceea ee trebuie, Dar, orieita conso)are iii aa sentimentul
nedreptiiiH care ti se face, jocul nu e totdeauna vesel.
o umbriI de teroare eade peste 1.0ate amintiLile mele de
coaHi i de eopilarie,
Astiizi imiserutez eu, des1.ulii aspl'ime even1.ualcle mele
dispozitii de a ma simti perseeutat I?i nu-mi prea iert
ccese]e de patetism, dar mi-ar fi greu sa uit prima noapte
de garda, Ja regiment, eu ,ani In UI'ma, cind mi s-a comu-

Dc cJoui't mii de ani'
223
nieat Cl postul numarul 3, de la adjutantul'1., nu-mi
pOlte .Ii incredintat. ("Exista ordin special pentru ovrei",
cxpliea putia jenat subloeotenentul.) Aadar, in conti-
inta lor. eu daea nu eram un tdidiitor dovedit, cram in
uriee eaz unul posibil.Un ordin "special" suprima din-
lr-oda1.a viata mea pc acest pamint, viata p'arintilor rod,
viata bunieilor' 1;d a stdlbunilor mei, un ordin "special"
:;-tergea cu un numiir de im:-egistrare aproape doua veaculi
D.C amintiri int1'-o tara earc, fara indoiall1, nu era "patria
mea", de vrcme cc puteam s-o vind intr-o noapte de
garda,
Seriind, am. impresia ca ma induioez asupra "tl'islci
mele soa1'1.e",' cum s-ar ziee, ceea ce nu e deIoc in1.ent i a
mea. E bine sii-ml aminlese din nou ea ffi-am deeis odaUi.
pentru totdeauna sa nu !iu un r:nartir, 1'01 prea grav
pen1.rll mine, fmi explic doar aici since1'a mea inaptitu-
dine pentru anumi1.e cuvintc mari, pen1.ru anumite no-
liuni festive, 1mi va Ii probabil l.otdeauna imposibil sa
vorbese despre "patria mea i'Olnanil" f{lra un sentiment
de plldoare bnlseata, cftci nu-mi pot euecri eu de-a siJa un
drept pe eal'e nu mi I-au putut eueerl timpul nlbdfltor,
buna-eredinta neluatii in scama, 'sineeritatca l.[lgiidl1ita.
Dar voi vorbi despre 0 patrie a mea, :;;i pen1n\ ea voi
infrunta ;i riseul de a 'n ridicoJ, iubind ceca ce nu mi se
cHi dreptul sa iubesc. Voi vorbi dcspre B£idigan $\ Du-
nare, ca de ceva. care jmi apartine 'nu juridic i abstraet.
pl'in <.:Ol1stit L1 tii, tratate $i legi, ei trupete, prin arninEri,
'pl'in bUcut'ii $i pri n '1.risteti. V oi vorbi desprc un spirit
al accstui ]oe, desp.re 0 nnul11itil in1.eligentt specl£icil nces-
tui climat, despre lueiditatea pe. eare am depl'ins-o aiei din
lumina alba a soare1ui de es $i despl'e melancolia pe
Care am descifrat-o in peisajul Dunarii, eare se lencvete
]<1 dl'capta ora$l1lui, in baIta.
E l.impul S[l ma opeesc. M-am induioat de tot 1;>i am
deVfonit retoric, Vom x'eilia miine; mai putin sentimental.
.
Estc in sensibilitatea i'omaneasca 0 regiunc morala in
care mil simt acasa : lVIuntenia. E postul de observatie in
cultura tarii, postul de eontrol, de veriCicare, de judecata.

224
,,;.\.Jihnil Sebastian
l\.rloldova e mai fertiHi, dm' i mai confuza: rcst1)'sdc ei
de crcatie sint nesfiri?ii mai complexe, elm' incgalc, in-
vaImaiie, tumultuoase. Spiritulmuntean are 0 l'ilcf'nlt in
care i'ecunosc eu bueul"ie jocu] puiin stern, dar ordonator
;).1 jnteligentei. E mai mult metal dineoace de l\i1cov.
In ostilitaiea Iui Pirlca c1'ed ca nu estc nuri1ui c!Cz.:1COl'-
auJ 1'oman-evrcu. ci si opunc1'ea moldovcan-l11unf:enn,
)'-a111. spus-o, i asia 1':a Hitut. sa ridli. ,,Inta-tc D.CUI11 i
vabh", Am p1'imit glu111.a Lira supararc i am accf'ptut
s':i meditez Sel'jos asupra ci. Dadi yalahia inseamnii DU
<l1it un desp;'irtamint geograIic, cit unul psihologic,:;;i cL1C1
un noam valah nu exisUi, ci numai un climat vaJah, atunci
d, eU sin(:, in o1'dino<1 valo1'i]o1' l'0l11aneii, un \iubh. U1
muntean. lnvi.'t]m<1ea]a gindil'ii Iui, Pirlea, "(mscuJ'i(u\.ik
;lccslci gindiri, salturi]c d, nuivitatile ci gencroase, ton
vin dint1'-o sensibili!ate desp]ctiUi, li 1'ic <1, 1'etoric.:'l, cu C;J C'
S. T. H" fi.'tlticenenn, poate simpatiza di1'cct, dal' C:11'C, ;n
]umina de zi a $C'su]ui dUI1(l1'c\l1, aparc ca un reI de Zit-
d!rnic:l alergal'c dupa tlmbrc ec nu exislu.
'"
Nu voi inccta cl<:'siguJ' niciodaia sa fill CVI'ClL A:,ia n,lI
(' 0 lunl:tie din care sa poti clcmisiona, Eti sall /n u ('::,1 i,
Nu e vOl'ba nid de oJ'goJiu, nid de jenii.
E un fapt. Dacfl a ineerea sa-l uit, a1' Ii de pl'isos, Dacil
;11' inecrea cincva sa l11i-] conteste, tot de prisos al' fj, D<,l'
DU voi inceta, de 1.1:-; (,111('ni., ni.ciodata sa fiu un ()!11 de la
Dunal'c, $i asta (0(: un fapt e. Ca l11i-1 I'Ecunoale sau
nll mi-ll'ccllnnate c:ine vrea sau cine- nu vrea, il'cabu Iui,
Exclusiva lui trcabu.
Dificultnt(a nu .s(a ::;i l1-a stat nic:iodat.:'( in recuno:1$-
tt'I'ea juridica a situa{iei mdc, ches!illne de am.:'tI1unt, care
nll mil privC$tc pc mine, fiindcQ eu n-a111 rcvcndical'i i
DlI-l11i rccu,nosc dreptul'i. (MCt gindesc la un miting al s.:'l1-
('iilOl" din BaUa Bdlilei, 1'evcndidndu-i dl'epiul de a fi
sulcii.) Ell ::;tiu ceea ccsint, $i dificultatile, dacu exista,
nu pot Ii dccii in ceea ee sint eu, nu in ceen cc serie
in l'egis!l'ele siatului. Libel' statuI sa ma dec1'et<zc vapor,
lJI'S polar sau apaI'at fotogr1.1fic, en nu voi il1u::ta pJ'in

De d,'u'l r:lii de lJ1i'
225
,'W(',lsia si fiu l'VI'Pl1, 1'0)11,ln i dunarean, "Prea muJ1.e
Itlu'ul'i deodut,Y',,:;;Opt.e$(c vocea mea antisemihi (eiici aln
'i ('.\ tj voce antisemitii, £:u carl' eonve\'scz in o1'(:le de
11,('ditatic), Desigl1l', p1"('a multe, Dal'. toate adeval'at.e,
r\Ju pun cu aJiaju] ]01.' ('sic scutit de disonante, nu P1'('-
:ind d paeea lor ('sle inwdiati1, Dhnpoil'ivii, ?tiu ea acc::;t
.word este lent, ci\ acel1sta vietuil'e impl'l'una are greu-
iit1.i interioLlre, intimc, A discuta dCSpi'C solutia po1i1.ila
;, )Jl'oblcmei ovrcie:;;ti cste penti'L1 mine ceva cu totul
dl>:;;ert, ,Mol interesl'uza 0 singl1l'a solui(', ?i anume eea
psiho]ogic[l, cea spil'itua]tl. Cred di singuru1 chip in carc
H' poute ][unul"i ce\'<l 'in aeeasta Ioarte veche dm'ere esle
';;1 incen: a rl'zolva eu, de unul singur, pentl'u 'propda mea
ViLl(iL nodu] de,advel'siU'lti :;;i <:onflicte ce mil Icagi:i in viata
)'om[\IWasc;:1, 5i IlU cred cil aceasE1 ihsingul'are este 0
Jl1gii, 0 lipsii de soJidar:itate eu ai mei, ci dimpotl'iva, dlci
)11.1 st' poate eLl l'xpcril:.n{:a unui singur om carc acccpta
,;,i .trilictc eu sinCL'l'itate 0 drama sa nu lilmurenscil pcn-
I'U toti ceilalti un indrcptar, IVI,i se .pcu'c mai lIL'gl>nt i mai
<'1icae(-' sa rca1izcz in \Tia{a ,i1eH individuala aeordu 1 vnlo-
,'jloL' iudail'e i;i al valol'ilor l'Omctne,ti din care aceasttl
''li;IH't ('stc facuta, dccH sa obtin sau sa piel'd nu tiu ce.
drl'piuri civke, A5 vrea sa cunose bunaoara kgiui]'ca
:miist'mita care va pute" nJ1ula In fUnta mea faptu1 il'l-
vOl'abiJ de a I11t1 1'i naSCl1t ]n DunaL'C i de a iubi accst
'j) I1U t.
A i1\1lt cincva mui multo} ncvoie d6i 0 patrie, dc un
jJ2iminL dc' un O1'izon1 cu plante ?i animale '! Tot ce cste
;lbstrllct.ie in mine a fost COl'cctat :;;i, in buna parte, lecuit
dl 0 sil11pJil priveli:;;te dunareana, Tot ee cste febra a fost
lini:;;lit, a fost ordonat. Nu tiu eUl11 al? fi fost dadi m-a
fi nt1Scut in aliii parte, Sint numai eonvins ca a fi fost
;ll1UJ. Gustului meu iudaic pentru eatastrofe' intime flu-
viu] i-a ridicat Il11potrivi:i excmplul indiferentei lui regale.
Complicaiiilor m.1e inte,'ioare i-a opus simplitatea pei-
sajului, $i nesig';:mtej, neJini:;;tii i-a aratat'Joeul vah.u'i]ol'
dcmcL' :;;i dern,.
Sil11bolu1 e iefOn. Dm', iertin sau sump,' nu . e :mai
p:u1in c()nsolat()I'
, "

226


Mihail Sebastian


v


1_' Am stat aseara foarte tirziu la Sriagov,. pma ce s-a
lerminat totul, lustruitul parchetelol', :;;tersul geamuriloe,
fixarea broHf?telol' in u:;;i. Am a
teptat sa pIece oamenii.
unul cite unul
i am I'amas singur in prag. cel din urm
i'.
E casn pe care am visat,-o. 0 cas a pentnl soare. Cind
se face searii, umbra i se eulcii pe intinsul lacului, en 0-
umbra de plantiL
Ghita BJidaru a -trecut frlrii 0 VOI'b
"t prin toate 'indl[J<>'-
rile, Ne-am oprit pe terasa, de unde dimineata de Sf:p-
tembrie se deschigea pina depar.te, dincolo de lac, alD
l :r.
soarde' potolit de- toamnEI
i u:;;or ostenit[1 pc11'1:[l de pl'D-
pllia sa splendoare.
EI'am fer-ielt ('8. l111-mi spunE', nir,1ic
i in
.E'lcgearn durn\
tacerea lui ca se recunoa.o;;te acasa.
Este 0 bucurie sa cEidesli si ('sic una mai marc sit Ie
desp;lqi de ('C ai cladi t. ' . . .
Ne vom uita alba niea vila de In Snagov, tu pcntm
a-ii primi in rice-arc ;;:j $01\1'ele pl'in ferc:stl'ele talc l:\J'gi,
eu pcntru a ridica alt(' zidud, bune, ,-:;i {'lc' de dat uiUirj;
lata, aid ni s(' despart drurnul'ile : E':;;ti ('cea CC' mHC!l
am vi:::at 8;' fi1l --- un lucru simplu. ('ural r;;i ca1m, (;U 0
,iuim[l l'g<lb dl'sd1isil lutul'or lInohmpurilor.,


.




(urn drn dtvtnit huligoo


-
T exte, fapte, oameni
. .


'-




 j
Mihail Sebastian, Cum. am dcn'nit hullgan.
Editura ..Cultura Nationalu ", Ducureti. 1935

CAPITOL IN CARE
E VOHBA DESPRE NISTE
INSULE H£BRIDE'
\


,..!
I


, Rilzboiul po eare I-a pi'ovoeat in cultura bucl1l'(':;;tcan;'i.
;,parilia caqii mole De dO!/,ilmii de ani va mai dUf'-1 l
Pate
muHi:i Vl'l:Jl1C. La noi, unde lumen obosc
te repede, aceste
('inci luni de discu(ii
i certl1l'i in jUl'ul unei sin.gure cart i
J'omwaza un ciudat enz de tl'naeihlte, Ostilitiitile continua
I'll verva ::;i vio1enla din pl'imele ziJe, Noi pamfletari :;;i
jdcologi intervin in JieCCll'C siipti:\,n
ina, noi fl'Ol1lul'i se
dl'schid mcreu, Uncuri, conJlagralia pare di so poLole
te,
bcligel'antii pal' "plidisiti, lini
tea l'E'stnbiJita. Dill' 11-;]\,1.
1rccut troi zile calme :;;i, pe unde niei eu gindul n:"'ai gindit,
J1iivaJe
to dintr-oddtii un nOli crucial, mai dispus dedt toti
j'nainta$ii sai
a faca pr,,!f :;;i pulben
 citeva percchi de
probleme, Atmosfel'a e dintl'e cole mai pel'iculoase, Al'a-
)<'ori 0 'dezbatere publi
aa grllpat laolalta alitc<:! tem-
per<ll11ente nel'voase, aUtia id(ali
ti viglll'O:;;i, atipa vizio-
)1m,i il'clscibili,
Aveam inten(ia sa a
;jept potolirea lucl'l1rilol' penll'u
:I spune un ultim cuvint in aceasla crincena povesle, de
('are, eu voie sau lara voie, sint J:aspunziJ.toL A
 Ii vnit
"iJ. aSt:ult mai inm 1.oate vodle ee au de SpllS sau de
tipa! c('va, pentl'u a 1e J'aspunde 0 data iuiuror..
1mi pai'e nlu, dar ar fi sa a
tept prea mult.' Mi-au
il'l'bui1. aproape pntl'u anipentl'll a' sCl'ie aceasta hulita
('arle. Nu pot piei'de alti patl'U pentru a-i cW comenta-
x'iile, De altmintei'i, cred di ee a fost de spus s-a spus
i'
d, dl
 aiei 1neo10, nll l11ai e 10c dedt pentl'u vai'iatii vel'-
bale aSlIpl'a acelorm;i chestii, vinturate in pJ'imele cinci
Juni ell alHa nobiliJ. pasiunc intelectualii, Mai 1'.01111111 proha':'
. '., ., ',: '. .'; . I , . ..




230
Mihail SebasHan
-------------------.------.-
,
bU cileva rtlCnete de.pus la punet i nu ma indoiesc de
suceesul ]01". In esel'ta, ins, pl'oblemele (se va vedea ce
..eentii" fji ce "problcl'ne") au fost formulate.
Este poa te t.impul sii cobgl' in mijlocullol'.
Am en acest drept ?,
Intrebarea e jug!;:i. Un seriitor nu mai al'e nimic' de
spus din momentul in care CH1"tea i-a trecut in vitrina
'primei libral'ii,
Nimic nu mi s'e pare mai grotesc dec1t ceea ce se nu-
mete un "autor neinteles". In materie de eritiea lite!ara,
nu exista apeI, ci numai ateptare i - dacii e po sibil --
timor, Cine nu e in st<1re.sa citeasdi deta:;;at un pamfld
sirlgeros scris impotriva lui f;ii sa surida eitindu-l n"'an:'
nid gustul, nici sensul(jocului inte1ectual. In ce ma pri-
ve;;te, eonsider faptul ce se numete vulgar "a nu fi 1n-
tdes" drcpt 0 mare buc1u'ie intima i drept una din cc1e
mai sigurevcrificiiri porsonale,
E binc! dcci s-o spun din capul locului : nu am d(
replicat nici un cuvint criticilor 1ite1'a1'e aduse uItimulul
meu romal')' Iubesc pt'ea'mult cxcl'C'itiul criticii eLl sa nu-i
respect dr<'ptul'ilc, L-am prncLicat eu in>iumi :;;i pun, pl'<'\
marc prq pc vl'lwmc.nta .ILli inlelcclualiI pcntnl a nu-i
,primi CU, voie bLln1 rigorilc. Un crilLe St' dcfinete mai
mull: prin avcrsiunile. decii pl'in ac\eziuniJe lui. Personal,
tin fom:ic mull: la aversiunile mde aitice, pe care Ie-am
fo1'mulal tOideauna far[1 ocol, i sini fericit sa Ie stimpz
peale celodalti, ehiar cind, intlmplator, mi-ar fi inco-
mode *.
)Tu am nimic de razbunat i nu de aceea scriu ceste
pagini, Am insa citeva lucruri de lamurit, lucrurl xte-
1'ioare 1itel'aturii i care au fost t:u de-a sila implicate
in cazul De cloud mii cle ani.
* D, lonel Teodoreanu mi-a trimls odatii, in urma unor repe-
tate aUlcuri .impotri\'a lileraturii sale, 0 earte eu doua 1'1nduriemll-
tionante, scrise pe pagina degardii : ..fiirii,dragoste; CI£ stimii, SQ-
lut'ul melt de m'mp" , ti eel' iertare pentru indisc['etie, dar' aecst.
, ..sa,lut de arme" este 'unul din cele ma,i .ll'umoase m,esaje pe cm'e
Ie dutorez lJteraturii, Termenul trebuie piistrat, Elinnobileaza me-
seria de scriitor,

Cum am dcvenit huligan
231
Ce am putut face pentru ace a carte am Hicut: am
scns-n Restul 0 privete. Stl se descurce cum Ue,
Orice carte este intr-un fef 0 incercare de a foqa ne-
nlnoscutul. In ce rriiini va ciidea, ce acordUJ:i va stabili,
"(' dezacorduri va provoca - nu tiL ExisUi 0 ncsfil'Wi
serie de necunoscute, care Ii VOl' decide destinul. Sint re-
zistente, opacitilti, accidente, :;;i"numai diIicolo de ele sped
'a gaseti anumite intrebari c[ll;ora cartea ta le l'aspunde.
Va ajunge ea pina la aceste intrebari ? Le va rAspunde?
Va izbuti ea sa grupeze 'in jurul lor mica i nesigura fa-
milie de inteligente i de inimi pentru care ai arezut ca
erii ? Poate da, poate nu. Este o' chestiune de hazard.
J\1esajul tau, tdmis oarecum in necunoscut,poate ajunge,
dar poate i didea in drum. Sint multe !;!anse sa-l pierzi.
Cine nu $tie insa sa piarda cu 'inima impacata n-al'e de
ce sa scrie dirti.
De altminteri, lucrurile se -jnUmp:(.a la fei i in aha
ordine dedt in literatura. Viata toata e Hicuta din galerii
prost incruciate, prin care po1i umbia pina Ia moarte
hira sa intilne$ti pe cine teebuic, dei uneori nu va des-
parte dedt un zid, un pas, 0 umbra. Ti s-a intimplt OaI:e
sa te ginde$ti ca pe acest larg pamint se poate ana in chiar
aceastc1 clipa un om care sa repete viata ta, a$teptarile
tale, intrebiirile tale? Nici 0 singuratfite nu are sens fara
acest sentiment, fara aceasta nostalgie dupa cineva, pe
care incerci sa-I'rupi din multi me, ca sa raspunda sem-
nului tau, chemc1rii tale.,
o carte este 0 cbemare. Sint chemad caie ramin fara
raspuns, Asta e tot.
Spun aceste lucl'Uri I1entru a se intelege ca I1U fae din.
cazul De douii mii de ani 0 chestiune personala. Cartea
aceasta a fost scrisa ptmtru a £i pierd.uta, ceea ce' a reuit
de mmune. Nu am nimic sii adaug, nimic sa l:etractez:.
"Aa este "jocul ', cum zice, vers,ul lui Arghezi - i jocul
trebuie ]asat in pace.
Dar scanda]ul a rascolit fapte !?i probleme ce se a.azi
nu I numai dinco!o de carte, ci i dincolo de literaturii.
P1ecata de 1a un fapt literar, batalia i-a descoperit in
scurta "Teme obiective politice.

232
M.ihai! Sebasti1I1
Esle alCl oflarrranHi confuzie de planuri :;;i. puncte de
vedere, care nu urprinde i, cu' aUt mai mult, nu in-
digneaza pc cine cunoate legile sim.ple ale culturii 1'oma-
ne:;;ti. Confuzia este in discu1ii1e noastre publice aproape
o metod[l. -
Pentru un spectator calm, relul in care 0 dezbaterc
de idei se dcgradeaza 1£1 noL pierzindu-i liniile directoare
i agatindu-se de doua-trei fleacuri incidente, este 0 dis-
tractie cmenli'i,
Nimic nu e stringent pentr.:..u intelectualul bucure:;:tean.
El nu judeca pe pro.bleme ddinite, ci pe oarecari dispo-
zitii person ale, lirlce :;;i confuze. In genere, de oriunde
<11' pleca, ii este foarte u:;;or sft ajunga. acolounde are chef.
Nici 0 problema nu este destul de stricta, pentru a-I opri
sa evadeze. De la 0 teorie de m::\tematici supel'ioare, va
tl'ece in !inie directala schimbarea guvernului.
ObinuiL cullura nj)astr[l de .fiecare zi este dominatu
de doua-1T&j idei nervoase, care bintuic 0 zi, 0 sapta-
mina sau 0 luna prin revisle. cafenele i redactii, pina la
uzare sau plictiseal{L Sub bkHaia lor se w;;aza, cu voie
sau far a voic', mice fap1a, ol'iLe cart2, orice om.
In iunie 1934, la ap,iritia romanului De doua mH de
nni, ideile ce preocupau verva. intele,ctuala romaneasca
crau dona: antisemitism"', dictatura. Ca1itatea ideilor
bucuretene este de a fi nu numai nervoase, dar i exclu-
sive. Ele nu l'abda 0 trecere pe a1t plan dedt al lor. De
vreme ce intrebarile urgente ale con:;;tiintei bucuretene
crau dictatura :;;i antisemitismul, acestor intrebari, $i n1l
'Iltora, trebuia sa Ie raspundk"t'inoportuna carte, AsHel, acel
- volum de 350 de pagini a fost somat sa se rostesca in di-
verse chestiuni grave, pentru care era violent tras la r5.s-
pundere. EI a fost supus unui aspru interogatoriu, pentru
a, dec1al'a din ce partid este, ce opinie are in chestia con-
stitutional\ :;;i cu cine. voteaza. "Cu cine voteaz5", mai
ales, aceasta fiind intrebarea romaneasca majora, (Vezi
Caragiale : Scrisoarea pie1'du.ta, Atmosfera incdrcatii etc.)
-
.. In genere, antisemitismul romfmesc este 0 stare de fapL.
Din cind in cind insa se transforma in idee.

Cum am deveni[ hulisan'
O) <')
tJ\..
Din tot ce s-a seris eu aeest prilej, numai cUeva <ll'ti-
cole au plecat de la obieetivele dirtii "'. Restlll, un intrcg
dosar, au vorbit despre democratie, comunism, ortodoxie
cretina, fascism, revolutie eorporatista, etc.. ete.. etc. -
tot lueruri eapita:le, desigur, dar straine de aceasEi carte,
pe' seama eih:eia en\U abandonate dinkne, din indiferen\\
sau din vervR, dar in nici un caz din patima, eum s-nr
putea erede, cfid £11' fi paeat sa stridlni cest cuvint
frumos.
Pat1'u Iuni s-all sehimbat peste umarul cartii - 1'<'\b-
dator umar - nenumarate foeuri de polemica rc1igionsd,
poUtid'! i sociaIa, care ma onorau nespus, dal' nu mil pri-
veau deloe. Nu reeunoteam in acest mlcel nimic din e:e
gindisem, nimi'e din ce serisesem, '.
Intr-un roman de Virginia Woolf, exista un person3j .
eare, seriind biografia romantat:1 a unui poet. face ca
un intreg episod din viata acestuia sa se petreadi in
insulele Hebride, '
;,De ce in Hebride ? intreaba cine va. Poetul d-taJ,e n-a
fost nidodata acolo". .
;,$tiu, par insulele Hebl'ide imi plac foarte mull ".
Am impresia ea inteleetualul l'OI11m are i cl ni!jte
insule Hebride "care ii plae foartc Inuit" $i pe (;,11'e Ie
plaseaza, dupa 0 geografie fanteziUt. tmde sc ni111erel;>te.
"Hebridele" lui atuale sint demol:rapa $i fascismul, an-
tisemitismul i 1'evolutia mrxista. -
;,Dar eu n-am fost nidodata in Hebride !", a$ exclama
odatii eu eroul Virginiei Woolf, daca n-a ti ca e inutiL
;,Polemica 'tie idei" sefa(;e Cll obsesii, nu cu adeva-
ruri- i intre ele lupta este profund inegala. De aeeea
nid n-o ineere.
,L
Nu vreau sa spun di problema demoeratiei, bunaoar!l.,
este {ara interes, Nimic'din eee privitor Ia destinul omu-
lui nu este fara interes. Observ doar ca nu aeeastii pro-
blem era in cauza i nici una din e1te au .fost arbitral:"
aruneilte in diselltie. .
* $erban Cioculescu in "Adevarul" i "Reylsta Fundatiilor Re-
gale", Pompiliu Constantinescu in .,Vremea", Octav Sulutiu in
..Reporter", N. Cal'andino in ;,Facla ", I. I. Cantacuzino in "Crite-
I'inn".  .

234
Mihail Sebastian
'Dar e desigur prea tirziupentru a stabili aceasta
discriminal'e. Lucrul'ile au mers mult prea d€parte ca sa
nlai incercal11 astiizi 0 l'eaduC€re a lor la punctul de ple-
care, A distinge, a Hmita, a incadra - sint operaiitui.i de
metoda r€ci i fal'a eeou, hi timpce a confunda este un
seducator proeedeu.
Cazul De dotdi' mii de ani numara dteva irevocabi1e
confuzii.
e primesc.

.


UN DOSAR CU PROBLEME


.............


/'


Imi va fi greu, probabil,' mui tirziu sa evoe almosfcl'a
de incendiu prin eare a trebuit sa razbata cartea. Am lex,-
tele in Tatti - citeva sute de pag
ni, deeupate cu grijf:
din zia1'e,' reviste
i pamflete -, dar, recitindu-le, bng
de seami:i di au devenit aproape inexpresive. Violent a te\'-
menilor, bmt.alitatea injuriei, salbaticia ins1,.lltelor se do-
vcdesC' aZl eu totul sub impresia de mie eatac1ism ec rf\-
Elinea pc lll'lYla lor in primele zi1e. I
N.ic:i. v()l'b
l, eeea ee s-a seris' a fost foarte grav, Gt'av
chiar penlrL1 0 so de tate ea a no astra, in care se injurii
a Lit de lesnc, T()tu
i, element,ele serise ale prodesului De
doua mii de ani mi se par blajine
i polilieoase, in ra-
port ell C'lc'nwntele sal(-' orale. 'F'Ul
ia' polemica a fast pre-
cedaUi
i intregita de 0 intins8. campanic vet'bali:i. pc st, I'i:''tzi
pl'in cafenele, prin redactii, prin librarii, prin cinemd'to-
g'l'ale, pl'in case particularc, prin institutii publice - l'll;-
moal'e surda
i doeotito.are ea la teatru eind din eulise se
apropie ,figuratia -, femei, soldati, popor, Nu
tiu de
unde, nu
tiu eum, nu
tiu prin ee subita zguduire moralii,
s-au trezit eiteva voci razbuniftoare, eiteva eon
tiinte
pure, citiva misionari indignati. Exemplul a fost primej-
dios, eaci gustul de asp rime morala este una din eele mai
irezistibile ispite. Trei zi1e dupa aparitie, romanul mew
avea ridicat inainte-i 0 divizie de eon
tiinie intransi-
gente. .
Nu vii pot pove
ti ce a fost, Arfi prEa greu, prea lung,
pl'(
a .eomplieat. Ca in farsele proaste de cinematograf.
prin care cireulii O' intreagii serle' de personaje, car
 nu
se
tie deunde vin, pe c cine caut.l
i ce VOl", a rasarit
in aceasta indilerare' 0 legiune de- tined plt{)re$ti, recru

. .





236
]\,1\ ihail Sebastian
t.ati din cele mai divel'se medii, vcnind :,;a 1'izbul1l' ceJe
niai diverse hestii. Ol'ganizaii pe cchipl" impi"u:\iti lX
sectom' distl'ibuiti pe ore de zi i de noapt<:', b\t(al.l .stra-
zile ibulevardele in 6iu1.arc de auditori.
Nu glumcsc, Sau, dadi glumcsc, nu ('XaW'I'I'Z, Pin;,
}a obsesie, pina la extl'nuare, pina la idee fix:\ a 1'ost UI'-
mal'iUi aceasta carte, Tndignm'eD se hl';llWa din propl'j;)
sa substaniii, in vid, cu fiecarc zi, cu fiecal'c cea::;. .
E' il'itant s,1 Jup\.i eu 0 carte. TJecl'ca ci I'slc apasii-
1om'e. In gt:nel'e, c iritant sa Jupti u eineva carl' 'nu 1'e-:
;:ctioneaza, Oriee om cal'c uda devine ridkol dilca ul'1e-
iul lui cadc'in gol ::;i, atunci, dintr-o exasper,\I't' legitjmii,
e obJigat sa Ul'le mai depmle, sa urle men-:,u, en sa-i <1CO-
pe,'c Pl'OPL'iul S:lU glas.
Numai primul' pas spre dezordinca moraL) c grt'U:
restul vine de la sine, din incl'tie, din eXuspCl'arl'" 0 sin-
g-UJ'a minciuna te oblig{1 Ia un intrcg sist.em de mineiuni,
I) singur[J invedivi:i., la 0 ploaie de invective. ;.\lli-<:1111 1.11'-
mal'it zi de zi, in tiiCCI'(', combatantii $i n1-a inlcn'sat l'it-
111L11 deznadajduit eu cure If' eretea furia. p;ni In [01'111e
....onvulsive. S-cu' Ii spus ca e un concurs de dcvast;\l'i in-
te]tctua]e, 0 proba de huHganisll1 moral, 0 goana dupa
lIvintu] cel mai t.aI'0, dupa falsuJ eel mui violent
dupa insulta ce<l mai cl'unta. N-a I'amas piatra nearuncaia,
n-(;1 ramas injurie nCl'ostita,
,Scriu acesle pagini CLI fmute muIt calm, ri:ira nwlo.n-
colie :;;i Ii:ira regrete. V-am spus a nu am nimic de raz-
bunat, Cine a fost vreodata inLl'e atitea fOlIri nu ;e poale
silJe fi 1;)I'imit fiil'ii un just sentiment de Ol'goJiu. Nu biinuiO
ce exceJent exereitili de singuratate este 0 aspmCI1l'a intim-
plare, Dintr-o date\ se J'estabilesc dislan1cle, se 1II'ge$le
in jurul tau cimpul dt: vedere, se detaeaza IX' un e(,1'<.10
circular silucte1e oamenilor - priC1.eni, cunoscu\i, inamici.
cc1marazi -, fiecare vel'ificat in la1?itaWe, in cmajuJ, in
dezertal'ile, in 10iaJitatea ,i in compromisul'ile Jui. Este 0
comedic ampla, cu infinit.e aspecte, eu invo]unlare reve-
J3tii, cu scene, fapte, replici i gesturi pe care niciodata nu
le-a.i £i cunoseut, daca scandalul n-al fi al'uncat asuprC1
lor 0 brusca lumina. Datol'ez c.azului De d.oua mii de ani 0
:kutie de viata foarte vie i Iaarte complexa, Ea I"i';scumpal'a
un pumn de deziJuzii.

Cum am clevenil huligan
2:37
$i mai e un lueru, eare ma opre.;;le sa UIU in tragi,:.
acest razboi pub1icistic : cunose oamcnii care I-nu purtaL ji
tiu pe toti. eu mica lor biografie cu1tu61la, eu mieile lor
atepUiri,eu mieile lor combinatii, eu miej}e lor $antaje, c:u
mieile lor ,.pile"; ,,'invirteli'" "eheslii". In apte ani dega
zeHirie, am oeupat un bun loc de observatie in aeeasta lume
de idealiti, pentru a nu primi astlzi eu un suds subi (a
lor criz\ etiea. Pe cei mai multi i-am vazut trceind pl'ii1
fata biroului meu de la "Cuvintul", care pentru a-lni cel'e
un articol, ea\'e pentru 'a-i plasa 0 ,nota, care pentru a
solicita 0 eritiea amicaHi, fieeare eu un nldLlf. eu 0 l'ugii-
minte, eu 0 interventie, Ii regascse azi ell pialra in minii
i imi spun ca viata n-ar avea haz fara ei.
Indignarea lor nu, e indignare, adversitalea lor nll e
adversitate, entuziasmul lor nu e entuziasm, nimieul lor
nu e nimic. Dadi ciocnirea lor ell 0 carte sau eu un om
ar fi 0 adevaratii ciocnire - adiea 0 luare de pozi1 ie --,
dadi dumania lor ar porni .de la constiinta unor valori
adverse, dadi vlolenta lor ar fi 0 reaetie de gindire, totul
ar fi salvato Dar nhnic nu e serios, nimie nLl e gl'av, nimic
nu e adevarat in aeeasta cultura de pamfletari z'imbitori,
Mai ales nmic nu este ineompatibil. lata 0 noiiul1e care
lipste total vietH noastre publiee, pe toatc planmile ei :
incompatibilul. In cultura, ca in parlamenl, oamenii se
injura la tribuna i se impaca la bufel. Cornpromisul este
flo:;:trea \'iolentei. Avem de aeeca 0 e91tud1 de bnilalitflti
i tranzaqii. '
Leon Pierre-Quint, critieul francez eare a fost in anul
1933 la noi, a ramas uluit intilnind la 0 reuniune intelee-
tualii bueure:;;teana citiva eomuni$ti i euziti, membrii
aceleiai grupari. L-am auzit cerindu-i explieatH unui gar-
dist de fier - notod u, pe care 11 gasise in tandrete jri telec
tuala ell un marxist, i el notoriu *. Pierre-Quint nu inte';'
legea cum e posipila, 0 asemenea fratie intre doi oamcni
pe care, teoretic.; ar fi trebuit Sa-I desparta zece lumi. 'fin
foarte bine minte candidul raspuns al celor doi extremiti
ami ci.
, . f
* Nl1 vreau sa cl'edetl di e vorba de 0 fabula, Inventatli penlru
trc'buinl<o!'.' CHl1z('i. Scena s-a intimplat intocmai. Cel dol eroi emu
I\Iihaii P,,1!l1m'1iade i inginerl1! Belu Silber, unul militant de
(.:\:t1"t'l11:;\ dl.,::pi(I" (:lii1a!t de (':-;tr('ma stinga,

238
Mihail- Sebastian
"Vedeti, noi nu sintem dedt p'rieteni. Asta nu ne anga-
jeaza la nimic". .
Acest "decit" este un breviar de psihplogie bucure-
teana. El exp1ica foarte multe lucruri, el scuza totul.
"Comment, a ne VOU8 engage a rien? Mais un seul
geste engage, Monsieur",
Leon Pierre-Quint se inela. Pe oamenii ace!?tia nu-i
angajeaza cu adevarat nimic : nid ura, nid iubirea, - nici
viata, nici moartea. Orice fac, orke spun ramine mereu
undeva, intr-un colt de contiinta, un zimbet care anuleaz
ce au facut, retracteaza ce au spus. Rigoarea, sub orice
forma, nu este de resortul lor. Sint -nite oameni 1ibed.
Poate singurii oameni liberi din Europa, caci faptele nu-i
leaga, iar ideile nu-i obliga. ,
lata de ce atacurHe cele mai salbatice nu ma em01io-
neaza. Simt dincol0 de de renghiul, chiulu1, indiferenta !?i,
eel mult, enervarea. VOl' trece. Totu1 trece in aceastii
piata intelectuala, totul trece fara urmii, fara consecinta,
fara memorie. Atia sint oamenii...
Sfl.:.i lasam i sa revenim la "probleme". Nu cred ca va
fi pre a greu, Dosarul meu euprinde, e drept, nenumarate
piese fulminante, dificil de minuit. A Ie desface una" cite
una, a Ie cerceta "la rece" !?i a incerca sa degajezi din
praful lor de pu:;;cii "ideea" este 0 intreprindere phna de
primejdii. Din fericire, insa, in acest dosal' de 500 de pagini
tiparite, ideile nu abunda. Sint vreo doua-trei, inecate in-
tr-un ocean de invective, P{)ate ca n-ar fi lipsit de interes
-9i in nici un caz 1ipsit de farmec - sa Ie reproducem pe
toate.
Voi ii, 10Sa, sUit, din cauza abundentei de materie,
sa nu opresc aid dedt textele optime i accentele super-
lative ale dezbaterii. Ele VOl' indica nivelul ridicat al pre-
ocuparilor i abuzul general de talent i spirit pus in
slujba lor.
E poate prima om dnd, in via1a publica romaneasca,
se inregis'treaza ounanirnitate de .cuget i simtiri. Mai mult
chiar : 0 unanimitate de vocabular. Erau momente in care
nu se mai.d13ea cine vorbete : "Adevarul Literal'''' sau
,.Apararea Nationali1" ? ."Porunca Vremii" sau "Viata Ro-
maneasdl" ? Gazetele sioniste intindeau 0 mina fraterna
ziaruJui d-lui Cuza,revistele marxiste se intelegeau de

Cum cun dcvenH htiJigan
239
minune ell cele huliganice. dreapta i stinga, democratii !;ii
reactionarii, antisemitii !li revizionitii - toatii lumea, in
sfiit, cunotea un singur duan. denunta 0 singuru
clima, In plus, fiicind legatura intre redute i tmnee, se
mai zbatea pe strazi un mic cotidian de 5 pal'ale, care 'ck-
venise monitorul meu oficial, publicind zi1nic scurte bule-
tine de pc cimpul de lupta.
Doamne ! Ce nu s-a spus,? Fiecare articol era 0 sentina.
de curte martialii, fiecre baiat de redaeie un justitiar.
N-au lipsit'niei ehemarile la ordine, nici condainnarile Ja
rug, nici indenmurile la asasinat *. Le-am strins pc toate.
1initit, <}u' hotat'irea de a inrama pasajele deeisive l de a
Ie expune mai tirziu 'in camera mea, in jurulmesei de
scl'ls, Eo leciun'i care sUmuleaza gustul de a tl'ai.
Imi pare r:Iu ca nu pot transc:rie totuI. Caut insil printr0
cloc:umente]e dosaru]ui 0 pagina care sa rezume cit mai
muIt :;;i sa c1.1prinqa, dac;:! nu taatc injudiJe - ceea ce at'
n greu -. eel putin toate problerne1e. Ezil in1:I'e c:Ueva
texte, dar p1n;l la urma eeJ lTwi sintetic mi .:>f: pare UTn1.1--
tonl!. ArC' avantajul de a Ii ap<J.Tut In ..Viata Homt:ine:1scii"
i de a ad<luga deei furiei juvenile C1,\ care a fost scris prcs-
tigiul biltrincsc: a 26 ani deglorioa.:.;i apmipe. Iala-] :
!NTRE UMIL1NTA $1 IMPERTINENTA
Milwil Sebastian cm un dIJ1nn pl{,blicist de 10 ziarul
o7'todox-reacfi()nar "Cuvint1.tl" de 0 neobi:;muit.c'i insolentd.
Se declara pe vremuri triumfator, "burghez", adm"a pe
tircnvnicii de-ac:olo (0, Racoveanu, Nae Ionescu), dadea lec-
Iii de na1i,onalism int.ransigent, scuipa pe' democ7'atie 
drcpt;nrile omuui et,c. _
Spre stupe.factia noasira, afli1m c;a acest luptijjor zntru
Hristos, Rege i Natiune este un tinar:.. eviet/. pe nume
Iosi.f Hec:hter, de prin biillile Brailei, .
Factura sa inteleciualii e1'a emi1wmente huliganicii.. Ar-
pumente2e subtile ale profesofului siiu Blidaruse tranS1O
forma la Hechter in aluiii cu otgonul, joc,ul pe muchii de
--. -,» -rit i voi dovedi, Mi1lail Sebastian, cii tu flU ai vote si-tI
as,umi nici macar clleptul.la respiratie. niddecum,acela de-a serie,.. '
ciid tTebule cuTQtitd HtC1'atura de oam£int ca tine, Mihan Sebas-
tia.n". ("Cl"edinta", anul II m', 171)

240
:\lihail Sebastian
('/!,tit in tingui/'e nu , t'ing!1 Cind un eVI'eU se ninen'.te prost
,i renegat, el-]Joi Stl, Jercascii Dlunnezcu...
De la i-ntpe1'tincn(a de oeHnioal'd, Mi1wil Sebastian a
tl:eeut la 0 Ilmilintd elostoievsldaniL.
Grupul de la ..Cuvl.ntul" a [recut eu annc i bagaje in
tal)(lra anti,<wlniW.
TrclJlLia IOi;if HechtcI' s(l .'ie !'ctragii ?
E-videnl; Ul da. Tofu,i, Iosif Hechter a I'iima,o;, .Amai pri-
mit ,i 0 lovi/u1'!1. ele. pido!' la, spate: pr<'Ja(a p}'oJ<,sorului
New I01uscu la rO'1lumul 1l1tim De doua mii dc' [mi, u.nde
se Jltndmnenleo.,zii ell al'gumcnt,e t.eQlogale e,l'isienta anti-
semiiis1n1l.lui,
Il dai aJal'l1 pe t/.5U, ,i c!. vin!> pc J creastnl ?
Iot.(I-l : impertinent .i tUni/. injnrind si lingind 1nina
c([rc I-a I.f)vit..,
Cazul "moral" pOHte 11-01' intel'e,<;(£ : el'/,('1.I 11llliganic, iz-
f/ond de Ia 0 taharii (/,nt.isemita, Jiicind pleL'iiciuni penin!
I.()viturilc prindle.."
Dar romannl esle lipsit tot.al de talent; ,'il de Timbii j"()-
ml'1;/tcoseii: ,,t.aieiarba cu seclo'a", "$i alie IITleiuni. Nimic
.fluid. Totul seol'tos, imp(1iat ca un animal vilUtt, dezgus-
tiito?' pl'in pl'etenf.ii, sJertodoct in idei, I stupid ('(I semniJi-
eatie, .4.cesta e 1'onwnul De douii mii de ani (/1 d-11.li. Mi-
hail SelJa.sHan.
P. NICANOR & Co.
Tl'ebuie sa admirati exceptionalul spirit de: sinteza eu
care ., Viata romancaSC[l" l'eZU1118. in aceste :36 de rinduri tot
ee S-;l spus, denun tu.1 i discutat in cinci luni, l'\ uJipsei?te
nil11ic : nici gravul delict al colaboral'ii l11ele la ,.CuvintuJ",
nici cl'imll de a Ii Cl'j'ut 0 prefata profesoruJui Nac Ionescu,
nici Ol'oal'ea de a 0 Ii 11ublicat, nici tn1darea mea de neam,
nici atentatul meu impotl'iva democratiei...
Ii sint recunoscator biltrinci reviste ea a $tiut sa adune
intl'-un singl1l' pumn -1:1titea idei, simplif1ci'ndu-mi munca.
. Sa proccdam insa melodic i $i numeroti:im "probJe-.
mele", Sint, dadi nu ma in$eJ, trcLprobkmc jJl'incipaJe :;;i
citcva conexe.
1) 0 problema antisemita (,;...jactura sa intelectnaM era
cminamente huliganicii"). .

ellm am dl'\'l'nil huJigan
241
2) 0 pl'oblel1l[t d(,1110Cl'ali'1 '("...scuipa pc democmfie fi
dl'epiu/'ile O1mdui etc.").
3) 0 problema gramaticala ("...ro1nmml est e lipsit to-
tol... ele limb{,i 1'01naneasca"),
Aceste trei ehestiuni formeaza punctele cardinale ale
dOSill'ului. Elc au condus :;;i orientat cazulDc dov.ii InN de
ani, p;l'upind In 11't.'i l11al'i cicJuri ideile, con£lictele de con-
tijnta, textele, anecdotcle, oamenii... .
, Voi 1[18a deopal"le '-.,cic1ul pl'oblemelor de "gl'amalicu",
dei a cunoscut un nlsuni'itor succcs de prcs[l. Citiva mad
stili:;;U:;;i-au spus cuviniuP, .
Sa ne pustl'um alentia .cxclusiv pentru pl'Oblcmcle su-
pr'emc...
-.--- --
. VezJ penlJ'u d.et;)lii , :mcx<).' J. de 1 f"t] I l'
'103. ,. a s II'IU vo umu. UI, pag.

.,
.
...


"
!PRIMUL ROMAN, RASIST RO
iANESC'



> Cartea cuprinde putcr.nice accente antf-
semlte,ln gindire;'111 metoda filozofica, in
- notatll pSihologice - giisim cete mai au-
tentice documente rasiste, S1nt fragmente
pardi luate direct din Alfred Rosenberg.
Ne afliim, deci, in fa
a unui caz de evreu
'devcnit :mtisemit. Cazul estc, orlce s-al'

 spunE', senzaiionaJ,
("Adf.'\'i\rul Litera,r", anul XlII, nr, 713. :\ "ill
1"934)


Textele pent{u carc De doua mii de ani a devenit un
"roman rasist", iar auLaru1 sau un rrericu]os "renegaf"
s!nL pu\int', Carn 16 rind\<lri. de tipaF, culese ddntl'-o carte
d; 350 de pagini. Aeesic tpxte au circulaL din mina in
rr.lnic't, de 1a cronicar In eroniear, subliniat€' eu ]itere de
i.;,,

i d(:'nuntate indignarii unanim'e, Lcetma cartii ajun-
S(

(
 inllt Wi. de vreme ce dnduri1e eriminalc fusesera
f' ;';pt'Opr
a( e i?i zvirlite in domeniul public, prada euriozi-
Eqii generale i?i sil11tului ob
tese de 0l10are,
Dup:\ CUffe din complexul unci crime. ntl ajung pe
Fi3sa .iuclcditii dl"C!L C'o!'Jmrile ddietc - lln' euUl II1Sil1-
geral. (), StiClllt.:'l C'll otr<lvtl. un l'C'VO]Vt'l' cks6lC"Cal -, lot
ast{c]'din ilC('af;1
1 SUbVi'l'siv:'t C;lJ"t(' n-au aj.ulls In discut.ia
p
lblid't - dvdl
t('v,
 ,fntZl'. Sint cOl'puri\(, I1wk cl('1icte.
J\Ji-e f(IClI'lC'grcu S
l k c1iscut. A
 puled rclspunc1e eel
sint toale, Jiinl c:.rceptie, falsifieate
 unde dil'tx:t 111
cupl:insullor material, a1tele in sensu]
i spiritul lor.
Nu voi spune ea aeeste falsuri mil indigneaza: Nu am
.,indignarea faei1a " , Am eunoscut in proresiunca mea
de ziarist aUtia visatori
i atitia maltiri, incH mi-arn
tacit, in lovadi
ia lor, fibrde revoltei morale: Dar, in
cawl de rata, s-a pr9,c;edat eu 0 a
a de radicaUi !ipsa' de
, scrupule, tncit de rnulte od ezitam intre dezgust :;;i amuza-
ment, Ba chiar am avut
i un moment de mela11eolie
- singUl'lll - in ziua in care d. Petre Chiricuta, inter:..
vcnind
i d-sa in dezb<,:tere, a masl1iit aUe doua-tl-ei
fr"lzc, pen tru a-mi demonst.ra, 1ar
i iar... re
egarea*. '.
!. Vezi anexa n.




Cum am -dev enit huligan
243
,/"
Cu un dram de verva i un car de rea-credinta ce nu
Be poat dovedi ? Totul, absolut totu1.
A cita un text este 0 operatie de raspundere intima.
Alte sanctiuni decit propria ta contiinta  cind dii '
Dumnezeu sa fie - nu exista. Iar cind nu da Dumnezeu,
libcrtatea ti-eintreaga i abuzul inocent. $tergi un cu-:-
vint, suprimi 0 paranteza, greetj 0 virguIii' - i iaUi
ea nefericita pagina care ti-a picat iIi miini spune exact
ce ai vrut tu sa spuna.
Joeul acesta n-are limite, Oricine poate dovedi orice,
plecind de Ia nu importa ce text. Daca vreti i daca va
amuza, va pot gasi in Eneida lui Virgiliu hexametri de-
spre revizuirea tratatului de Ia Versailles, iar in Infernu]
lui Dante ter1ibe despre stabilizarea monetara. E 0
ehestiune de' punet de vedere, iar punctele de' vedere
sint nite animale docile, care nierg unde le dueL
o carte este un lueru organic, in care fieei1lredetaliu
este luminat de contextul sau, Hecare pagina eonditionatii
de intregul cupriris, fiecare afirmatie precizata de riuan-
tele ei. Nimic mai lesne deeit sa 0 -ciunteti macelal'ete,
eu toporu!.
Evreii sint deprini eu ascmenea proeedee, dici
to<.\te cal'tile lor au :fost in Loate vremurile _macCla1'ite,
spre a spune diverse lucruri monstruoase, Arma antis€-
miLa eea mai grava n-a fost nici revolverul, nid piatra,
ci cu totul alta : citatul. Nu cu citate s-a dovedit omorul
ritual? Nu eu dtate au dovedit' d-nii Cuza i Codl'canu
di nearriuJ. lui Israel se hdinetc cu singe de cretin ?
De ce nu s-a1' dovedi tot eu citate ea Dedoud mii de ani
este un roman rasist, iar auLorulsau un fcroce antisemit ?
Singurul lucru nou este eii intre minuitorii de citate
se gasesc aeum i evrei, eeea.-ce dovedete ea au invatat
oarecari lucruri de la advesarii lor huligani.
In ,ce ma privete, n-am nimic de raspuns corpuriJor
delicte de lez-iudaism, 'fin foarte mult sa evit orice cu-
vint tare - did g-au aruncat prea multe in acest neferi-
eit caz -, dar ered ca cine nu est-e nid imbecil, nid de
J:ea-credinta va gasi in De doua mii de ani raspunsul.
Singurul po sibil.

244
Miha.il Sebastian
"<
.
loll
"Renegat" i .,antisemit" pentru unii, romanlll Dc
doua 171.# de ani este numai "asimilist" pen1.1'u alii.
D, $el'ban Cioculescu vorbete despre "set:ea de asimi-
laTe ce animeaza TQ7nanul":. Putin inainte, d, Pompiliu
Constantinescu formulase altfel aceeal idee: "D. Sebas-
tian este ce se chcamii un asimilist"::::;:. '
Afirmatia mi se pare grava i - in masma in call'
pot avea 0 opinie despre cal'tea mea - inexacta. l'J"l,l e
vorba sa polemizez cu: d-nii Cioculescu i Pompiliu
Constantinescu, de care ma leaga 0 veche stirna inte1ec-
tuala, In plus, Ie dato1'ez recunotinta de a fi vorbit calm
i autoritar, int1'-o invalmaeall in care atit,a Iurne i-a
pierdut capul. -
Dar sint convins ca, a cugeta asupra rapcirturilo1' dintre
spiritul iudeu i spiritul'loeal OU este, nll poate ii, un
act de profesiune asimilista. ,
Creel, de altfel, cu 1.oata tarla ca un sel'iitor nu poate
fi " asimillst " , Acest luc1'u l-a1' anula in insai fiinta 111),
Sc1'isul este un act de pl'ezcn\ii - asimilismul un act de
, \
cvaZlune.
Mai grav declt 0 sinucidel'e, el eo muti1are, _
Aeest lucl'u este just nu numai penh'u eVl'ei, dal'
pentru toata Iumea, Ul'marese bunaom-a eu un viu senti-
ment ,de compasiune i de satisfactie situatia grecilol', :'t
bulgal'ilor i a polonezilol' din micarlle noast1'e de
dl'eapta, Excesul lor convulsiv de "c1'edinta" nu Ie va
,acoperi,niclodata viciul de origine,
Totw;d, comedia ,asimilista esie nes£il'it mai apaSrl-
toare pentru evrei. Un gree care renunta la neamul lui
face eel mult 0 buna afacere. Un e,,;reu niptuiete insa
o tra:dare, Ciici e mult mai greu sa fii evreu - 1?i senti-
mentul. de a Ii fugit de unde "e greu" anuJeaza nu nu-
rnai radacinile orgoliului tau personal; dar i odce putintii
de a crea, "
Ma: feresc sa fiu patetic i, deaceea, nu' judec asi01i-
lismuLsub aspectul sau moral. Nu voi spune, nid ca este
odios, nici ca este Ia, Asemenea cuvinte --: i a1t('le
* ..Revista Fundatiilor Regale," anu! I; nr, 10, octombri ,1931.
.. "Vl'l.'ll1ea", anu! 7, nr. 3!7, 22 iulie 19:]4,

Cum am devenil huJi;;a!1
245
,
mult mai tari -'- lc-am pi'imit em insumi i ;till cit de
U:;;OI' sc pot <Il'Ullca':'. Asimilismul msa, ollm'abiJ SilU
dczononmt, cl.'ccazii un grew complex ---.de in'J'erioritate,
arc cste un pas spre disolutie, spl'e stcrilitatc, spre
)I1oarte,
Sint l'onvins cii a minti csic un fapt foade gray, eu
l'iguroasc pedepsc inlel'ioClI'C, El iii ia nu cll't'ptuJ, dal'
posibilitntca oJ'ganidl de a-ti mai tl'ili cu sincel'itate
viatn :;;i de a m:lriul'isi adcvll.'ul. Cu ce at' put.c'a l'ascum
pal'a asimiJismul gl.'oaznica minciuna initiali't, la cG.re
I.t' obligu si sub care te StI'iVl'stl' '!
Nu-i ('I' vil'(ii dl'cit cll''pLul de a 0 privi Cll tot aLl
silln'rHatl:' in faiiL Aecsl lUCI'U, astfd 6pUS, poate pi"irc<l
gntndilocvcnt sau pl.'dl'ntios, Nu ma inil'I'('sl';wI. \7i-l
J'I'Pet. :;;i IlmC'ntin, Dc ilCI'l';I StTiu. Dt, accea sin!,
*
Nu l' n1<:i ]Julin adl'vl1'at ell in rata vah)J'ilor iudaiee
I' l'ic1icii 0 Sl'I'i.c de valol'i locale - l.'omlI1eii in Romania,
fl'ancl'ZI' in FI'<.m(a, g'crnHlIlc in GCl.'mania, A confrunta
aeesil' duuii eic:lLlI'i parall'k de valori, a lc gindi. a inccl't:a
:-;[1 stabi1q;ti l'elalii intJ'l' de l'ste, mi Sf:' pal'l\ l) ubligallc
intl'l'ionrll dintre eelc mai normale,
Existit ocu'c un sCl'iitor, CVI't'U ]J1'in origine i f'n1l1c(,z,
,Cl'l1lCln, italian sau mnghiar prin CUliUl'it i fOl'l11 i1 Hl',
t:ill'C s;l nu-i puna uceastit probkma ? .
,Jakob Wnssl'l'mann scria incit din 1920, eil1d hitlc-
rismul nu cxisla, () carte pUna de lucidit trisL('e: Me/n
\\leg aJs Deutschcl' und .Jude, Accst dublu clnnl1 oriel'
('vrc'u tJ'ail int.r-o alia cultura dedt cea ebl'aiei\ sau idi
1.I'lbuie s':-I-1 pat'cul'ga i sa-l gindeHsca - Ludvig Lt'wi-
801m in America, Benjamin Crcmieux in Frana, F.
Adcl'ca in Romunia,
De cloud' 11tii de ani n U c'st.e in cuHUI'a l'omal1casdi
pl'ima cmte care sa fi formulat aceasUi drama, L-ai
uitat pe RoncLti-Roman'";? L-ati uifat pe Ion Tl'ivalc ?
Ct e ciudat esic c11 amindoi l'ezolvaudificuHiltile hi
fei de simplu: pl'in' asimilism, Manasse este 0 limpcde.
p1edoaric asimi1istiL Lea sa se. mal'ite eu Matei Frunza,
. "'. I .
,* "...liehe:), tie;I]!)S, (kjectiea ghetoului evreiese,.." (1. Luuo).

246
, Mihan. Seba stian
--
Lazar si:'t se insoare ell. Natalia Frunza - !j:i problema S-Q
terminat. .
,Ash'izi, dupa atitea decEmii, Manasse' rronlnc ().- admi-
rabi1a piesa de teatru,. dar solutia lui Ronetti-Roman
pare mai puerila i mai tristii decit oriclnd,
Clt dcspre Ion Trivale, dupii ce a definit in "Noua
Ri:wistii Roman!" notiunea de "a fi roman", s-a. dus sa.
mom'a pe front, in fruntea plutoriului sau. !i inchipuia,
murind eu caput pe mitraliera, ci:i moare roman.' S-<l
jnelat. 1n 1930, se dezvelea la Predeal un monument a1
scriitorllor dizuti in dizboi, !ji .numele lui Ion TrivaJe
nici nu era pomenit. Nici moartea nu I-a "asimilat" pc
Iosef Netzler pamintului pentru care a murit.
Nu e prima oara cind evoc aceasta moarte de doui'\
ori tl'agica*, Ar trebui' sa Ii se vorbeasca mereu. tinerilQ!
evrd din Romania despre acest Ion Trivale, a carut'
intrcaga viata a fast 'un indirjit act de adeziune la rea1i-
trltile l'omaneti !ji a canti momie a fost 0 fl'umoas{
in u iili ta Lo.
Umbra lui Trivale inchide il'evocabil poa1'ta iluzii1nr
asimil isLe. Dar nu i poarta ol'icarci intelegeri. Evrc:l
fUnd i I':'.iminind evreu, vei incerca totui s5.-tidefineti
loc111 in sociC'tatea !;;i 'in Cl11tUI'a l'omHneas61, fat\ de Cal<.',
obligatiik talc sint eu aUL mai pasion'nnte. ell cit nu mal
pash'ezi Jl iei [) iluzie. .
Am CJ"czut acest luci'u 1l1aintc' de a Ii tJp[\l'it De donii
mii de ani. 11 cred i asL[\zi, dUp[l to:.ll(' citc' s-au 'inli11plat.
'"
1
.. Am scris des pre Ion Trivale in "Cuvintul'" .,antisemit" ,I
..hitlcrist" o'in noiembrie. 1933.

"IUDA TREBUIE sA 8UFERE"


....,
. . ,


:..are [o
u.te multe lucruri de cucerit


j Ie vacliceri. Dar are un ul de pierdut.
r;i pe acesta nu l1UU dadi va izbuti sa-J
j>iardCI. Are de pierdut obi:?nuinta de a su-
fed, are de pierdut vocatia pentru durere.
(De douli mii de ani, pag, 211)


"Iuda tl'cbuic sa sufere", formula d-lui Nae Ioneseu,
a Hicut l'epede populal'a una din paginile romanului:
aceea care vorbea des pre "ob1igap.a iudaica de a suferi".
Era 0 afirma
ie eu multe riseuri, cad pe tcmeiul. ei
cl'onicarii' in.genio1;ii puteau construi 0 sede de eonse-
cinte antisemite,
ea ce s-au :;;i grabit sa. faca,
Daca suferinta lqi Israel este eongenitala, daca ea
f::lce parte din struetura rasei, nu-i a.!i>a- ea. antisemitismul
devine nccesar? Nu-i a
a ca it justifici, 11 apmbi
i
- cum spunea "Viata Romaneasca." - il "fundamen-.
tezi" ?
Nu 1;itiu dadi aeest rationament foarte logic e 0 glum a
polcmica sau 0 prostie sincel'a, $titr :insa ca este o'infiora-
toare confuzie, Eu vorbeam despl'e 0 sufel'inta metafizica,
nu de una politiea, Ma refeream la 0 drama spil'ituala, nu
]a una publica, Acestei dramC', pc acest plan, nu-i gaseam
intr-adev;lr nid un sfj'r
it, nici ,un'remediu. Dar e 0
dl'amii care n-are absolut nimic de-a face ell dreptul de
vat al evreilor sau eu rl"iimul lor in universitati, cu bu-
nulloI' trai sau eu prostul lor trai. E ceva eu desavii9ire
ind€pendent de eonditii1e in care traiesc, ceva care d
pa-
r;;e!?te dreptatea sau irnpilarea, egalit'atea sau perseeutia,
piinea sau mizeria

Nu spun ea aceasta dreptate, egalitate 1;ii piine sin!
fara importanta. Nu pr
tind ea a lupta pentru cuceril'ea
lor este inutil. Nu sustin' ca in aceasta ordine de fapte
nu exista solu
ii.




243
l\1i hail Sebastian
Cred insa ca accste solutii nu sint, in ultima analiza,
E'sentialc. Gred di ele nu vor merge niciodata p'ina la
rac1acina dramei. Nu pentru ca n-ai.' fi eficace, ei pen-:-
tru ca opereaza pe aIt plan, in ami directie, eu alta semni-
fi{:atie. .
.
-
Existii solutii pentru drama politica evreiasdi ? Proba-
bit Evreii au un partid, 0 uniune i citev:a organizat ii ,
care se OCUp[1 cu giisirea lor.
Poate ca nu este himeric sa nadajduieti ca, intr-o
buna zi, existen1;a acestui neam va fi scutitade adversi-
taile care 0 invenineaza azi. Cu putin curaj i eu putina.
E'xagerare, iti iei libertatea de a crede ca aceasta zi v
rasal'i cindva i in Romania. E 0 speranta naiva, dar nu
absurdii. Rommii din America sint- foarte buni ameri-
c::mi, 'de:;;i au ramas cu 0 admirabiHi tenacitate romani,
pastrindu-i $i limba, i fblclorul, ':;;i traditiile familiale,
:;;i legiHur.ilc eu comunitatea romaneasca, Nimeni nu-i
invinoviJ.t('te de a forma la Cleveland sau la Ohio Ui1
"stat in slat". Nc ,esie deci ingaduit, sprijiniti pe acest
excmplu, sa ateptam cu rabdarc un timp care sa lichi-
deze i la nol definitiv ceea ce profesorul Nae Ionescu
numea, inca in martic 1928, ,,0 politica de huligani,
agitatoare) atitiitoare i oprimantii". Timpul care a adus,
orice S-al' spune, in mai putin de 0 suta de ani, mai
IDulW. dreptate in aceasta tara, dind libertate tiganilor
robi, pamlnt taranilol' iobagi i oarecare vaga omenie in
fabrlci i min{' va aduce cindva i acestor evrei, prada
tuturordiversiunilor de stat, un dram de linite.
,.Timpul" estedesigur 0 solutie inceata, iar "cindva"
un termcn nesigUl, Nu exista alte solutii mai grabnice,
mai,radicale, mai active? Ba da. Exista solufia sionisEl
i - la polul opus - solutia marxista. Amindoua au fos!
enuntatc in batalia De doud mii de ani, Amindoua sc
cunosc, .
. Pentru sioni$ti, drama evreiasca se termina odata CLI
rediidirea statului iudeu in Palestina, Sufcdm azi pcn-
tl'U ca sintem in exi!. Nu vom mai suferi miine,. pentL'u
ca yom fi reintegrati istoriei noastre nationa1c. E un
pUBct de vedcre impresio11ant, care raspuncle celor ma i

Cum am de\."enil huli,ga:1
249
Vl'chi nosfalgii iudaice, E in acdai timp 0 cxp('t'ient;\
lie viata capitaliL
Pentru mal'xiti,ll1c!'Urile slnt :;;i, mai simple. Dl'ama
cvreiasca n-ar.e de ce sa se termine, l)enlru bunul moh,'
Lol... n1.1 exislii,
ExistS. in lume 0 singura dramii i aceea estc. .Jupla
de clasa:'. Evreii - :;;i anLlm€' numEli evreii proletari ,i
slraci - sLlfera IntimpliHor,- din CC\LlZa sLlprElstructurii
burghezo-capitahste, care, de cite od se afla in criza.
l()vete' in ei, dupa cum lovqt:: de altfeloin intreg pl'Ok>-
iariatuF. Cind va disparca aceast{l suprastruchu'{I, va
disparea :;;i suferinta evreilor.
u discut aceste solutii. Ele pot fi juste. Ikcare in
parte saLl amindoua laolalta. Prcsupun ca sint (.'xcelentl!
!;>i ca prin realjzarea lor problema evrciasca va ILIa s[ir-
it, intelegind prin "probema cvreiasca;' ('ompkx:I
economic, politic :;;i juridic al antiscmitisnlului. Pn.'supun
Crt siol1ismul SdU mal'xismul. sau mic.:: aIt si;;tem. daca
vreti, va izbuti sii supl'ime total persecutal'C<,l endlot',
si:idicia 1<11', pl'ibegia lor, inLl'<'g lantul de nefericiri c:;!['e
i-a gituit in doua mii de ani, $i, prc;;upLll11nd C\ccst n01"O-
cos i ra,dical deznodi'imint, mZlinLLI.:'b dRtl dl'ama iudaid.
nu ramine totui intacta...
..
..
Evreii sin! un neam tragic. ,
De ce? Nu :;;tiu de ce, Pcn!ru acelea;;l motive pc'ntl'Ll
care elvetienii sint un neam placid. E 0 chesliune de
destin, de vocatie, de necesUate' intima. E, mLii ales, 0
l'ealitate care i:;;i depa.:;;e:;;te explicatiile.
Un marxist nu va intelege ,acest lucru, el, care vede
Lumea in raporturi simple, schematice :;;i reductibilela
o singura cauzii Unde incepe ireductibilul, acolo se sfir-'
.. Recunoscind Iupta de clasa ca.. 0 realHate a vietii - pentC'U
.,Cuvintul Libel''' nu exista Iuda, nu exista neam evreiesc. Existii
exploatatori :;;i exploatati. Exploatatorii - romani, evrei, greci, turd,
"rmeni dc, - sint totdeauna exploatatori. Exploatntii - romfmi,
('vrei. greci turci, armeni - sint totdeauna exploatati.
MuncitoruI evreu. traiete acecai viata m1zerabila ca i munci-
f "ruI roman. Exploatatorul evreu incaseaza aceleai beneficii in-
iuste ca 5i exploatatoruI 'roman". (,.Cuvintul Libel''' nr. 44, sept em..
'.1l'ie 1934) , .

250
Mihail Sebastian
$e$te cimpul de vedere marxist. !mi dau deci seama di
eel putin pe acest front intclegerea este exclusa.
Faptul de a gindi prin "imponderabile", de a vedca
adica lucruriJe direct, in ceea ce ele scapa unui sistem
mecanic de cauze, este susceptibil de cele maisavul'oase
ironii. Se poate glumi' la nesfi1'$it pc tema asta, $i s-a i
glumiF.
Evreii sint un neam tragic, C1'ed in accst adevar, ori6t
ar fi el de trist, de obositor sau de primejdios, Desigur, ar
fi mai comod$i mai pW.cut, i pentru ei, $i pentl'u toata
Jumea, sa fie un I)eam vesel, nostim, bine displlS $i hazJill.
Viata ar fi un chef permanent dadi globul l1-a1' fi populat
dedt de donmii 1011 Pribeagu i 1. Ludo, multiplicati
in dOlla miliarde de exemplare, Din nefericire, exista
oameni tragici $i exista neamuri tragice, Exista anumite
spnsibilitati il1clinate spre drama, anum it cJimat mora.!
care adaposte$te i fecundeaza radacinile amare ale vietii,
Lucrul'ile :;;i faptele nu spun nimic prin ele inseJe,
Aceea::;i intlmplare poate fi 0 farsa sau 0 tragedie, dupa
omul care 0 triiie$te. Nu lucru1'ile sint masura noastra,
ci noi miisura lor. Sint oamerti sterpi sau indiferenti sau
i.nsensibili care traiesc in vecini'itatea catastrofelor fanl
sa Ie vadii Sint a1tii care simt din departare, dupa un
semn, dupa 0 umbra, dupa un nimic, apropierea dramei.
Pe unii, un mace! sau un naufragiu ii lasa cum i-a giisit,
fara sa Ie fi clintit nepasarea, Pe altii, 0 indoiala, 0
tntrebare, 0 amintire ii devasteaza. E alta rezonanta, aJt
material uman, alta temperatura.
ludaismul este in fata existeqtei 0 pozitie tragica.
Nu prin istoria lui . zbuciumata, ci prin lumina pe care
o pl'oiecteaza asupra acestei istorii, prin rezonanta pe
care i-o del. Ma intreb daca pe umerii altui popor aceea$i
istorie de 'Jflasacre 9i incendii n-ar fi cintarit mai uor.
· "Impond-erabi1 se cheamii ceva ce nu se poate' spune. - fiU
l'3 ar fi un lucru de l'ui;ine, dar pentru ca nu (itii eu ce sa incepi.
E un rei de A-i'i-a - 'in vorbA i gina, care, in desperare de
cauza, se l'efugiaza in gestmi eu mina. Ori cu pu.mnul, Vre"i sa
spui ceva, iti sUi vorba pe 1imba, dar nu. poti s-o emiti. D aceea,
boul nu vorbete, ci rage fiU pentru. ca ar avca limba groasJi, ci
:l'iindca mintea Iji suf1etu.1 ii sint pline numai de imponderabile.
Jm-pon-de-ra-bi-le!" (1, Ludo, Iucla tT/lbuie sa safere, pentTu ca
e sufe'rind, pag, 23, Editura Adam. 96 pagini, 20 lei), Vezl arexa 111.

Cum am deve-nH huJigan
251
(!; in iudaism 0 tensiune in stare sa dea celui din 1I1.'ma
fapt un sens dratriatic.
Cotiinta iudaica in chide in sine 0 antiteza pc care
nLl 0 va rezolva vrcodata, pe care in ol'icc caz pinfl azi n-a
rezolvat-o. Ea intrunete intr-un paradox Hira solutie
inteligcrita in formele ei cele' mai red $i pasiunea in
formele ei cele mai despletite, Cerebral ::,;i patetic. iudais-
fiul oscileaza intre luciditatea $i fe-bra Iui, una' exaspe-
rata de vecinatatea celCila1te. una incercind s:1o anuk;ze
TwccalalUi, amindoua prinse int1'-o lupta care nici nu
Ie slIprima; nici nu Ie impaca. E un popor de critici i.
de vizionari. Contrazicerea acesteiduble vocatii nclini
I(')te intrcaga lor viata, tntreaga lor cultura, Critici prin
racultatea lor excep1.ionala de abstl'Hctie, vizionari pl'in-
tr-un simt direct ai misterului. Tot ce sc spune dH;pre
('vr<:>i cst<? contradictoriu, pentru cii se refedi clnd In un
lX)l, dnd Ia <lUul a1 structurii ]01',
Sint cvreii sceptici ? Sint dcsiguI'.
Sint ei 111isiona1'1 ;;i profetici? Nici vorb5.. 0 spune.
Loata lumea, ' ,
Cum se impaca af.unei profunda lor indoiali'i eu arza-
f.oarea lor credinta ? E un val de profetism care strabate
istoria iudaismului, proiectlnd mad umbre fantatice
de-a lungul ei i e, in aeelw:;i timp, in sens opus, 0 con-
tinua rezistenp. rationalista i abstracta, Aceastii perma-
nentii tensiune intre oscnsibilitate tumultuoasa i un sim
critic neinduriHor este r:ana vie a iudaismului, e nervut
sau tragic. Sinagoga insii$i cre;;te de<;!supra acestei contra-
ziceri violente, sinagoga misticii $i talmudicii, batuhi de
mari vinturi interioare i inclinatii spre severe exel'ciii
logice.
Sint evreii un neam orgolios? Evident. Antisemitii
o spun i evreii 0 confirm[1. Sint intr-adeyiir orgoljoi.
$i totui nici un popor nu s-a bici'uit pe sine insuicu
mal multii albiiticie, nici un popor nu $i-a mai'turisit
cu mai muItii. cruzime p[tcate1e reale sau imaginare.
nimeni nu s-a pindit mai aspru i nu s-a pedepsit mai diu.
Profetii bibUCi sint cele mal naprasnice voci cal'f
au rasunat vreodata in lume. Prio ce efort deumilinti
un popor orgolios suporta asemenea flageHiri ?

252
J\lihail Scb;!slian
$i nu e aceasta ultima eontradictie a spirituluj ivdeu,
Abstraet i pasionat, mistic i sceptic, orgo1ios ::;i umiJ, d
cunoCl:?tc 0 aHa dram[l, Ia fel de ascutita : a singunltat ji .
Se vorbete 111ereu de solidal'itatea cVl'einsl:5. E ()
realitate, Se vOl'be:;;te, III aeeI$i timp, de individualis.m,ul
eVl'eiesc, E si neeu;ta 0 I'calitate. Dal' cum tnliesc cJe
impl'CUlla '? Ce punte Jcaga :;;i face posibila existcnla
simulta.na a dOU[l dil'edii sufletcsti atit de ostile ? .
Ev1'NlI e un 0111 sin'gur, II dee spl'e singun':t<it.e 01';';0-
Jiul lui, luciditatea, indoiala, $i totw;;i e' in C'l un senti-
ment de parlieip';}1'c Ia fOl't:ele colective, sentiment Cl'
animeaza toata isto1'1a (,VI'('i]OI', Un om, ul1ul sing-m',
este un inLl'eg univers, $i pc urma, in aecJa 0 i momcn,
un om singur nu estc nirnie.
MCl gindcsc ]a alarma eu care' se a:;;teapt..i SCiU';) in
sina.:Jogi1e de pl'ovincie stringer('a llnui grup de %t'ce <?VI'(.',i
pcntJ'u ru:giiciune. Tnbllie l1l'aparat zece, cel putin y.ece,
Lipsl'te llllUl singur ::;i cei1alti noua Sll1t n('>putincjo:;;j.
dl'/'.a:'mati: Durmwzeu nu-i ascuLta. Dal' clnd sint f?'C(',
e tot poporu] neo]o,
Prl'lutindeni in iudaisl11 banuicsc cfor(ul de 3 1.rp('
de ]a "l'U" ]a "noi" i drama de a nu putea nidoqCJla
rcaJiw d('plin aeC'LlS([\ trecore,
JaUi.acl'stpa sint anl:inomii]e spiritului iudeu. pc"
advt'rsiiatl'a _ lor, pc vio]enta lor intel'ioDl'a, iudaismul
tll'buie Sa (xis'te, sa creeze ;j..., sa sufel'e, lntreag;a Jui
istol"ic nu e poate decit 0 incereare despel'aia de a gaS)
linia de mijloc lnt.rc pasiune i inteligenta, inlre mistica
i Indoia]a, intre orgoliu i 11l11ilintii, inire so]itudine :;i
co]ectivitate,
E posibilii aeeastii 1inie de mij]oc? E posibil acol'dul
a1.itor dl'umm'i contl'<H'ii '? Nu tiu ! Ceea co :;;tiu irisa e eft
jn mai multe mii de ani - nu in doua mii, ci in 1.0dte
miile de ani ale existcnt:ei sa]e - iuclaismul n-<.) ibutit
sa faccl pace intre marile sale adversitati intel'io,II'c. Dac
ele siot ireductibile, Iuda va suIeri, "Iuda trl'buie ;ii
sufel'e" ,
Are anUsemitismul Vl'eun l'apol't eu aeeast;j tragcdic?
Poate da, Dal' un l'aport eu totul .exterior !?i neesentjal.
Este un £el. de "lege a eelei mai mici rezistente", caJc
canalizeazel spre evrei diversiunile de ura ale o)'g:anjme-

Cum am dc\'enil huligan
253
lor in cl'izi'1. Rind pe rind, biserica, feudalismul, burghe-
zia, in ceasurile lor de deseompunere, au indrepfat momen-
tan spre cvrei fortele latente ee Ie subminall, Dar TIU abest
<lntisemitisl11 determina tragieul h.\daie. /tl alimenteaza,
dar nu-l expliea :;;i niei nu-l pl'ovoaea, EI ramine la
periferia suferintei evreiE'ti, eare ii arc autonomia ei
spitituali"t,
Prin ee sint tragiee mistcrelc dral11atiee ebmiec?
Prln antisemitism? Dar niei 'nu exisla aed'!.o, Prin ee e
tragiea drama lui Anski, .Dibuk ? E 0 dram[l in.tl'e eV1"ei,
hiraniei un eeou din afara, Nu e vorba nid de pogro-
mud, nici de numerus clausus, niei de d-nii Cuza i
Codreanu - i este, totui, 0 eutremuratoare tragedie
iudaiea, arzind in propriile ei flad\ri. _
V-ati gindit vreodata ea momentele de eea mai inaltii
tensiune ale dramei sale neamul lui Israel Ie-a tr[lil sub
profeti ? TvIi se pare ea hit1erismuL nu exista pe atunei.
$i cred 61 intt'-o buna zi, nu prea departata, va ineeta sa
existe. Dar "Iuda" va eontinua sa sufere. Cine vrea sa
ridii de <lcest lueru are toalil libertatL'a. Cine poate sii ridii
e in plus un am fel'ic;it "'. .
.
..
Trebuie sa intirziel11 m;upra simtului eomic -In cvrei
8i sa observam ea niei el nu e alteeva decit 0 aHa fonna
; sentmentului tragie ? E nevoie sa vorbim despre sensul
ideii de umor, despre grimasa,. despre satira eare . se
intoaree inapoi, ea un glonte rieoat, i ne lovete tot
pe noi ?
Sint'lueruri eunoseute, m Alehem, Mare Chagall,
Charlie Chaplin au dus in literatul'a, in plastieii $i in
pantomima aceastii trista cruzime a r1sului evreiese. Ea
nu paeale:;;te pe niineni :;;i niei pe noi.
· Ce poti sa faci? Daea trebuie, trebuie. A;a-i, pc semne,
cris de la Dumnezeu, Sa sufere. IuCla trebuie sa sufere, Nu din
pl'ieina . oamenilor, eare vai de mine, nu sint niei rai, nici ne.,.
dl'epti, ei fiindea aa t1'ebuie, Oricit de buni i drepti am fi ell
luda, oricit de dragut ne-am purta ell el i eu ai lui - el tot va
"'Llfed, pina in adineul veaeurilor, PlIpa-1 ad bate-I, e totuna la el.
V.I pliI)ge 1,Ii aa, 1,Ii a, (1, Ludo. luda trebuie sa sufere etc. pag,
) .

254
Mihail Sebastian
.
SCI'iam in De doua mii de ani:
"Adversitatea 1m", a antisemitilo1", 01' Ji 1a urma u'rme-
lor supm.tabilii.. Ce ne' ,tacem 'in.c:a eu adve1'sitg.tea noastrii,
eu p'/'Opria noastni adversitaf,e ?
,Cu ei ne vom impaca poate - cine $tie ? - tnt'r-o zi.
Cu noi, insii, d.nd ?
Cind ? PI'abil. nieiodatiL
Nici revolutia mal'xista, niei sionismul nu VOl' ajunge
pina aieL E un punet de foc, pe care nu-l Val' sUl'prinde
i pe care, mai ales, 11\.\-1 VOl' suprima. Toate victoriil
sint posibile, In ordine politica, eeonomidi i sociaUi. Sub
toate aeeste victorii insa va ramine probabi1 aceeai ire-
duetibila "voeatie penJ:ru <iurere".
Este acesta un destin deprimant ? Nu ered, E un destin
mare, de zbucium' i de nelini!?te, care arunca umbre i
]umini pina departe, in fundul veacurilor. '.
Popoarele fericite n-au istorie, spunea eineva, Poate
ca. au, dar n-o s:i.rnt, n-o traiesc, n-o transfigureaza. Fecun-
ditatea !?i durerea mel'g mereu Imprcuna, :;;i insu:;;i faptul
de "! da viata este un fapt de suferinta. .
"Iuda trebuie sasufere" ineamna probabil "Iuda
trebuie sa creeze". De ce vorbiti despre ,frig" i uintu-.
l!1eric ?





DESPRE.ARTA DE A FI IN ACELA$I TIMP
REACTION AR 51 BOL9EV1C


?("i
ilJli. p..- de ;;1(>(':(If.i....
i d.re'pluTile 011ilt-
l.u....


"Vla
a HOn1allQas.
tto...


Ins!llt(i sia:urantrj 'Ilationalii
'i lientime'll'.
tele 'pa.t'riQ!i.ce.


"Porunc;c V"h:OH"i\"


De clcm(1. mi.i'de. ani nll este nUD1:Ji, cum g-a vazuf pina
t!('um, un I'Omat1 bsist :;;i l'enegat, cL In plus. un romun
rcactionar
i bol
evic, "Reactionar" pent1'u "Adevi1rul
1,it crar " , ,.Viat<'1 Romfu1casca", );;antier" etc. - ..boJ
e'.ric"
pentru "Apflrarea NationaUi." , "Ponmea Vremii;' etc.
Este un "exees de onoan
", clim se spune in Chi!./.! lui
Corneille, care ma emotianeaz{t. Iati''t-ma realizlnd inlr-o

ingura earte un fel de "uniune nationalcl" intro extrema
dreapta 1)1 extrema sUng-a, un IeI de "front comun"intre
burghezie
i proh,tariat.
S
, praccde
I';;ii :;;i aid - pvident 1 - t.ot cu eit((tf
. 0
;;:('rie d0 eitalc ..reacfionare" pentru ..Adpvi.1i'ul Liter,lr'f,
- $i C'\llil serie de ciia1e, "b()I
(o\'ice;' ac('s1ca, penll'l. ,.i\pa-
ran'a NatinnaHi".
imi inu
i dl' aslt\ dnti1 libf'ttatea de a nu 1c l';lspur
c1e.
Ca 0i pentnt :,ei1t\j:l'll
 cmLisemih
", creel ci't sil11pla
lecture! a c[lrtii ajunge ca Sa reslabileasca adeviirul. lac
da-ca nu ajunge, eu atit mai rau pentru earte, V-am g'pus
C:L n-am de glnd s-o apiir, Ma intel'eseaza daar sa Himu-
L'se anumi te fapte', in afara de carte
i sa diseut elteva
"titudini in aJaiu de .literatura. Ele au fost pierdute in
toiul luptci cind de un batall
, eind de a1tul, $i nu e n1u
Si\ Ie adunam azi Ia lumina,
Bunaoara aeeasta chestiqne a democratiei $i a reactiu-
nil. 0 gasesc in ..dosarul cu. probleme", atacatii - pe mai
multe zed de pagini.
Oricitar fi ea de striUna romanului, prilejul de a
explica un punct de vedere
i .0 pozitie nu vreau 83-1
pierd, Nu e pentru intiia oarii cind mi' aflu 1a mijloc,
intl'e mitralierel.e ideo1ogice ale extremei -dl'epte
i ale




,256
,vlihni! S(')Ja::;tian'
extremei stingi. A:;;teptindu-le pe celelalte: mitlJjtTcl('
pur -5i simplu. 0 '
Este infinit probabil ca din fl'ilmJnta1'Jle pO' ,:m.-e
Je tdiie$te' azi omenirea va ic!?i, 0 noua (Ji'dine SIJCi,iJU.
Este apl'oape sigm' ca nu nc aIliim intl'-o simpl;', u'ij de
conji.!llcturi, ci 1nlr-o vastii crizii de sh'uctl1l'(\. Funda-
mentele politic :;;i economice ale actua1ci lUl11i J1\.j mni tin,
Intra in jocul istol'iei aUe forte,
ProJetal'iatul? Taranimea? Pl'obabiJ. Nu C' 1'l'U de
V'ZLlt Cl istoria se face printr-o serie de el:'l'C'!-:l'i ("011-
ccntl'ice, din ce in <;:e mai mari, cupril1i:ind nl<1SC de
oameni rnereLl mai nUmCI'OHSe $i chemind ]a vjato). s1.ra-
tul'i de umanitate l1le1'eu mai largi $i l'nai p,'orunde, I:u f)
imagine rctorica, 5-a1' putea sJ3une ca istoria \$i d(sJaec, cu
fiecare C'V, mai largi bratele pentru a cupl'indL' dt mni
multi oHmeni. Ce1'ctll feudal imbra1i-5a fonrll' ..pu1inj,
ccrcul 'bul'ghez apreciabil mai multi, C'en:u I j)roictar
sau tiid'ulCSC ori - dae,l se ponte - prolctilr :::i t;'jrint;sc
va imbratisa enOl'1ll de multi,
SUl11ar 'v()l'bind, aceste tendinte rcvolulional'e. it";ii"j
inei', obscul'p, sc pot re7.uma ::;i se l'Czum(l cu I) s!li;:;;urii
idc.(> : pJ'imntul co1cctivului asupl'a individualu]ui. .
Este 0 ido(' patctica i GU mare succes, DaJ' ('sIt', m<.d
ahs, 0 idt.c just;':'\. Colectivitatea tre.ee inaintea individuJui.
Aect'nlul istoric so depbf;c'v:a de ]a "om" 1;1 "I11<1S3".
Accst adeval' preLl global asclll1de ins;)n('numar;*
pJ'imejdii i un gl'oaznic al'tificiu. De la 0 l'uJit,-lh:' se
ajunge U$or la 0 abstrac\ie: moa1'tea inclividului,' 0
anunti:i cu mult cntuziasm ::;i extJ'ema drcaptii. :;;i extrcmri
stinga, aceasta moaJ'tc care poate [oade li::-or dc\;cni
un aso.sinat. -
Comunitii i fascitii hi fac din "spiJ'itul dt' cazL1;'J11i.j"
axa actiunii ,lor politico, 1\IJ"i mult dccit, atit : jus\if!ca'n.'iJ
lor nioraUi. "Olllul in unifoJ'mi:i" este tiplll de gnm.-'
dori1'e umana, pe care expeJ'ientele extremislc de Ch'C3pta
i de stinga inceal'ca s{l-l impuna timpu]ui n081.1u,
Cama:;;ile. negre, bl'une,albast1'e i ver?i simpIifjdi vio-
lent ideile, atitudinile i scntimente]e, J'cduciodu-k' Ja 0
culoal'c, In un SCllln, ]a un stri,r('flt.
Se reteaza asUe! dintro(1ata tontc indoieJilepo:,:jbj]I",
so strivesc nuante]e, s'e tCf;iesc sub 9 fOJ'midabiJii prE':iur).(>'
nivclatoare pozitii1c pel'sonale degindirc,Nu r(;m'in 7T1

Cum am dcvenft hul1gan
257
Joe decit doua-trel adevarurl absolute i nebuloase. aSUPTa
drora nimeni n-are voie sa se intrebe, dar pentru care
.(Jata lumea trebuie sA moara. . .
Da, nu - alb, negru. Atit. Restul e suprimat, ters
,I in contiinta noastra, sterilizat in sensibilitatea noastra.
Cu o. dimaa, cu un imn, cu un salut !?i (:U 0 insigna, ai
rczolvat toate probleme1e, ai gasit toate raspunsuri1e. Vrei
II religie? lata 0 carte de membru. Vrei 0 mctafizica ?
lata un imn. Vrei 0 pasiune ? lata un ef.
Este cnorm'de simplu. Cheia adevarului, cheia tuturol'
;H1evarurilor SUt in aceasta ci'imaa care ii va' tine loc
de conr;;tiinta, de inteligenta, de Gimtire I;'i de actiune.
Omul in sacou este GUpUS erorilor. Omul in unHorma este
jJ1failibil. Rareori umanitatea a avut inaintea ei atitea
f'omoditaii de a-i rezolva problemele interioare. 0 cruce
ca drlige, un manunchi de nuiele, un cioean i 0 secera
I ezumii, rczolva f;i suprima totul.
AI fi prea UOl' sa ddem de accastii mistiea a omului
'In uniforma, Sa reeunoa;;;tem ca ea raspunde unui gust
n.tural pcntru ceremonie, unei voluptai reale de a crede
JI' Hetiuni i de a te supune !or. Omul e un animal cu
inDtinctul spectacolului, jar dintre spectacole cel mai
:Jmetit.or este al multimii. 0 suta de mii de tineri c:\re
I i.dic'a intr-o arena bl:atul drept in sus, 0 suta de mil de
Lratc tresarind pardi. dintr-un singur umilr este 0 ma;;;ina
('are flatea2.a nu {'tiu ce instinct de putere, nu tiu ee
:<nzatie biologicii.
Sa nu dispretuim aceasUi voluptate. Este cu mult
prea periculoasa. Un eorsar de geniu, un sergent-major
'ildraznet surprinde intr-o bun a :zi aceastii slilbiciune
rmtimentala, uiera dintr-un tignal, stringe in jurul lui
:-eee'mii de biiieti, ii pune sa ridice bratul drept in sus...
:;,j face 0 revolupe.
Sa nu rldem de aceastti sliibiciune naturala, dar sa 0
Fqspectiim. Esteo betie de putere i 0 betie desupunere,
eare se sprijina reciproc, se excita una pe alta i merg
mina in mina pina la c.ele mai dezordonate forme de
dementa-. "Dement.a de putere" a facut prea multe masacre
111 lume, i acrele ei au fost totdeauna triste, sterpe,
liisind pc urma ceasurilor de ameeala i vQluptate. un
iremediabil gust de coclcala.

258
Mihail Sebastian
, Am vazut adesea barbati puternici, incnpabili sa lupte
i sa rexiste pentru ea erau... gidilati. Iertati-mi eompn-
ratia, dar am impresia ea marii eorsari ai istoriei, mal'ii
ei haiduci, "bunii tirani" au proeedat totdeauna prin
cautarea punetelor sensibile ale multimii. Din momentu]
in eare au iisit aceste puncte sensibi1e, din momentu]
in eare au tiut "uncle Sa gidi1e" - partida era cl$tig-ata.
Reactia maselor a fost totdeauna anu]ata prin exeitm'ea
voluptatilor sale simple, Coruri1e, marul in eadenta 1;ii
simbolurile vagi, accste betii psihologiee, sint materia
prima a orid\rei dictaturi. Ca sint dezonorante sau nu,
putin intercseaza. Ele sint insa efieaee, $i asta e de ajuns.
ExistS. un singur duman eare Ie poate sta impotriva :
spiritul critic. De aeeea orice dietaturii, faseistii sau comu-
nistii, d2buteaza prin suprimarea lui. "Abjectul spirit
eritie", pe eare alcoolul $i dictatura 11 indepai:teaza dupa
primele exeese, din pudoare uneori, de frica totdeauna...
Este $i aceasta renuntare la luciditate 0 voluptate in plus,
cad atentia nu este eomoda, severitatea cu tine insuti nu
e plaeuta, iar veghea nu e odihnitoare. Noaptea de ehef
va trecc insa, i in zori va veni dezgustul. Noptile de chef
tin uneori foartc mult in istorie : ani i deeenii, dacii nu
veacuri. La sfir:;;itul lor, dezgustul ins a vine fiira gre.
,Moartea individului" este moartea spiritului eritic.
Nu cred in aeest deces. El ar insemna moartea omului,
pur i simplu.
Nu tiu incotro ne VOl' duce revolutiile de azi sau de
mline. Nu tiu unde se va sfir;;i procesul de deseompuneri
pe eare ineontestabil 11 traim, $tiu insaea exista anumite
valori umane indestructibile. Ele VOl' ramine.
. Nici 0' revolutie nu va anu]a in noi contiinta opunerii
dintre "eu" i "lume". Nici 0 revolutie n-a suprimat-o
pina azi. Progresul este posibil pe orice plan, numai pe
acesta nu.
Sint cUeva drame esentiale, care i-au fost date omu'-
lui i pe care el Ie va pastra, indiferent de conditiile' lui
materiale. Nimeni nu ne poate da 0 dispensii, generaHi de
a trai aceste drame  de a Ie rAscumpara, fiecare eu viata
noastril!. Nici un si:stem social. nu' va escamota realitatile
de con;tiint., prill care slntem. oameni  trecem eu un
cap mal sus de zoologie.

Cum am devcnit huligan
259
"Eu i lumea" este 0 drama pe care omul in unifonn!
nu 0 cunoa:;;te E un f-ericit. Fericit ca 0 albina, ca 0 furnidi.
Locullui in lumc e sigur, ori:;;ontul precis, ftU1ctia stricti.
Dar umanitatea nu poate traiprea mult din ignoral'ea
proprii1or ei legi. Cii tinde uncori spre stup :;;i flITnicm,
cste explicabil, stupuJ fiind ngimul ce;:tltudinilor abso-
Jute i deci odihnit.oal'e. Dar conditia noa.stra naturala este
Jibertatea. stare dificila" dramatica i obligatorie. E mai
U$or sa fjI albina decit om. Din nenorocire insa nu existi
putinta de a opta, Vom r;}mlne oameni, chiar dadi vom
incerca sa nu mai fim. UbcI'tatea nu este 0 revendicare i
nii un ideal, ci 0 putcrnica obligaie structurala, impotriva
direia ne revoltiim din cind ih dnd, invidio:?i de feridrea
furnicilor.
"Omul in uniforma" are gata un raspuns zdrobitor
pentru omul civH : indi.vidualist! Este 0 teribilii invec-
tiva, dar $i 0 inabila confuzie.
Nu, A rezista spiritului ae stup nu este 0 atitudine
individualista, ci, dirnpotriva, 0 af.irmare a ideii de om,
care trebuie mentinut5. Nu e nimic abstract $i nimic
iudaic in aceasta rezistenta, Nu ('ste, mai ales, nimic egoist.
A$a-zisul postru .,individualism" nu are nimic de
impartit cu 0 societate in care nona zecimi din oameni
sint tin uti in zdrobitoare conditii de inferioritate. Omeni-
rea l$i va pune, mai curind sau mai tirziu, problema sf'lraci-
lor !iii a bogatilor, Aa-zisul nostru "individualism" nu sUi
de-a curmezi!;>ul acestui drum. Dar e un drum care ml
,poate trece peste viata noastra interioara, nu poate nesocoti
singuratatea noastra i drepturile acestei singuratati,
singura creatoare de valori umane, Toate rugurile, toate
mitralierele, toate ocnele din lume sint insuficiente pentru
a suprima din riidacina acestedrepturi, aceste obligalii.
Ppntru a Ie ucide, ar trebui ucis mai intii omulinsui.
tntr-un cimitir, problema ar fi simpla.
Marxismul i fascismul pot cuprinde 0 sutii de adev!..:
ruri po1itice :;;i economice decisive, dar amindoulipornesc,
de la 0 groaznica ignorare a omului. Este $i in marxism,;
i in fascism 0 !ipsa de viat;1 $i un abuz de 'Scheme care
Ie face din capul locului arti£iciale. Acest lucru se va
nlzbuna asHizi sa'll 'peste 0 suta de ani, dar s,e va razb.\.

260
Mihal! Sebastlnn
ReeunoBc di aceast1i pozitie intre e"''tc nu este
w}or de meniI1ut. Cind jumatate din oameni strigii' "da",
.$icealalta "nu", pus intre acestc doua intransigente, ti
amenintat sA fii de doua od lovit. Se eircul:1 greu astiizi
.prin lumea ideilor, fara uniforma. Spiritul critic ri-a
.avut niciodata uniformiL E un civil.
M-am ferit mereu de adevarurile absolute, pe care
lc pui in buzunar ca pe un permis de armii. Am incercat
sii.,-mi pastrez dreptul modest, dar tenace de a intelege
lucrurile ill nuante i in distinctii. Nu sint un partizan:
sint mereu un dizident. N-am incredere decit in omul
singur, dar in el am foarte multa inct'edere.
Acest lucru nu-l spun i nu-l pli'itesc pentru prima
data. Am foot "fascist" cind am vorbit despre marxi 9 ti ;
am fost "marxist" cind am vorbit despre fasciti. Astiizi
Slnt i reactionar, i bol?evic.
Imi dau seama d'l orice precizare e inutUa. Oamenii
tia nu aud decit ce VOl' ; nu viid decit ce Ii se pare.
De doui1 mii de ani nu punea problema declt
incidental. i numai in masura in care erail cartii 0
trLi.iau. Dar am seris in acest sens nenumarate articole
de ziar i revista, am ti1lut, in acela!;i sens, cUeva confe-
rinte. InutH. Ramin un huligan 91 Ull bo)evic.
In 1932, ideologii dintre Capa i Corso anuntau
iminenta instaurare a comunismului. Intelectualii bucu-
rc;;;teni se converteau pe capete. Am vorbit atunci la
Fundatie despre "indlvid 9i colectivitate" in fata citorva
sute de marxti b1inuitori i indignati. Spuneam acolo
ceea ce scriu astazi, ceea ce mereu am seris. "Burghez 1",
au strlgat amicH mei de 1a extrema stinga. Fascl..st i
burghez. tiam cA nu se poate lupta cu judecata. lor
.rapida.' Dar am publieat in "Cuvintul" un articol de
precizare, pe care n recitesc astazi eu bucurie, surprins de
actu61.itatea lui "',
In noiembrie 1933, dupa aproape doi ani, lucrurile
se intimplau exaet pe dos. Intce Capa i Corso, tinerU
ideo1o€!i se convertp.au la !!ardism de fioi'. Revolutia fas-
E ;;:.{If w sin! bUTglle". ("Cuvintul" nr. 2449, 15 tebruarie
'ID:J2). "cu aU1::Ad 4 V.
. ,_._..."J.

Cum a."11 devenlt huligan
261
cistii trebuin sa vinil de'la 0 zi 1a nIt-a. Dadi nu marti,
micrcuri, dacl nu micrcuri, vineri dimineata cu siguranta.'
S-a intimplat sa vorbese din no\.\ la: Fundapc, intr-o
dezbatel'e publica des pre democratic i dictatura.
, :>"::"':>
,,111, noiembrie trecut, orizontul politicii 1'Omaneti em
lit adevar intunecat. Se adunasera nOTii'din toate P(i1'tile.
In Germania, hitlerism1.LI, Mtca in pUn. I,a noi, 81tb
influenta direct« a Berlinului, extremismul de dreapta t.li
pl'cgatca cele mai indn1znete asalturi. A vOl'bi de:1pr
flemoc1'G.tie sau chiar 1nai putin : despre omenie-:- era 0
naivitate uneori, 0 cutezanta cUeodaUi.".
T. TeoooreS<:U-Brante, ("Cuvintul Libcr" nr. n2)
Da, c adevarat. A vorbi despre omcnic cra 0 cute-
:t,en ta. A veam inainte-mi din nou citeva sute de tined
1nmicarati - aceiai poate ca in februarie 1932, dar
C'onvertiti acum la hit1erism - i trebuia sa vOl'bcsc
:impotriva lor, despre libertate. $i, de vrcme ee cu doi
ani 'in urma fusesem pentru ei un "burghez", deveneam
acnm un "bolevic'''. E '0 sincera mindrie sa te ani mcreu
'in contrat.imp eu asemenea oameni.
Recapitulez tot ce am scris in atitia ani i sint !ericit
eii de pe urma cfortului de a defini in fie care rind 0
pozitie de vcghe :;;i de critieii nu au ramas in piata publica
decit douii strigate sumare: boh,:evic! burghez! Restul
va fi mers poate eatre putinii oamcni pentru care 6criu
i fiil;ii de care scrisul mi s-ar parea un act pustiu.
Pentl'\l cei1alti, voi ramine mereu "un gazetar burghez
de la ziarul nationa1ist ortodox $i hu1igan "Cuvintul.....
Cad, sa fitt uitam, a doua sau a treia mea crima
(Ie-ron cam pierdut numarul) aceasta este: "Cuvintul" !

r CUVINTUL"
" '


",Mih.ail Sebastian, care a fi,crt $apte
ani in cazanul cu smoalii antisemitd de la
"Cuvintul" .


Reporter, iunie 1934


Nu e decit un an de cind, pentru serbarea unui deceniu
de aparitie, seriam eroniea vietii
i luptelor "Cuvintul].tP'.
Af; vrea ea paginile aeelei eronici sa-
i pastreze mereu
indirjirea
i pasiunea eu eare Ie-am seris. Ele rezuma
zeee ani de infdngeri
i vietorii, dineolo de eare cine
n-a fost de fata nu va :?ti niciodata cite eforturi se aseund,
cite crineene suferinte, cite orgolioase taeeri.
Reeitesc astazi aeea croniea pe eare nu
tiu ee ironica
potrivealii 0 lasase in sareina mea, 0 recitesc
i 0 eonfrunt
eu tot ee s-a seris despre "Cuvintul" in ultima vreme.
Caut bine in amintirile mele din trecut, reviid zi cu
zi anii mei de la "Cuvintul", reeonstitui perioade intregi,
lupte, eampanii, pamflete, retraiese toata zbuciumata exis-
tenta a ziarului de-a lungul unor vremuri in eare s-au
intimplat atitea :?i s-au sehimbat atitea, ineere sa evoc
toti oamenii eare au trecut pe aeolo, toate dramele $i eome-
diile al earor martor am fost, ma silese sa strin
 intr-o
imagine timpul seurs intre noiembrie 1927
 noiembrie
1933
i ineere sa deseopa.r in acest lung film, eare a fost
in buna parte filmul primei mele tinereti, ineere sa des

eepar aeel "Cuvintul" huligan, antisemit, reaetionar, provo-
eator de pogromuri
i agent de perseeutii, despre eare vor-
be
te astazi literatura bunilor mei polemi
ti.
Sa Hisam pentru moment deoparte aetiunea "Cuvintu-
lui" din noiembrie !?i deeembrie 1933, in ultimele 45 de zile
eare i-au preeedat suspendarea. $i sa liisam, de asemeni,
deoparte prefata d-lui Nae Ioneseu la romanul meu.
Vii rog sa credeti ea nu-mi ocolesc dificultatile. V oi vorbi




Cum am devenit huligan
263
despre aeeste lueruri in a]t capitol, oricit mi-ar fi de
penibile sau tocmai pentru di imi sint penibile.
Ingaduiti-mi insa sa I11a oprese deoeamdata la "Cuvtn-
tul" dinaintea tristelor fuptc de la sfir:;;itul anului 1933.
Acestui "Cuvintul" i-am apartinut i ii voi apartine
mereu in amintire. Sint bueuros sa primesc to ate i.sultele
pentru aeeasta fapta j pentru aceastii marturisire._
.
Era "Cuvintul" un ziar de dreapta ?
Intrebarea mi se pare Hidi sens. IntH fiinddi terme-
nii - "stinga" i "dreapt.a" - sint, eel putin la noi,
Jipsiti de oriee realit.ate. Considerati numai faptul ca
"stinga" noastra aetu:1la este rcprezentaUi de tinerii
liberali !?i spuneti daea acest simplu fapt nu reduee la
ridicol asemenea categorisiri.
Cuvinte dearte, fara obligatii eorespunzatoare,
"stinga" i "dreapta" romaneasea adapostesc cele mai
variate eompromisuri, ee]e mai fanteziste eontradietii.
Lipsei lor de eontinut politie Ii se adauga 0 grava !ipsa de
sineeritate persona]a, eare Ie golete de oriee jnteles real.
E 0 discrepanta strlgiitoare intre eeea ee spun oameniii
eeea ee fac ei, e un dezacord total int:,e scrisullor i via1;a
lor. Demoerati eu seandaloase avel'i, socialiti cu straluci-
toare eariera mondena, teologi cu ehef !?i tempera-
ment - e prea plina societatea noastra de asemenea exem-
plare pentru a ne mai osteni sa credem in "democratia",
in "socialismul":;;i in "ortodoxia" lor. Ce valoare I?i ce
sens poate avea ,.democratia" unui d.ireetor de gazeta
care incaseaza 200 000 de lei pe luna, in timp ee in sub-
solul tipografiei lui se sting de tubereuloza corectori :;;i
muneitori infometati ?
Nu spuneti ea acest fel de a judeea este sentimental.
Dimpotriva, el e singurul in stare sa verifice autentici-
tatea unei atitudini !?i adevarul ei. 0 atitudine pe care
nu 0 traieti tu eel dintii este, in eel mai bun eaz, 0 iluzie,
cind nu este de-a dreptul 0 eseroeherie.
Sa ]asiim deci termenii gata fiieuti, judeciitileglobale.
jumiitiiWe de adeviir ratifieate de eafenea.

264
Milillll Sebastian
De"stinga' sau' de "dreapta", "Ct!vintnl" cste, dineolo
do aceste inutile sehenie, 0 faptii vie care Lrebuie judeeaUi
in realitatea ei.
Faceti 0 fiocoteall\ apoFtidi rom5.ne:;:U in u1timii7.,c
ani i veti g{lsi "Cu:vlntul" I1ngdja t rn(,l'eu de pm.tea
fortelor radicale, impotriva fordor de l'eacliune.
Sub direcia Iu! Nae Ione,scu, "Cuvintul" a fost mereu
.,boli;1evic u r;:i "subvcr::;iv". El i1 1:o',:t r!lCl'eu "anumita presti".
Nu \'ad 'ca!"e (:,te campar!ia [!'eftui zi3.l' pinG. in noiembrie
1933, liU vrld care est;(>. lupta sa la care un om de slinga
n-m" fi oblig,lt :.;a sub-scrie. '
Actiunea constant antiliberala ? Lti,pta pentrunatio-
nal-tiiraniti in 1927-1923? Cmnpania pzntru conver-
siune [joi rcvizuil'fa datoriilor ? Cumpania pentru orientarea
dill"e Rusia sovietica 1
Poate eampania pentru restauratie? Dar reeunoatcti
c.l dlncolo de teoriile asupra principiului monarhic, in
fapt, l"est.:mratia a fost in 1930 un act l"aJ.ical, realizat
impotriva tutul'Or inertiilOi' reactionare"
N-a fost mobl(?ma. n-a fost situ::\tie, n-a fost moment
politic pc ea1"8 "Cuvintul" sa nu-l fi ineleg f;ii luminat
fmb unhiul de vedere al l'evolutieL $i nu e vorba, n-a
Cost, eel putin pina in noiemhrie 1933, dcspre 0 falsa
revolutie, val'ialltii a unui huliganism eamuflat in genul
hitlcrismulul sau al gardismului de fieI'. "Cuvintul" nu
.se ltt9a piC[llit de dh'crsiunile antisemlt0 pc eare Ie montau
vizibil cind liberalii, cind aVL'l'e.scanH, clud national-liira-
ni.<;;tii. Ce s-a intimplat dupft noiembcie 1933 este aHa
. istm"ic, i voi reveni asupra ei f4ri:i ezitn.re. Dar, pin.a
atullci, "Cuvi:ntul" a fost 0 serioasi l-eduta impotriva
an.t:isemitismului. Miearile studel1.teti n-nu primit
,cuvinte mai aspre decit eele pe eare Ie scrb. rrofesorul
Nae Ionescu in "Cuvlntul", fi:il'tl grija de a menaja SU5-
ceptibilitliti Sau de a. cl1?tiga simpal:li. Recitesc asUlz
;,Dumi11ica" de 1a 12 decembdo 1927, scrisii in w'ma
devastiil"ilor de la Oradea Mare>;: ;
, ,.sttt(!en1ii arata eli pentl'tt ei cre$t.lnismul e 0 ff1'1na
i)olemicii i politicd - nu 0 )"ealittttc spiriL'UaUi.:S.
--
· Vezi aneJm VI.

CUm'am dcvcnit hulfgan
265
Dar acesta a fost mereu cretinismul antisemit,Uor : 0
flrma polemica i po1i tica. Impotriva oi "Cuvin tul" s-a
ridicat hotarit, refuzind orice demagogic, dar, mal ales,
dcmagogia antisemita. Voi arata pe larg, inh"-un C8pltol
special, care a f03t atitudinea acestui ziar fata de iudaisra.
Ar trebui poate SI3. schitez intreaga sa politica falii de
problema minoritaplor, politica lioora i curajoasa, redD..
rnl11d cole mai largi drepturi pentTtl cvrei, maghiari sau
ucminieni i negind eu vehementa "teoria statului 1tatiO-
nal in absurdiUitile ei politiste" (Nac Ionescu, 2 martie
1928). Este aceaata 0 atitudine de zial" reactionar ?
Daca "d:reapta" i "stinga" ar fi altceva decit douii
vorbe goale, a spUl1e di ziarul "Cuvintul" era un ziar de
stinga. Prefer insa sa spun, mai simplu, ca era un ziar
de omenie. Este mai mult i mai greu. Poate pcntru ca
d, 1'nsU9i era oprimat r fugarit, "Cuvintul" mcrgea din
instinf:t ditre eei oprimati. Nu credea in drept, dar cl'edca
in drcptate. Nu credea In legalim, dal' credea in omenie.
Vi Be par acesto cuvinte vagi? Mai vagi eleGit "stinga" i
"dreapta" ?Pentru "Cuv!ntul": dreptate :;;i omenie nu
erau tcrmeni sentimentali, ci foarte scrioase edterii.
Dincolo de fOl'mule, abstractii i idei generale, cnm
singure1e lui puncte cardinale. 9i nu grel1ca.
Poate ma inl. Poate sint prea aproape de tot ee s-a
intimplat pentru ca sa vitd just. Nu ered, dar e podbH.
Poate "Cuvintul" nu reprczenta decit 0 pozitie contrEl-
revolutionara, travestWi in diverse echivocuri. Poate "sta-
tuI taranesc" este realmente 0 formuhl faseista, pcn:tru
uzul marii industrii i al burgheziei in deruti'i. Mal'turise;;c
eft aocst vocabular marxist nu mi se pare ca spune mai
mult dedt vocabularul fascist. Mereu abstractH, sch(.me
i idei fiXe. :'..
Dar nu numai pcntru noi, care ne aflamin ea,a
"Cuvintului" i care ne puteam deci lasa - sa ziecm -
paciiUti de iubirea sau partinirea noastrii, ci i pentru
cci diu afara, ziarul acesta era un post inaintat dD lupUi.
I se puteau Cere "Cuvintului" acte de curajsau de simpli'i
omenic, care nu se cercau nici unui aIt ziar? Oamenii,',

2C5
Mihail Sebastian
acivr'I'sad sau prieteni, dar mai ales adversari, veneau la
..Cll"intul" in momentele lor rele, Ce ii aducea acolo?
Prnhabil, sentimentul ca intra intr-o casa de buna lnte-
k:::'e 1;>i de omenie. Cite note, informatii sau proteste
p"oletarej dupa ce facusera oeolul tuturor redactiilor
lmde din prudenta erau refuzate, n-au gclsit gazduire
];1 paginile "Cuvintului" ? Citi fioroi comuniti n-au urcat
tn:-ptele aeestui ziar huligan, ca sa se plinga de 0 arestare,
d: 0 brutalitate sau de 0 primejdie :;;i sa ceara 0 mina
ck ajutor ?
Mil intreb daca printre ei nu se afla niei unul care
I":i-:;;i aminteasca i - amintindu-i - sa aiba 0 indoiaUi,
o J'ctieenta, 0 ezitare... :;;tiu foarte bine ca un revolutio-
n;)1' J1.-al'e timp. sa fie sentimental - i bine face. Dar
EU e vorba de sentimentalism, ci de memorie*.
.
,.
Aeesta a fost huliganismul "Cuvintului", pentru care
SJJ1.t astiizi dil'eet i personal tras la raspundere. Este 0
onoare pc care n-o deelin, dei n-o merit.
"Cuvintul" era 0 fapta mai mare decit eondeiele
noastre personale. Mi-ar fi lesne sa-mi limitez res-
ponsabilitatea la propria mea semnatura, Dar nu vreau.
Pl'ezenta mea aeolo nu era un accident. Poate 0 eroare,
dar nu un aecident. Indiferentii pleeau repede din
redactia "Cuvintului", unde dreptul de a serie era atit
de aspru :;;i, de multe ori, fara nadejde. Prea descoperit,
prca biitut de vJnturi potdvniee, prea expus loviturilor,
"CuvlD.tul" nu era un adapost, Cine cauta adiipost pleea
rnai dcparte. Citi am ramas. din tritii ani 1928, 1929
- strin$i in jurul omului in care ere4eam ?
N-a:;; sfiitui pe nici un tinar inteleetual sa faea gazeHi-
rie. Voi spune altundeva i altiidata de ee. Aici ar fi
prea lung. Dar dad nenorocul sau un noroe in:;;eliitor
il duee' spre aeeasta primejdioasii meserie, i-a:;; dori sa
ineeapa intr-un jurnal tinaI' i zbuciumat, eare nu are
· Nu vreau sa dau nume i nici detalii. Ele nu-mi apal"tin.
Sint totui doua intimplari pe care Ie voi povesti, eaei eroii lor-
au pierdut de mult dl"eptul la tacere. - Vezi anexa VII.

.- \.
Cum am devenit huligan
237
;,siguranta zilei de mtine", nu vrea sa aiba "siguranta
zilei miihe", n-are mare lucru de aparat pentru sine
insui, nu a:;;teaptii 'nimie de la vietoriile sale, nU-1;>i oco-
lete infringerile i nu-i suspeeteaza imprudentele. Numai
intr-o asemenea casa va gasi omul eare sa-i spuna ce
mi s-a spus mie intr-o seara de noiembrie 1927 : "sere
ce vrei".

..



NAE IONESCU


lar dacli d. Nae loncscu mi.ar fi rlig;
[Ju.ns grav ca un projesor, dacii; ar jA tn.
cercat sd-mi jacii. teorfi
i sii.-mi schiteze 0
))Tedicd solemnli, i-a
 jt BpUS... :
- Las-o clracului,
efule! Sii n'IL mil dud
cu ziihiirelul. ca nu se prinde ! Vezi de
Q 1t1tl...


..
J:."..


Tudor Teodore.qcu-Drani
te


Pe pro£esorul Nae Ionescu I-am vazut prima oadi la
Briiila prin 1923 sau 1924, la 0 eonferinta. VOl'bea, In-
t.r-un ciclu al Tdeii Europene, despre criza religioasa in
G
l'Jl)ania, dadi tin bine minte. Eram in cIasa a cinC€3
de liceu
i to ate aces tea mi se par asti:\zi nesfir
it de in-
l
(>pal'tate. . .
I.-am revazut insa trei ani mai tirziu, - 1a. cxamcrH.,1
L1eu de bacalatITcat, ca pre
edinte al comisiei. Pl'czenta
J:d in acc;:;t liceu, de unde cu vreo 15 ani inainte fusesc
I;:iminat pentru "republicanism national", pl'oclucca acum
prjntre profesori 9i elevi un val de rumoare.
Cd pu
in pentru 11oi, care n Cti?teptam in biffici, in.
f,:ta colHor albc, cu atita frica, dur, mai ales, eu atita
('u
iozitate, intrarE.a lui Nae Ionescu in clasa era un f3pt
ri\zbunr\tor. Ni sc p
Il'ea ca Rcest tinar, ciiruia bara ener,-
gid'i 11 spl'incenclol' Ii dildea nu
tiu ce privire aprigtt,
era "ali
.j tul" I1ostru.
Ne-a dictat subiectul lucd\rii de limba roman a =ii am
illtrat in d ca intr-o padure : "poezia lu'ica romuneasdi".
D

.pa dOU[l eeasuri, dnd mi a-a luat tocul din mina, scri-

:'
,scm vreo 10 coli mad, dar abia ajunsesem 10. A1eesandrL
NL.i sim1c<1m pierdut. Mii r
itacisem, vorbisem de cite in
l:.m
'i
i in soare, uitnsem subiectul. Dauii pagini despre
lokIor, vreo doua de$pre poezia popularascandinava, nu
:;Uu cite despre aHe nazbitii... De unde' Je" seosesem,
Doamnc ! . .




Cum. am devenit huUgan
269
Am crezut cii e oglu1i.1.i1 cind, a cloUD. zi. bunul meu
prof'eSOr d. Gheorghe Banea m-a oprit pe strada. tiM-a
chemat Nae Ionescu sa-mt arate tcza ta. I-a pliicut mult,
dar zice cii e!iti un mare zapi1Cit".
Un marc zap1cit ? Numai atita ? Eram salvato
Un an roai tirziu, in august 1927, dnd trimitcam la
"CUVll1tu1." primul meu foileton, il trimiteam 1a J:ntlm-
plare. tiam bine ca un manuscris intr-o redactie este
mai putin decit 0 pieatud intr-un oeean. Cu ce uu-
rintii. eu ce plictiseala, eu ce indiferent;1 se arunca lU1
plic, uneori inainte dea fi deschis. 0 clipa, fusesem is-
pitit sa-1 trimit Iui Nae Ionescu. Dar omul ma intimidi\.
La gindul ca \"01' fi citite de el, paginile mele roi se pa-
reau dintr-odaU puerile, fara interes. Ii tineam minte
primea :;;i ma terneam.
Ant trimis articolul "Redactici Cuvintul", fal'[l nid
un alt adaos, semnat eu pdmul pseudonim gi'isit.Ar fi
fost de ajuns sa nu apara pent.I'Ll ea aee/?U :;;apte ani de
viaFt sa se fi petre cut altfe!. AliIel, eum ? Nu :;;tiu.
Dar a aparut.
Am aflat mal tirziu ca era cineva in redaetie care
se interesa indeaproape de aee1e plieuri galbene cc ve-
neau de In BdUla, aducind lungi foiletoane eonfuze : Nae
Ionescu. Ma intreb cu sineedtate ee anume 11 putea in-
teresa in serisul unui blHat de 19 ani, obsedat inea de
kcturne sale de adolescent.
'fin foarte bine minte prima seara la "Cuvintul". Vc-
nisem nelillu;tit, nesigur, pHn de Illtrebari, pe care tiam
bine ca nu voi avea curajul sa Ie pun, intimiaat de ace-Ie
lumini care mi se pareau ireale, de aeei oameni pe rc
Ii credeam legendari. Totul mi se parca cxtraordinar in
jurul meu, totul transfigurat de tot cc 0 eopi1arie petre-
cut! intre dirti visise des pre acest lucru miraculos : 0
rcdactie.
Din co1tul do fereastra unde ma refugiascm in a:;;t(-
tarca -profesorului, ered di niGi n-am tl'arit cind I-am
va7.ut. A venit spre mine eu aeel zmlbet gray, pe car(
rnni tirziu avcam sa-l cunosc -in amea dipe fericite sau
tragiee, a venit spre mine ffu:ii stlrpriza de a descoperi

270
Mihail -Sebastian
in Mihail Sebastian pe fostul sau elev de la examenul
de bacalaureat Hechter M. Iosef *.
Mi-a spus foarte multe lucruri in seara nceea i toate
roi se pareau mari, decisive, copleitoare, ca intr-un
ceas in care se pecetluiete 0 soartii. sau- se deschide un
drum. Vorbea cum vorbete totdeauna: aniroat i in-
chis, cu acea sUipinita tensiune care ii strabate ca un
fir de foc in:;;eliitoarea lui nepasare.
Am coborit in strada uluit, absent, cu sentimentul
di toata strada - lumini, vi trine, triisuri, femei - tre-
cea pe Iing11 mine stinsa, cu vocile acoperite de strigatul
revelatiei pe care 0 tr1iisem.
Veti suride poate citind ac€ste lucruri. Mi-ar phea
diu sa nu surideti. A:r insemna c11 Ie-am povestit prost,
ca Ie-am evocat insuficient.
Ii pIing pe tinerii care n-au intilnit la timp, in viat a
lor, un astfelde om in care s11 cread, un om in stare
s3-i pasioneze pina la a Ie modifica viata. E un noroc pe-
care meritii sa-l plateti cu toate entuziasmele, oricit ar
parea ele de excesive, imprudente sau ridicole in ochii
strainilor.
Nici Jacques Riviere nu cred c11 s-a despartit altfei
de Paul Claudel, cind I-a cunoscut intiia oara.
, Iertati-mi apropierea, 0 fac pentru Claudel, cu care
Nae Ionescu are multe trasaturi comune, i nu pentru
Riviere, care nu e pcntru mine decit un indepartat i
inaccesibH model. .
8int unii oameni destinati sa comunice direct cu ti-
nerii, prin anumite valori pe care Ie realizeazii viata lor,
prin anumite sensuri de gindire sau de sensibilitate pe
care Ie exprima scrisul lor. Intelegerea intre generati i
este aproape totdeauna grea, daca nu imposibila, din
!ipsa de generozitate a biitrinilor i din excesul de fer-
voarc al tinerilm", Este ceva opac intre ei, este 0 incapa-
citate l'eciprodi de a se intelege, ceeace constituie une-
· Mai este oare nevoie sa spun ca pe eroul eartH De doua
mii de ani nu-l eheamii losef Heehter, ea niciiieri in decursul
romanului acest nuffie nu este seris. cii aducerea lui in diseuti
este ori 0 dovada de lce1:ura neglijentai a eartH, i a prefetei.
ari 0 simplii al'ma polemidi ? Vezi anexa VII.

Cum am devenit huligan
271
ori un 'conflict surd, domol i suportabil, dar duce alte
ori spre foarte grave i adinci lupte.
Oamenii care pot birui aceste eteme rezistente sint
pup.ni. A vorbi tinerilor, a-I intelege i a te face inteles
de ei este un lucru dificil :;;i rar. Trebuie sa fie cine va
purtiHorul unui mesaj personal, purtiHorul unor expe-
riente capabile sa lumineze nu numai propria sa viata,
ci :;;i viata celorlalti, trebuie sa tdiiasca el insu:;;i 0 drama
de idei sau de pasiuni, pentru ca glasul sau sa treaca
dincolo de sine, catre ceilalti. Claudel, Peguy, Gide au
realizat, pe planuri de sensibilitate deosebita :;;i in direc-
tii suf1eteti opuse, acest mirac:)1. Nu sint singurii, dar
stnt cei mai aproape de noi. Fiecare dintre ei, intr-un
cerc descris i limit at de inteligenta i simtil'ea lui, a
exercitat i continua sa exercite asupra tinerelor ellte
franceze sau europene' un control de valori morale care
facea din fiecare un adevarat "director de con:;;tiinta".
E 0 functie spirituaHi care nu tine de talent, nici de
inteligenta, nici de geniu, poate, Valery nu 0 va implini
niciodatii, Anatole France nici vorba ca nu. Ea cere 0
anumita acuitate intima, anumitii vehementa a vietii
interioare, anumitii inclinare de a glndi viu asupra pro-
blemelor morale i a face din ele veritabile clrame, Ea
cere mai ales altceva : curajul de a lua viata in serios,
de a 0 lua in foarte serios.
Gluma i ironia pot fi fermecatoare atitudini in lume.
Dar nu prin ele se pot mica tinerii. France e un mare
artist, mai mare desigur dedt Gide, dar France nu va
abate 'niciodata 0 viata de om din mersul ei, nu va ri-
dica 0 intrebare esentiala, nt1 va revela nimanui 0 du-
rere, 0 neintelegere sau 0 m;teptare.
Tinerilor nu Ie-au placut niciodata oamenii - oricit
ar fi ei de geniali  care s-au dezinteresat de marile
intrebari.
. "Las-o dracuZui, $efuZe, vezi de altuZ" este 0 prea
mare uurintii de a rezolva dificultatile pentru ca ei s-o
primeasc. Nici unul din cei care au insemnat vreodata
ceva in cotiinta unui timp n-au profesat 0 asemenea
invit4turii, care, prin comoditatea ei, n micoreazi1 pe om.

272- .
Mihan Sebast1iJft
.
Nae Ionescu a fost directorul nostru de contiint1i.
Noi eram vreo douazeci de tineri care veniscram
:::pre "profesor" (cum ne-am obil}nuit sfi-i spunem scurt),
fiecare pe nIt drum, fiecare a:;.teptind raspuns altor in
tI.:ebiiri, strin:;.i intr-o lamilie, in care drumurile perso-
nale ramineau totu:;.i distincte fii singuraticc, dadl nu -
cum se intimpia uneori - aaverse.
Scrisul lui c1al'ifica pentru noi unele lucruri esentiale,
pc care fara el Ie-am li gindit confuz. Prezenia lui 11C
njuta sa dueem pin a la capat un control inUll, care alt-
fel ar fi fost lipsit de criterii. Era un om eare vorbea cu
sjmplitate despre iubire, des pre viata, c1espre moarte,
(:11 despre ni:;;te lUcl'uri reale i decisive. Era i in scrisul
h:i i in viata lui 0 continuii sUinta de a comunica di-
rect ell ceea ce este viu, spargind tiparde, fOl'lnulele
d schemele. Era, in sfiit, un om dramatic, fanl eerti-
tnclini <1supritoare, fi1ra intolerante, gata sa inteleaga 0
v;:1ta de om in toate indoielile i umbrele d.
'rinerii vcneau din instinct spre el. NLI numai noi,
C,1.re il cuno$tcam indeaproape, printr-un noroc ponte
:ncmeritat, dar mn11i prieteni necunoscuti, raspinditi in
I:dc mai depi1rtate colturi de tara. Zona de radicre
;1 gindil'li Iui Nae Ionescu trece cu mult dincolo de.o1'i-
zont.ul cclor doua sute de oameni agitati care alimen-
t,,aza asHizi "eultura rornfma" eu polemicile, confesiunile,
jdeile :;;i obsesiile lor.
Sint, cred, putini tineri pe care seri.su! i vOl'ba lui
Nae Ionescu sa nu-i fi "mareat". Existenta lui cste un
f[,pt ce nu Be ponte eluda. Poti lupta cu el, i te pot i
opune - dar nu c cu putinta sa t1'eci eu ochii inchi:;d,
pc al&turi.
Nu toti tinerii italieni sint eu Papini, nu t01i tineril
fJ'ancezi sint eu Gide, dar nu e unul care sa nu fi sim-
1it apast1rea accstor doua eS€11iale momente de conti-
inta, fata de eare oriee atitudine e posibila, numai indi-
:Ccrenta nu. Nae Ionescu este din familia lor.
Nu voi vorbi des pre valoarea acestui om, care mi Be
,pare exceptionalii in toate domeniile in care a lucrat.
N-am c5derea' s-o fac !ji, in orice caz,. n-a face-o aici,
unde mil pregatesc 85 spun 0 seric de Iucruri foarte triste.

Cum Elm' devenlt huJigan
273
,
De a11minterl nu valoarea culturaUi Bau politicli a 1ui
N ae Ionescu determina profunda noastr6 l€gatur;i cu eL
E un, om care ne-a invatat foarte multe in filozofie, i'n
economie politidi  in arta *. Sint fara numar proble-
mele pc care le-a ridicat, dirtile pe care ni le-a pus in
mina,prejudecatile pe care ne-a sUit sa Ie 1ichidiim. Jur,:"
nalismul i-a dat prilejul sa mediteze i sa serle asupr
celor mai variate aspccte de viata, in toatc aducind 11U
numai 0 armiitura documcntara completa, dar, mm a] 08,
o viziune pcrsonal5., nouii i organidi, ce surprinde in
cele maiobinuite fapte marile linii de micarc ale vietii.
Din scrisul lui zUnic de-a lungul a opt ani, s-ar putca
construi un vast dictional' de tc, rmeni nQtiuni  idei.
un fel de "explicatie a timpului nostru" cuprinzatoarc :;Ii
sintetidi. Este 0 treaba ce va t.rebui facuta intr-,o zi i
pe care 'imi pare rau ca nu mai am dreptul 8-0 fac.
DaI', va spun, nu prin ce ne-a invatat CfJte N"e Ionescu
"profesorul" nostru, ci prin sensu! pe car 11 di:i el pro-
priei sale vieti. '
Un om care nu propunc vietii sale 0 drama de re
7.olvat este un absent. Nici inteligenta, nici eruditia nu pot
suplini aceasti:i flacara. Ceea ce spune e abstract, ceca ce
face e indiferent.
Nae Ionescu, asemeni lui PapipJ,' BIJemeni Jui Glc1e,
asemeni lui Peguy, aducc, Jriaintc de or ice, mf.\rtul'ia unci
drame personale. Restul e fara importanta. lntr-adins am
luat un nume de anarhist, unul de hughenot I?i a1tul de
catolic - pentru cae fara importanta. Nu InV£t\atlU'a lor
ii face virulenti i nctivi in lurnea de tincri care Ii re
cvnoL1te dl'ept directorii ei de contiin1a, ci tensiunea
loc, temperatura interioara, de la care vorbesc i care Ie
arde din adinc 6crisul "i viata.
Pentru strilini i adversari, Nac Ionescu este un per-
sonaj enjgmatic, un fel de periculos regizor al vietH
publicc, . inchis i,ntr-o voluntadi umbra, de unde co-
manda complicate jocuri de idci i oameni, st.aplnjndu-l
resorturile cu 0 mina fina i ascunsa. Legenda lui sperie,
indigneaza sau intriga.
.. Avenm intr-un rind intentia 'sa-i string intr-un volum ero";
nicile i studiiles.."\le de,teatru din ]927 $i HJ2iJ. Slit 3CO!O uncl
pagini de 0 adincimc criticu fflt'u egal. DIU' timpul a descumjat aeest
proicct.

274
Mihail Sebastian
Pentru noi, adevaratul Nae Ionescu era tnsa dincolo de
acest joe, un om nelinil;;tit, purtind, mai sus de victoriile
lui, 0 inima i 0 inteligenta impartite intre mari intrebari
pcrsonale, carora "succesul" sau "insuccesul" nu Ie putea
raspunde in nici un fel.
,,0 sa-i fringa gitul" , am auzit spuntndu-se pe furi
despre Nae Ionescu, in vremea in care lumea, ne!?tiind
bine cc se va intimpla in viitor, nu avea deocamdata
curajul sa-l injure pe fa.ta. .
Da, 0 sii-i frlnga gitul. $i I-a frint i, desigur, i-l va
mai fringe de citeva ori.
Ma intreb daca omul acestae facut pentru viCtorit.
Probabil ca nu. Victorii a avut, i inca foarte marL Dar
le-a lasat pe toate in drum i s-a dus sa caute aItceva,
mereu altceva,
Nu e un om infailibil. E probabiI ca a facut mari
erori, e probabil ca va mai face. Dar nu asta ma intere-
sca7.a, $t.iu ca luptele lui, victoriile sau caderile lui
uu 81111. esentiale. $tiu ca dincolo de elc, triumfiitor sau
invins, dimine un om framintat, un om trist, un om
singul'.
Despl'e acest om vorbesc, in acest om am crezut. ",'"

1'.


-.-"


NAE IONESCU $1 IUDAISMUL


.
..


Cind m-am intors,in 1931, de la Paris, unde ma tri-'
misese el sa studiez, primul lucru pe care iI-am spus
profesorului a fost acesta : "scriu 0 carte evreiasca".
Vestea nu I-a surprins, Nu suportasem niciodata nici
o umbra de echivoc asupra calitatli mele de evreu. Nae
Ionescu 0
tia prea bine, el, care detest a or ice compromis

i, indeosebi, pe acesta.
1931 era, dupa cite tineti minte, un an neantisemit.
Dispozitia publica era mai mult spre sting a, hitlerismul
era un strigoi mai degraba ridicol decit primejdios, evreii,
in sfiqdt, erau Uisati in pace: Era unul din rarele mo-
mente de odihna ce Ie-au fost sortite de la razboi incoace.
Cartea pe care 0 incepusem nu avea a
adar obiective
sociale. In nici un caz nu voia sa fie 0 carte de actuali-
tate. E adevarat di timpul
i-a luat sarcina de a-i depa
i
intentiile
i de a 0 arunca peste trei ani, intr-un moment
de surescitare generala.
De ce Ii ceream profesorului Nae Ionescu 0 prefata ?
Presa a raspuns fara greutate: 1) pentru ca sa-mi
triidez neamul ; 2) pentru ca sa cl
tig bani ; 3) pentru ca
sa atrag intr-o cursa jidoveasca pe un luptator al roma-
nismului.
Voi reproduce, in capitolul urmator, 0 midi anto-
logie din aceste interpretari, extrem de interesante.
E 0 lectura pUna de inviitaminte
i nu mi-a
 ierta
sa nu v-a inlesnesc.
La drept vorbind, cred totu
i ca pent:ru alte motive
ceream inca in iulie 1931 aceastii prefata. Se poate sa
fiu in
elat de 0 perversa refulare freudista (tot un jidan
i
Freud asta !), dar, in masura in care pot raspunde de




276
Mihatl Sebastian
fapte1e mele, am. impresia d\ nici pentru ban!, nici pen-
tru tradare, nid pentru bucuria de a-mi cOP'lprorm.tc pro-:
fcsorol ill rindul apostQlilOl; gal'diti i euzti nu I-am
rugat sa-mi scrie paginile pe cm-emi Ie fagiiduiacu
aUt-a bunavoie, .
. l\IIi sc parea, in primul rind, foal'te firesc Sa ccr omulu1
care imi dUiiuzise primii ani de tine rete 0 judecata directii
asupra unei dirtice tl'ebuia s[t-mi U\mureasdi, eel putin
in intentia mea, 0 suma de intl'ebihi hotiiritoare. Am
a..tcptat de multe ori eu emo}tC i incordare cuvintul pro-
fesorului asupra lucrurilol' pe care Ie gindeam, dar nicio-
data cu atita pasiune.
Acest motiv strict personal ajunge poate pentru a:
explica de co tinusem sa am in fruntea eartH 0 prefata
a sa.
In alta ordine, ins ii, !7i eu totul in subsidiar - cum se
zice In justitie -, nadiljduiam poate ca prefata va fi un
act de in.tc1egere i un act de pace, care va trece !}i din-
colo de literatur. Nae Ionescu e!'8 dintre foartc putinii
oameni capabili, i prin gindirea lor, !}i prin pozipa lor,
sa faca un asemenea act. Simpatia lui pentru problemele
iudaice era cunoscutll, jm;tificarea lui de a vorbi in aceasta
ordine era fara tagadii.
Astazi !7i eu atit mai mu1t in iunie 1934, a-I cere
pl"ofesoru1ui Nae Ionescu 0 prefata la un roman evreiesc
pare, i11 principiu, un lucm ciudat, daca nu de-a dreptul
provocator. In 1931, insa, nimic n-ar fi fost mai normal
, desigur, nimeni n-ar fi foot surprins.
Iuclaismul a fost 0 veche preocupare intelectuala a d-lui
Nae Ionescu. Antisemitii garditi i cuziU fae foarte bine
ea tUtii astiizi acest detaliu sttpar5.tor. Dar de ce oarc i1 uitii
i evreii ? De ce nu e nici unul intre ei care sii-i aducii
aminte ca 1n 1928 I-au ad us pe profesorul Nae Ionescu sa Ie
vorbeasdi la... eaminu1 sionist ? Nu e 0 gluma. Antisemitul
Nae Ionescu a tinut atunci - hwitat mi se pare de "Aso-
ciatia femeilor evreice" - 0 admirabila confcrinta des pre
spiritualitatea iudaicii.
Dar nu e singuru1lucru uitat. Se trece eu nepas3rc sau
cu simplii incontien1A peste citiva ani de precizal'e a unei
Iltitudini de fntelegere, de simpatie i de cunoa:;otere obiec-
tiva a fcnomenului iudaic in uspcctc1e sale politice, dar, mai

Cum an') dev'('nit hUligrH1
277
...-.
:Iles, pe latura sa 'sPidtuaUi. Colectia "Cuvlntulni" dl';' la
1926 ptna tn toahma anului 1933, cste martora. lc vrcn,(a'
aceca, Nae Ionescu era probabil "v:indut jidanilor",
Cretin ortodox, de un crc$tinism care n-n fost ,,0 finni1.
lJolemicii -i politico,", N ae Ionescu purta In in1>a:;;i cl"Nlh1 \a
Raobligatia de a iubi neamul Vechiului Tcstnmcnt, ,de ;H
ilbi.Ie cti. evrei care "n;t szr:t ,nccredindo 1 i, ci crdil-
cW.1t mtlrzwtt pe drurnul mmtmrn", cum spunca dupa cc-
vastarile de Ia Oradea Mare, in "Duminica", pc CH'C 0
giisiti reprodusa in ancxa. '
Nu doar ca a1' fi spcrat intl'-o convertirc :l lui I:';l'aella
cretinism, convertire pe care 0 tia t;;i imposibili"i, :;;i 1',:,-
,,;retabiHi *. Dar, ca orice cre:;;Un veritabil, intelegea ca pro-
pria sa credin1;ii ramine stingherrt, ca un copae retezat, 'in
dipa in care ea neaga, bat.jocore9te sau opl'ima radt'tcini 1 f)
:Jpirituale din care se tr3ge; Cretin, 'Nae Ionescu trlia
direct drama spirituaU'1 iudaism-cretinism, care, ork(
;--ar spune, nu se reduce la "canonul 11 al Sinodzl! ni ol
Vl-lea Ecumenic". Rtimlllc, dineolo de aeest canon, (L'[;t...;l
loe pentnl iubire i, mai ::11C's, penh"U respect in fata unci
vechi invatiHuri, pe Glre 5e sprijina i asHizi axele m,ll'i
ale lumii. Noi nu nc p;'kepem in teologie, dar profescl'd
:Nac Ioneseu Sf: pr1ccpe i, spunind ae0ste lucruri, j,U
facem altcev:l,decits5-1 ',ihi111 pe el.
Atitcdinea lui Nae Ionescu fata de eyrei nu se OrrCl
pc aeest plan strict n'lig;os, Ea era la fel de ferma :?i f:.i;;\
l?chivoc pe planul polilic.
El a preeonizat mcrcu 0 politidi de lal'gi liberHU.i pl'.-
hlice :;;i cu1tura!e pentm minoritati. Penti'U toate rninfJT't-
tiilile, i mai HIes pEntrll evrei (cad problemn Sf: puneD m;,i
des i mai aCl1t i!) privinta. ]or).
.. ..,A,sfui in;a d, ] 0'"f,3 lr,1c.:eumna pc un ('"reu sa SC' botez,'...
ca sa PO;1W. crea 111 ol'(1in"a ..uJt.urii. E cca m:1i c.;,!egodca ncgare :\
crczulul natiol1<:list pc caJ:e I-a n:prczenl:\t pin:I ,cum, Cild :;,;;11
1.recerea la cretinism l'.'>te pentru un evrcu - in fond imp0,.;'-
bila - ceea ce noi cl'edcrn - i htunci comitcm ell buna I1nin:,:J
un fals in domeniul spir"!,tual, mni grav fata de sufletul nosllU
decit toate falsul'il posibile, sau evrcul se poat.e desprinde efectiv
de iudaism i atunci -:- dadi teoria Ik"\f,iunii fucuti:i de d, Iorga $1 ir,-
sU$itii de generatia noastl'UC adevaratii- cl IlU va fi decit ()
sinistra '{'pavu spiritunlii, corcit1i $i condamnat.a stl'ri1itaii," , (N.'e,
Jonescu: ,;De, ce '111& te butezi ?", "Cuvintul", HI augllst 192,1,

276
Mihan Sebastian
Toata politic a lui Nae lonescu  a "Cuvintului" in
aceastii materie se sprijinea pe 0 distinctie esentiaUi : stat
i natiune. StatuI i natiunea nu erau in sistemul de gin-
dire al profesorului doua valori identice, i nici doua no-
tiuni suprapuse, ci, dimpotriva, douii realitati de natura
deosebita. StatuI, 0 realitate politica, natiunea, 0 realitate
culturaUi. Distinctia aceasta este decisiva. Ea anuleaza i
face imposibil orice ovinism, oricare ar fi eufemismul sub
care se ascuflde: "natiune exc1usiva", "natiune domi-
nanU\" etc,
"lata de ee am parasit pe d. C£.za - eel eu teoria na-
tiunii exclusive -, nu am avut nici un entuziasm pentru
teoria natiunii dominante i I-am urmat pe d, lorga, eare
s-a Ncut la noi campionul drepturilor spirituale ale mino-
ritt'itiIor" , (Nae loneseu "De ce nu te botezi ?" - art. cit,)
Dusa pina la consecintele ei ultime, aceastii distinetie
dintre stat i natiune justifica 0 libertate egala i completa
intre toate natiunile unei tari. StatuI nu devine in mQd
logic decit un factor tehnie a carui prima obligatie este sa
creeze cadre de viata tuturor natiunilor componente, din-
du-i fieci:ireia posibilitatea de a se realiza pe sine i de a
erea,
Dar nu e nevoie sa comentez, E suficient sa transcriu :
.,.,.nai - generatia Iui 1906 - am inteles ell NATIU-
NEA NU ESTE UN INSTRUMENT POLITIC, CI UNUL
CULTURAL. Ca 0 natiune nu are dreptul sa oprime sau sa
distruga un izvor de creatiuni spii'ituaIe, a caror proma-
t'a1'C este eea mai inalta indatorire a omului, $i ea statuI,
INSTRUMENT TEHNIC, adaptat cu totul altar seopuri,
trebuie sa tina el insui sama de imperativele cultu?'ii".
Opuneti, va rog, formula "stat instrument tehnic" for-
mulei "stat totalitar" i veti inte1ege ce adinca prapastie
trebuie sa-1 desparta pe Nae Ionescu de toti hit1eritii
globului.
Sa nu se creada ca aceasta formula este 0 simpla figura
de stil, un accident de scris, 0 expresie abstracta, fara
consecinte, un cuvint intimpliitor de care abuzez. - Sii nu
se creada, mai ales; ca este 0 afirmatie gratuita, buna pen.
tru un articol de consideratii, generale i, in realit;l.te, lip-
sia de continut politic. Nu. Intreaga politic! a ziarului
"Cuvintul" fata de minoritati i - in speta - fata de-

Cum am devenit huligan
279
cvrei se rezuma pe aceasta idee fundamentaHl, "Cuvlntul"
a cerut in decursul anilol' de nenumirate od pcntru evrei
i pntru minoritari, in genere, drepturi i libertai pe
cm'e poate ei inii ar fi ezitat sa Ie ceara.
A putea cita in acest sens pagini intrcgi. Mil opresc
insa la un singur al'ticol, cu deosebire semnificativ prin
imprejural'ea in care a fost scris.
Era in primavara anului 1928, in timpul marii cam-
panii national-taraniste pentru rasturnarea liberalilor. La
Cernauti, in plina intrunire politica, au vorbit citiva mino-
l'i tari, fiecare in limba lui. Intre ei, a fost i un evreu,
Rapaport, care a tinut 0 cuvintare antiliberaHi'in... idi:;;.
Guvel'nul liberal, care - se tie -- reprezenta pe atunci
"reactiunea contiinei naionale impotriva jidanilor cotro-
pitori", a protestat cu violena. "Viitorul" s-a grabit sa-i
denunte pe naional-araniti drept "vindui evreilor" (evi-
dent !) i sa declare alarmat ca discursul in idi de la Cer-
nauti pune in primejdie bazele statului roman.
La aceasta a raspuns Nae Ionescu. Articolu1 sau se
chema "Uneltiri incotiente" i a aparut in "Cuvintul" cu
nr, 1032, de la 1 mar tie 1928.
"Va sa zica, guvernul e de piirere elL actul de a te ex-
prima sau de a ingadui exprimarea in limbo. materna in-
tr-o adunare publica constituie 0 uneltire incon$tienta im-
potriva unitiitii statului.
VenitCi de la un ovinist iresponsabil, 0 asemenea o.fo-
ristica de stat nu se putea sa fie consideratCi dedt 0 abe-
ratie. Tipartct in oficiosul guve.Tnului, ea apare co. decla-
mtia programaticli. a unei politici de huligani, agitatoare,
afi.tatoare i oprimantii...
li inchipuie ministrul de interne... cd teoria stattt!ui
national mai stii in picioare chiar in absurditiitile ei po-
litiste ? .
Noi tim ce insemneazii nationalitate. Cunoatem marea
ei putere creatoare in domeniul spiritualului i sintem cei
dintii, cd mai sinceri i mai convini aparatori ai d. Dar,
tocmai pentru cii sintem incredintati de realitatea nafiunii
co. unitate spiritualii i eticd, nu putem asista impasibili la 0
politicii de strangulare a nationalitatilor. Fuga polernica a
smuls guvernului declaratii aberative. Sa Ie regrete in chip
formal i explicit. Nu e nici 0 ruine. Ci ar fi 0 declaratie

280
nhal1 Sebastlnn
ca1'e a:r'liitl$ti' tara - pe nol, TomdnH, care nu ne dorim
soa1"ta Ungarlei in pri,mul rind -  care ar con.v.inge $i
striitniitatea cd. guver,nele r0771ane ntL sint stdiine de? elc
mentaradeosebire intre cuUura $i polUicd. .
Iar p 'L'iit01' mat multd. pazct lcigurii".
Mai limpcde" mai loial, mai cald creel di IlU se ponte
vorbi.
II:
.,
Nu vreau sa insist prca mult aupra aspcctului politic
hI chestiunii. E1 e luminat complct, cred, de articolele pc
care Ie-am citato
Nu exista aid posibilitatc de echivoc sau rastalmacir.
Dar atitudirlea profesorului Nae Ionescu depagea In
cltl1oaf,\terea iudaismului planul poHtic. Dacll, pe acest plan,
cl revcl1dica dl'cpturi lnrgi pentru evrei, in cadrelo statului
romtln, spuninclu-i cuvintul in cole mai speciale chestiuni
de vimii evreiascii ", problemelc genera Ie ale iudaismului il
inlcrcsau cu am mm mult.
Metafizica iudaicii cste 0 problema familiara gindito-.
ru]ui Nae Ionescu. Putinii ebl'aizanti din Romania cunosc
poate acest lucl'u.
In conferint>3, in scris, la cursuri, incidental sau direct;
el a S'chitat de muIte od problema, fie in ea insai,in
datelc ci pl'oprii, fie cOl1fruntlnd-o cu punclul de vederc
al gindhii rasaritene (cum a facut de cite ori a fost voror.\
desprc Spinoza). It eu totul semniiicativ ca in prirhele sale
mticole din "Cuvintul", intre prime1eprobleme pe care le-::1
ataeat de la debut, se vorbe?te tot des pre anumite aspecte
de spidtualitate iudee. Mt\ refer. in snccial 1:1 t1ei foile-
bane din iuJie 1926 : 1) ;,Criza iudaismul'l!i" ("Cuvll1tul"
111". 509), 2) "Criza iudaismull£i II" ("Cuvintul" 111'. 512),..3)
,..Alte perspect'i.ve" ("Cuvlntul" nr. 514). Vom revel'll asu
pra lor dnd yom discuta prefata la De doud mti de ani.
.. Surpdnz..'\tol', de exemplu, artlcolul sau Intre Sefardimi $.
,F.:;rena,?;hnt" (scptembde 1928), in caro discuta legea cultului a
d-lui l.npooatu. indlclndu-i criterU de leglferare, pentru tWreii
I;cfarzi. ' .

Qn:n om dcvenlt ht!fgan
281
lata cui c£rE:.'am aceastii prefnta. Nu numai profesorului
mct, JiU nUffi:'li omulu! care ani de-a rindl,tll'eprzentase Ccl
mai uman i mai lojal punet de vcdcre rata d0 proLk'ma
politi,ca evrei<.sd\, ct, Inainte de odee i mni alcs, unui
pasionat cC1'C(:hitor al spiritulti iudnic.
.
Cc S-(1 int1mplat din iulie 1931, ('i"d aceasUi prefata
n fost ceruU'i si promLsa, pina in iunle 1934, cid ea a fost
;cdsa 1;i tip\dta 'I 0 totaE'i alunccare a Eu1'Opci spre
dreapta.
In n.1!:!i p')tin de trei ani, toatc ihn:iile ce spi'ijincau con-
t inentul S-<.ill dstdimat, toale rczcrvele i fonnulele dc'-
l110cratiei au C':lZUt, toale punct(>]e de l'cpa' le pikii t.-au
pierdut. A f.est un adev\rat mace!, in care au sucombat i
:>piritul de In Locm'no, i conferinta dezarmi:irii, :;;i Socie-
tatea Natinnilor. In accasta dezagregnre rapidii a tutUl"or
iluziilor sau ipocriziilor europcme, fortele socialiste >i de-
mocrate illtrau intr-tLtl groaznic dcdin, in timp ee fascis-
mele de tot soiul cuno.<;;teauun bru::;c reviriincnt :;;i ° febra
rlintre celc rrlai flctive. La Viena, let l\ladrid, la Bedin, la
Bruxe11e.s, adicii In patTu din c010 mzd. serioa::;e l'euute ale
sale, social-d0mocratia se descompunea. Steau;;J, aventurii se
lumina sing'ura pe acest eel' europcan sumbru. Guvernul
Hitler din prImiivara a..'lului 1933 incorona catastrof<1l seria
de disoluiii $i pdhuiri curopene. Dupa. 0 stl'iiveche obi?-
nuintii istor ieil, encE aveau sa pHiteasca el delirul, de-
menta9i dispc,earea tuturor.
Daca ID:n fuse!J0 un an l;.cpt:ser.lit, 193-1 so pre-
glUea sa fie 1.111 an huliganic. In d.eschiziitura acestui com-
pas incapc. Pl'ef;:-,ta profcsorului Nae Iomscu.
;,Cuvint.1.I1" nu putca privi eu simpatie acest val reac,.
tionar. El fitia c:1 fascismul italian nn este 0 revolu\ie i
;tiq, de asprnent. ei1 hitlerismul nu poate fi una. Hitler
era pcntru "Cuvinlc.l" un eorsar invcntat, platit :;;i susti-
nut de marea industrie germani:"l impotdva sindicatelor
mttncitorcti. AF; putea cita, in acest sens, la nesfiq:it din
colectiilc ziarului pc anti 1931, '32 iji '33. .
Nu e intcre...c:.:"mt jocut;,dea contradic\ii1c" i nu ma ispi-
tete de1oc. Vreau doar stiamintesc - pentru d\ toatii

282
Mihail Sebastian
lumea a uitat - di ziarul "Cuvintul" a fost antihitlerist i
ca pin a in noiembrie 1933 atitudinea sa nu numai ea n"'::l
cunoscut in aceasti1 privinta vreo sehimbare, ciaI' s-a afir-
mat eu 0 violenta polemica dintre cele mai crunte. Am avut
toti citi scriam in pagina intii a ziarului dreptul, liberta-
tea i bucuria de a studia farsa germana i de a 0 denunta
in toate formele ei politice camuflate. i va asigur ea de
acest drept am uzat.
Noiembrie 1933 ! Aid se despart drumurile i aici se
afla nodul tristei intimplari de care vorbim.
Veneau liberalii la guvern. Era 0 grea 10vitura. Era 0
foarte grea dezamagire. "Cuvintul" a fost mereu, din pri-,
mul sau ceas de viata, antiliberal. Era in antiliberalismul
sau mai mult decit 0 pozitie politica ; era 0 necesitate orga-
nica. Prin tot ce a gindit "Cuvintul" in viata romaneaea,
prin tot ce a inteles i explicat in istoria tarii, eI se opunea
liberaliIor, partid de banca, partid de oligarhie, partid de
politie, Liberalii reprezentau sumar "Iumea veche". Nu
numai ideea de revolutie, dar ideea de viata moderna este
sufocata de liberalismul roman.
Din ianuarie 1926, marele partid liberal' intrase intr-o
serie de convulsii agoniee, pentru ca, dupa patru ani i
jumiitate, in iunie 1930, sa para de-a binelea mort. "Cuvin-
tul" avea dreptul sa anunte un "nou curs" in existenta
statului roman, 0 "noua ordine", un "nou regim". Parti-.
dul bandlor, partidul poIitiilor deeedase.
"NouI eurs" nu s-a realizat insa. "Noua ordine" a ramas
o iluzie. In noiembrie 1933, liberalii venc:.lU la putere -
totul era pierdut, totul trebuia reluat de ]a eapat.
Ateptam din parte a "Cuvintului" 0 actiune antiguver-
namenta]a necrutiitoare. Nu era numai legitima : era de-a
dreptul obIigatorie.
"Cuvintul" era, in acel moment, singura forta capa bilii :.[
de 0 serioasa opozitie. National-tiidinitii osteniti $i com- f
promii nu aveau nici interesul, nici calitatea sa atace. Cit.
privete aa-zisele "particle mici", mofluze, pacalite f;'i .'t
indignate, nu Ie raminea decit poarta tuturor situat,iilor
desperate: antisemitismul. Eram convins di Nae Ioneseu i

Cum am devenit huligan
283
"Cuvintul" nu Ie vor urma pe acest drum. EI, care scrisese
';Ii luptase pentru 0 lume noua, nu se putea sprijini pe
IIceast& mizerie veche. tmpotriva liberalilor, slava Dom-
IluIui, nu lipseau nici arme, nici argumente. Mai era oare
ncvoie in plus de 0 diversiune antisemita ? De diversiunea
:Iceasta se putea servi oricine, numai ziarul "Cuvintul" nu.
S-a lansat atunci vechea, eterna, infailibila formula pe
('are, la vremea lor, liberalii 0 aruncasera opozitiei, pentru
('1\ acum opozitia sa le-o arunce lor: liberalii vinduti jl-
danilor.
C:\re 1iberali, oameni buni? Nu cumva liberalii care
intretinusedi zece ani in universitiiti bataia sistemctti.di
pntru a justifica starea de asediu ? Nu cumva llberalii
cat'e subveniionasera in 1927 devasUirile de la Oradea
Mare? Nu cumva aceti libcrali care au fost statornic, de
la 1848, forta antisemita cea mai tenace, la gLlvern plio.
0i inii i in opozitie prin cuziti ? Nu cumva aceti libc-
rali ,.huligani, agitatori, a.titiit01'i i oprimanti" pe care Ii
denunta profesorul Nae Ionescu 'in marUe 1927 ?
Hotarit, gluma era prea simplii, chiar pentru 0 socie-
tate obh,;nuita cu g'lumele simple i si11istre.
N-am crezut de aceea nici un moment intr-o oriPntare
antisemi.ta a "Cuvintului " , Nu puteam crede. I se opunea
intreg trecutul sau, i Se opunea, mai ales, intregul sau
sistem de gindire politica. . '
Lupta care incepea era, desigur, eel putin in prime1e ei
faze, comuzii, amenintaUi de primejdioase echi\'ocuri. i,
mai ales, de compromitatoare aliante, Eram convins ins& eli
ziarul "Cuvintul" nu Ie va suporta i ca va pune np0d2
ordine in actiunea lui, restabilind hotarele ce I-au despartlt
totdeauna de aventurieri, de impostori i de revolu1ionarii
.,politiei in persoana". Un "CuvinLul" gardist de fier mi
Se parea - i mi se pare i astazi - un lucru strict impo-
sibil. Nu din sentimentalism, ci dintr-o exacta cunoatere
a trecutului acestui ziar i a liniilor politice Iii spirituale
intre care s-a m.icat actiunea lui.
Personal, am incercat de doui1 ori s1\ Uimuresc Iucru-
rle. 0 data, plecind. (Era in dimineata in care aparuse ciu-
datul articol ,,$i un, cuvint de pace" - noiembrie 1934 -,'

234
lVHhail SCbastian
--
c.are p:7trca mat mult un cuviut de rtizboi;) I-am spusdes-
dug prof.::sorului ,tot ce aveam pc suflet i iam cerut dez-
legarca de a pleca .. Am primit un rasplIDs care imi dadea
de ruine toate ezitarilc, toate indoiclilc.
,,-:,Cuvintuh antiscmit ? -.<CUVil1iu}:..' fascist ?'Nu:simti
di e absurd ?"
Peste citcva zilc, publicam in prima pagiGl\, spre stu-
poarca antisf'mitilor,articolul despre Ion Trivale, Situat]a
mi so pJrea aeum pe dcplin clara.'
Cine privea din afara toate acestea puteas:1 fie nedu-
merit sau indignat, E aa de greu, in toiul unei lupte poU-
Hce, siidistingi 0 poziie de alta, sa deosebe;;ti un strigat
de alt strigiH, sa despari un obiectiv de altul. Loviturile
dId orbeyte, fara sa aleaga prea multo Strig5tele rezuma
bpidar, salbatic, cele niai imposibile impreun5.ri de idei,
('de mai strami alianie.
Asteptam cu inima st.rin-sa, dar cu 0 certitudine neclin-
Hta momentul in care "Cuvintul", va face tacerc in jurul
Iui i va vorbi l'lspkat.
V<1 asigUl' ca nu era 0 n:;;teptare naiva. In trecutul sau,
"Cuvin1.ul" avusese de citeva ori accst curaj. El i-a
lichidat singur vktoriile, atunci cind inccpeau sa fie crea.
to are de comuzii. Fusescrii vechi Iegaturi de lupta, pe care
Ie tiHase scurt, sacriiicind totu! W1ei situatii clare. Nu pu-
team crede ca va suporta multa vreme grmlznlca ceata, ce
acoperea politlca romaIleasc!1 in noiembrie i decembrie
1933, Intre acele umbre disperate, intre acele epave fara
busoHi, intre a<;:ele aventuri flira sens.
Totul a durat ase sapUimini l totufs-a surpat, in cele
din urma, printr-un act de tel'oare. Restul il cUIloateti.
· Nu tiu prin ce mister detect iv, d. 1. Ludo a luat parte la
aceasta convorbll'e. I)C care 0 rezuma ill car-rea sa, dupll cum Ul'.
me3zli :
"La un moment dat, c1nd He'.:hter, speriat de unelc semne ciu.
date pe eerul arian al puriiulul, a vrut 811 dea bir eu fugitii d. Nae
lonescu i-a calmat suIerinta, Ul'cindu-i salar1ul eu doua' mii de
argin1i de nichel. De aici, probabil. i-a tP venit lui BeeMer ideea
6t\-i intitulcze romanul: De doud m!i de ani. Tocmai -pe tocmai :
un an, un leu. un an, un Jeu, La atit a apreciat d, Nae lonescu
sufcrinta milcnarli a h1i Hechtcr, :;>1 tl'ebuie sA recunoa!1tem cr.
n-a fost prea zgll'cit. f

Cum am devcnlt hullgan
285
It
"Cuvintul" suprimat, Nae Ionescu inchis, valul anti-
rK'mit in pUna ascensiune - sa rccunoatem ca timpul nu
era prielnie romanului, care se apropia"dc sfir:;;it.
Aparitialui, normaU\ in 1931, deveneaacum, pMn acu-
mu1area atitor mici i mari catastrofe, un fapt de scandaL
Antiaemit[i teptau prefata profesorului ca pe un ma-
nifest politic. Evreii, ca pe un cuvlnt de In\elcgere; $i unil,
fJi altii, 0 ateptau cu temeri felurite.
Nu luam parte la aceste temed. Eram sigur ci1 N ae 10-
ncscu nu va scrie nici pentru pricteni, nici pentru dw;:mani,
ci pentru carte. Eram sigur di-mi va serie prefata din 1931.
ca i cum ntmtc nu 8-GT fi intimplat de atunci, did, orice
a-at' fi intimplat, nu avea dreptul si1-i modifice gindirea
asupra unci drame ce nu e nici de azi, nici de ieri, ci de
totdeauna. Aceastll gindire 0 cuno1}team, 1}i orice surprizi1
mi Be par.ca exclusi1.
Trebuie sit recunosc astiizi : m-am inelat. , __

o ANTOLOGIE


...


Se spune ca prefafa d-lui prof. Nae Ionescu la vol.
mul De doua mii de ani al d-lui Mihail Sebastian e 0 caZd4
fi vibranta pledoarie antisemita.
Daca lUCTUl e adevarat, sintem curio
i sa afJiim
motivele persistentei d-lui Sebastian, care a tinutcCl
volumulsa nu aparli fara prefata d-lui Nae Ionescu.
Sau - doamne fere
te --- d. M. Sebastian a deven4t
antisemit ?


;,Facla". anul XIII, nr, 1015, 23 lunie 1936


Dupa cum se $tie, romanele evreie$ti au un anume
curs pe piatii. Le eitese $i evreii - eu interes -, Ie cites/:
fi cre$tinii - din curiozitate. Informati asup'fa acestuf
fenomen literar ce s-au gindit rasi$tii ? Ce ar fi s..ii folosim
vehiculul romanului evreiesc pentru 0 difuziune maf
efieaee a ideologiei rasiste ?
Zis $i fiicut! Au cautat $i gasit un scrHtor evrett
- Mihail Sebastian; au cautat $i gdsit un editor evreu -
Ciornei ; au cautat $i gasit un titlu specific evreiese - De
doua mii de ani - $i, la adiipostul aeestui triplu blinda;
iudaie, au Ian sat 0 bombi!. Care? Prcfata d-lui Nae
loneseu. .
...E 0 farsa farii precedent in istoria eelar daua mil
de ani de biitaie. Noi, evreii, am produs rabini denunf.iitori
ai propriei l01' comunitati,' am produs membri activi ai
inehizitiei; am p1'odus falsificatori de texte talmudice, dar
toti, mari $i mici, $i-au fiiel
t un serupul din a trece,in
prealabil, in tabara ere.
tinii eu arme $i bagaje, pentru ca,
de aeolo, fafi$, sii toarne foe $i pucioasli peste fratii lor de




Cum am devenit huligan
287
flrzgme. Dar pina azi n-am dat inca de un exemplar de
f'vreu care sa se s1.l.pere teribiZ daca-i conteti puritatea
.;('ntimentelor sale iudaice i care, simulind iudaismul,
sa se apuce sa scrie un .raman evreiesc - in ce scop foat€!
1I....tea? Pentru ca, prin zbieretele i artificiiZe sale lite-
rnre, sa-i atraga pe evrei in cursa, in casa la el, unde-i
I'indesc, dindaratul capertei, arienii, $i ce se intimpla
aFJoi - ati vazut ! ldeolagi 1'asiti, sub pretextul, incontes-
I (Ibil; spiritual ca nu sint dedt executorii unei fatalitafi
implacabile care pretinde ca evreii trebuie sa manince
hataie, ii poftesc pe evrei sa pupe ciomagul.
Asta zic i eu pacaleala. Un adevarat tur de forta.
n. Mihail Sebastian paate sa fie multumit. Colaboratorii
nrieni ai ramanului d-sale a!ia-zis semit nu I-au dat de
sminteala, Chiulul e atit de inteligent ticluit, incit nimeni
n-ar putea banui ce hap se ascunde intre scoartele cartii.
Cumpii.1'Marul ramanului nu se treze!ite la realitate decit
dupii. ce da galoganii. Dar atunci e prea tirziu.
Adam, anul VI, nr. 72, 1 lulle 193..
Un tl;nar criitor evreu a scris un roman oarecum
autobiografic, Toatii carte a e strabdtuta de 0 singura i
rlramaticii intrebare: De ce evreii trebuie sa sufere
atUea umilinte ? '
Dupa cum vedeti, subiectul nu e nici prea nou,nici
din cale afara de interesant. Dar tinarul scriitors-a adresat
d-lui Nae lanescu, cerindu-i 0 prefata, $i d. Nae loncscu
s-a executat. In prefata aceasta, d, Nae lonescu raspunde
La intrebarea chinuitoare a lui losef Hechter :
"Evreii trebuie sa sufere mereu, pentru ca sint evrei.'"
$i taa.ta prefata este 0 demonstratie antisemita pe
tema asta.
Un cunoscut critic literar spunea in legatura cu
acest caz :
- Inteleg situatia cuiva care primete pe neteptate
nt$tepicioare in spate. Dar nu mi-a$ fi putut imagina
existenta unui am care Sa Ie solicite staruitOT fi apoi sa
Be mindreasca cu acest tratament...
Cazul' continua Ba preocupe toate cercurile literare.
'"
tncotro (..Sadism", anul IV, nr.' 160, tuUe 1934.
Ii august 1934)

2S6
.
Mihan Sebastian
Prefata d-Zu-i Nae Ionescu. condamnii If) 0 "e'I'f1eli
det€nfiune mOTaM i politic4gintea lui Israel. Bfetul
Hechter se gtCi.be$te sa puna sentinta tnapelabilCi in
fruntea ca1't.H {:i sd se mindreasaa fiindca poarta acest
scuipat inghetat lansat de acumpul nostru.profesor...
..Adev!\ru1 Uterar", anul xm, serla V. 111"", ?13
Acest jidan, intro"ducindu-se printr-o pcrJidie speeiJicii
f'asei lui in redactia tL1tui, z!ar 1'onwnesc i nationaist. a
rosat ?nuLta vrcme sa s aC1'editeze in opinia publica
pericuIoase confuzii. '
Ceva mai multo El a dUB obraznicia pina acolo, cii. a
eerut pent-ru 0 carte jidoveascli. sCiisa in idi, in care se
lYrosliivesc P1'Otocoalele Sionului, 0 prefata d-lu.i lJ1'OfesOT
!'lae Io11,escu, eu gindul de a-I atTage in bandele francmaso-
1Le)'iei $i de a-I eomptomite in ochii bu11,ilor ronu111,i. Dar a
fost pedepsit cum trebuie. Prefata denuntii. toate crimele
jidovilo1" fji jJttne in luminapri1nejdia pe .cate 0 Teprez1.nta
aecste plo.nite pent?'/!, orice stat national. FeZicitil1n caldu-
"OS pe d-l 1J'roJc30r Nac Ionescu ca a rezistat cUTsei ce
'i'-(t Jast inUnsii, scr-iind 0 prefata pe care or ice bunrO'lnan
cdator s.,o cunoasc(l.
,Y.)nmca V!"cmU". "Ap1\rarea N.,tIODQ);1",
"BJctinv.l anti...lU€C"'lnn50nlcH ttc.. etc.
Din pricina stnwtudi d-sale de par1..1enit, confundind
natiu11,ea romc1neasca Clt nationalismul romanesc, d-sa $i-a
jucat tot capitahtl Uterar hI. actiunile acestuia. Or, natio-
nalismul 1'Omiinesc, ea arice nationalism, este, 1li'in defi-
nit'ie, xenofob .?i anUsem.it $i d. Mihail Sebastian, pe 1tume
losef Hechtc1', ncarian. Ded, Mihail Sebastian mt putea
fi accept at 1:11, sinu1 l1d.., I11,capabil sa tn"j,iasca viata celoT
multi $i respins de cei putini, abulia d-Iui Mihail Sebastian
uvea nevoie de 0 forta supranaturalii care s(1-l apere de
!}roaza zilei de miine $i de aceea a destinului.
In ehipul ac€sta, soa1.ta materialii$i spirit1ula a d-Iui
li1. S. a ajuns indisolubil legata de aceea a d-Iui Nae
Jonescu...
,..DaT cc canta prefata lui Nae Jonescu... ?
P&:atu,l originaral d-Iui Sebastian, re.negarea calicl-
mii, I-a mpins la crim{i. Cu lege de fier, tl'ebuia sa -o
i.l>ii$eascii.

Cum am de\'cnit hu]igan
239
$i ispciljirea a fo,t romamd d-sale .i preJa.t;a d-r.ui Nae
loncscu..:
...losef Hechte'r, tu eti bo/,rwv, Tu e$t,l, substantialrnent
bolnav, pentTu cd e$ti un parvenit... Da., da, Josef Hechte1',
ttt e$ti bolnett', substantialmente bolnau, $i d. Nae lonescu
nu mai poate face nimic pentm fine. ,,cuvintul" a dispiiT1.lJ
;;i, cu d'insul, $i sub'l.:en.tiile, {:i leafa. losef Hechter, tu
<:$ti 1m huligan ! Ai t'enegat caHcimea ca1'e te-a creseut,
;i salvarea nu este niei1ieri, chiaJ' daetT Profesorul te-ar
numi "capitan'; in ghetou.., Ce tinii ai t.u, daca C01'1wliu
Zelea Codreanu nu a 'I.irut sa te prime ascii ? losef Hechter,
ta simti oare cum te cuprinde intunericul i-ti plesnete
oora,?ul de TUfbw ?
..$a1\tiJ'T" (De la A. C. Cuzn la Mihal! Seba"t1Dn)
,__".._aul IJ" l1r:l0.}-=-!5,s,"pt;:'!}1brl!:',19"
Dei ev'reu, a dat buzna in lagaru? r'cact,iunii rmna-
neti. S-a prodamat "burghez" (n..are ci1tci pamle in bu-
.::-lLnar), nal;ionalist de spccie earte:zianii.., a impnmwtat
lale quale schemde de ginc1ire .i vocalmlanrl dTi'plej na-
rionaliste i hu1iganice.
...D, MihaiL ScbasU,an s-a dat e1£ "Regel,e. Ch,.ist,(I ,i
Natiunea", nu l-a piinlsH pe d, Nae Jonescu cind aceMa
a trecut 10. huligani,
Rlimine1'ea in aceastd, tabd1'Cl .i acccptm'ca unei. })re.fete
(unde se sintetiz,eazii doctl'ina antisemitii) in j1'lmten 1'0-
manului, De doua mii de ani. scru; de eU1'e1.Ll consti'nt
Josef Hechter, inseamnd 0 descalifical'e pen/Tn 1\1ihail
Seba,stian.
HAdev(ll"ul l.iHl'::l''', Hnul X111. J-:crin fl. nr. 718.
9 xcpl. IIJJ.1
DCL1', pent/'u a i1nprhna mai multi1 au,tenticUate israeli-
Usmului san, neoi1tdeul $i-a fClcut 1'ost de 0 p1'efatii Sl'!il-
nata de d. Nae !onescl£, am.ie 0.1 evtei.lor. Ce au pus la
caIe, intre culise, int're ei, nul i finul, nimeni nu .tie.
Atita am viizut : dnd a aparut losef I-Iechter la Tampa lJi,
Jom.te patetic, dupa 0 peromtie scu1'tii $i bine simtitCi.. .'I-a
(t1'uncat... cu un zbie1'et de suprem sac1'ijiciu in cazanul
tj'iplei sale C?'cdinte eV1'eo-romcino-duniirene, d, Nae
lonescu, foarte bine dispus, a t1'as deodata salteaua. >5i

290
Mihail Sebastian
)ictul Hechter- tranc, cu nasul de dumeaua nuda a
.:>r:enci.
Cam afa stam eu chinullui Hechter, care sufera groaz-
nie de amor in romanul d-sale evreiesc {Ii care {li-a oblojit
drama cu 0 leafa rezonabila, chit ca "experienta" Iui "so.
Wmureasca pentru toti ceila1ti un indreptar". A;;ada1', go-
loganii, carora Hechter Ie zice "insingurare", fiindcd e
singurul care-i incaseaza - dupa cite mi se spune:, fi
astazi inca - de la puratul sau, sub forma asta onorabila,
ppntru lunara sa dramli iuclaica on pentru iudaica sa
drama lunara, sint 0 indica(ie pentru solutia sufe1'inei
tuturor coreligionarilor.
 ':.<,
D. Nae Ionescu I-a ridicat pe acest dramatic rozQtor
de ciolane de la situatia umila de dine de pripas la nohilul
1'ang de dine. de rasa. Nu vedefi? Cu tot dezgustul pen-
tro ceilalti "evrei", d, Nae Ionescu s-a; obinuit atita ctt
jidana$ul Bubica Hechter, incit, din cind in dnd, il seoate
in Ci$migiu la plimbare, cu lantiorul de git. $i daca U,'tu-
Toiatului Bubiea ii vine chef sa ridiee piciorul $i serie un
Toman '.a riidi1cina unui tei, d. Nae Ioneseu, zimbind ctL
toleranta cre$tinii., al}teapta pind eoteiul i.i termina treaba,
fii,ra sa intoarne capul a;iurea, de scirbd. Ba, la pozna asta,
pe care numai acidfenieul 0 poate absolvi, d. Nae Ioncse1£
mai dd $i 0 prefata...
Aratat de 0 lume fntreaga cu degetul, el a continuat
$a-i linga interesul in linite, far a sa scoata 0 vorbii. Las'
sa i se spuTia liehea, ticdlos, dejectie a ghetoului eVTeiesc,
care au aceea{li obieetiva harnicie, fah1'icii oameni $i ma-
yari laolalta - pe Hechter nimic nu-l atinge ! EI $tie prea
bine cd pdmintul n1£ se invirte in jurul demnitdtii orne-
ne$ti, ci in juru.l unei axe care seamana teribil cu ciolan1£l
boierului.
t. Ludo ': ..Iuda trebule SA f.'Ufere, pentru c e au-
ferlnd" (EdllUI'a Adam}

,PREFATA


..Ei,
l ce vrel 54-11 fac eu H.
De dmui mil de ant, pag. 45


Am citit de nenumarate orl ,I!ceasta prefat

i mi-a
fast greu sa disting unul cite unul toate virfuriJe de-
cutit ce stdipung prin ea cartea care i-a fost incredintaUi.
E un act gJpbal de nedreptate. Sub apasarea lui,
probiemele !1i argumentele puse in joc se
terg
i se
picrd. Pina a numerota punctele de discu
ie, pina a des-
prinde ,frazii cu frazii, ideile
i a Ie izola de corpul c0]or
19 paginL ramine 0 impresie totaH'i de cenm,;a
i de
moarte. Pe urma ei, se poate discuta la nesfir
it... ,
Nu e 0 prefata aspdi, cum se spune. De asprImca ei
l'lum-a!1 fi pIins. Glasul profesorului Nae Ion('!>cu n-;"t
fost niciodata altfel decit aspru cu mine. Cele mai severe
cuvinte de Ia el Ie-am prunit -
i probabil ca acc1a

lucru il poate spune oricare din elevii lui. Cine i:;;i imagi-
neaza legatura noastra de profesor drept un lant de
complezente mutuale nu-
i va putea niciodaUi inchipui
brutalitatea sin cera cu care ne obliga sa dam socoteaHi
fata de noi' in
ine de propriile noastre :fapte. $i avea
dreptul sa ne impuna aceasta brutalitate, pentru ca cel
dintii caFe 0 supol'ta de buna voie era 'e1 insu:;;i.
Dar nu e 0 prefata aspra. Asprimea este :;;i ea un
<J.ct de iubire. Este 0 prefata de o
ruzim(' rece, metodica

i indifcrenta. S-ar spune un registru sistematic de
tlragedii, inscrise alfabetic I?i cu nu
ilf de ordine. Mina
scriitorului n-a tremurat.
Este ceea ce ma surprinde mai mult m acest text.
Pentru prima oara, descopar un Nae Ionesc
i indifcrent

i abstract. Omul acesta, al carui scris !iniar :;;i neted n-a
izbutit, niciodata sii-i acopere erootia, serle acum un fel
de raport tehnic, inghetat in idei generale
i abstractii,




2H2 lVIlklil Sc:)astan
__._______.____".____.__________._.__._k___.". _."__.._"._
Este 0 picso1 de dusar, este un rczumat juridic, este u
jurnaJ. de grcni, din care a dispi'i.l'ut suflul vietH. Nu se
elude nici 0 voce, n!"\ so simte nid un om in acest pustiu.
Urmaresc met"sul complcx al ideilor de-a lungul prc-
fetei, incrtlciprca lor in punctele de sprijin ale rationa-
mentului, despar1irea lor in paranteze ?i temo sccundare,
ul'maresc intreg acest c:;;afodaj de argumcnte i gasesc
eu surprindere numai formule, numai scheme, ,numai
abstracii, Cii slnt sau nu antisemite accste abstracii..
cste pentru moment i11diferent. Dar ele sint abstractii.
Cind. dc exemplu, profesorul stabile!?te in trei cuvinte
ide11titatea dintre talmudism i zarafie (pag, 19), ceca
ce e regretabil in aceast:1 afil'matie nu c poate vi:d-
bilul ci inteles antisemit, ci, inainto de orice, arbitrarul
ei. Sau dnd enunta teoria "conceptului-limitii" i sprijinii
po ea refutarca &tatului sionist (pag. 23), nu face alt-
ceva dedt sa doa unei sugestii - scduct\toare ca joc
dialectic - valonl'e de axiomii. i sint in aceasHi prc.faii.
pn'<1 mu1te vgcslii l'idie::.te abuziv la rangul de <1:doma.
E un execs de ndcvaruri ge:lCrale cu ca"e gindirea Iui
Nne IOl1Cf;CU l1U ne obh;nuisc pin[l azi. Cfl daar de la e1
...m invai,at e( sc ehcama a glndi concI'ct.
Vol p[lstra de aid incolo din pl'efata sa, ca pc un
ex:::mplu uric de gindire schematica, p<::.sajul in care
vOl"be;;tc despre "limitelc de variatie ale momcnLului
gcorafie i ale mQmentului de traditio" (pag. 12). 0
m<i meeanicii imagine a unci vieti de om a1' fi greu de
eonstruit. Totul - pasiunc, inteligentl, nclini;;;te - se
tec;;;tC' ;;i se anuleazii in aecasU'i SeCll'a gru:fiea, ec l'C'zumii
pcn]'u pI-ores!>!' 0 cxistenift,
*
l-Tu VrC<lll srI (!:::cut chcsLhmi ck r:1lo(1:;,. Ar Ii :;;i fua:.te
grcu ell un glnditOl" de pl'ceizia pro£c30rului Nae loneseu.
Con,<;ldcr 0 simplfl gluma excrcltiUe de logica co S-QU
fi:1eut pe marginea prefelei*. 1\'1ai serioasa ar fi - dadi ar
fi - trecerea de 'pe planul filozof.i.ci cultul'ii pe planul
problc:mei salviirii, trecerc pc em'c 0 discuta 1VI:ireea EJi-
ade ("Iudaism i Antisemitism", "Vremca", 2::! iulie 193.1).
, VC7.i a!1exa VIII.

Cum am dcvl'nH huligan
29;{
Nu am in8.1 cLlderca sa ridic i, eu aUt mai putin, sa
rezolv aSt'mcnea obiectii. DOll' bag do seama un alt dublu
plan al prefctd, ;;i pc accsta voi i:ncerca sa-I U\muresc.
De la priincle pagil1i, vorbi.nd desprc drama iudaic1i,
Nae Ioncscu dlstinge doui:'i aspecte ale ei. Un aspect
interior : 5ufel'i11a evrcului este intima, ea ii arc radii-
eina in el insuj, ea pornete de ]a un conflict .cu sine
insui. Un al doilea aspect, exterior: suferinta evreului
vine din aim"a i cOl1stii in tl'-un conflict' permanent cu
ceilalti oamcni. Illt1'e aceste doui! aspeetc, profesorul nu
('zita' sa aleaga: numai primul este esentia1. CeUHalt
-- inelatol' $i H\1'5. irnportanta. Termenii sint limpezi.
Drama iudaismului nu este un "fe'aomen de relaJie" ;
l'a nu este 0 "dc.fectlloasil luarc de contact intre CVT('i
,i ceilalti oamcni" (pag. 8).
Distinct-in i1CCHsta atit de precisa, la care subscriu,
inchide iosi! dl'mna iudaic1.\ in prop1'iul ci cere, Cine vrea
,'>tl vorbeas6i c!espn: aClasta j:lrarna tl'ebuie sa vorbeasdl
despl'e iudai1m. nu deSpl'(> altceva. Sa cRute adid\. resor-
t uri1e su ferin tC'i iudcc in elemcntele constituti ve al
spirituJlli iudcu, in conflictcIesale intime, nu in raportu-
rile salt "c1dcctuoase" cu restul lumii. "Conflictele
intinw" constiluie un ienomcn, ,',Conflicte1e eu restul
]umii" constiLuic 0 probleP-la. $i problema poate Ii solu-
t.ionala p1'in "Dmenc1iid", prin "ajustiJ.d", in timp ce
L:nolTl!.'nu! r:\1111ne ircductibil.
1::,1(.' ]:o:;tbil un ,<::;('111011('a (,:":<'.111\.'n ,.c1ini'\untru" al
iL1cbismt\hl :;;i ,d d!'''mci lut '? Nici vorbi't dl estC' po sibil.
L--c\ .t'.C1.t In:,;lI;;i prCifesorul Nae Ioncselt, d:::.c nu in pre--
fat:l eli:! }i)'}:\, ci inll'-l.F1 ;:1,-Uc;ll din 1926, (".lllte pC7'spec-
fiL:C". ..C:UVi;ltul" N. ;i1<1. 4 iu1ic 1926),
PU;lctul dl' pleC,1?'! ::;i c f :l1e1uziile acdui arlicol sint
t,_dbui'V,Lu1' i!r-:l!,ir:c, ell ale p,'detci. Explica1,:iile insa sint
,\1t\_,lc. "hc!aLsIEcll m./, G'ie c??cU dO/cd evcntualitiiti: se
c"iTi?.:icc:i; 1Y'iTc;1'c', SCIU n;,::G'(', Tc;,ti,n non, clatur",
:,c1'i(" in 1 S;G. J'he Ion <:S(:1.1, nn1ic.ipi.ncl eu api'O,lpe <:\pLe
L!ni pc ;JCtJ .rUd[l i.tcbLi< s[l ::[.rcre". de zi.
D:tr ci:.' c r - ::e ehjnuic:,Le iuc;1ismul in articolul din 1926 ?
T\-ntnl ci\ euprhdc 0 annmitCI cmtinomie intima, pc
CUI',' nu 0 po;,i.c l'(:,:ulva (veU vedca ind:;,tii). $i de ceo
v(,b\.ii" s;, ;ufcre L.:da i11 prcLLta din 1934? Pcntru d.,

294
Mihail Sebastian
nerecunoscindu-l pe MEsia i atacind ar;;ezarilecre!;>tine,
provoacareaepa i defensiva aeestora.
. Explieatia difera total. Sa fie la mijloc 0 centrazicere ?
p4)ate ea nu. Este insa eu' sigurana 0 sehimbare de
punct de vedere. Articolul "AUe perspective" considera
drama iudaismului in sine, 'in timp ee prefata la De douii
'mE de ani considera aceastii drama in raporturile ci eu
antifx:'rnitismu1. Sint aceste raporturi esentiale? Este
anb,;cmitismul un element eonstitutiv al suferintei iu-
daice? Judecind dupa prefat.a, da, Judecind' dupa arti-
00], rm.
.. lata, intr-adevar, cum expliea in. 1926 profesorul
Nae Innescu drama iudaismului fara sa faea apel la
nki un argument din afara aeestui iudaism, ci utili-
zindu-i d,om" dC!teJe strict interioare :
"DeoseOir",a fundamentala a et,reilor fota de rest'lLl
lumii Ui in fuptul ca la ei natiune $i religie se acoperii .'
('a !:.fer('i, (br nv. ca ront:nut:. Numai popo1'ul lor este de
1'eligi(, lor; a1tul !In. Ei Sl11.t fiirii inlloia1.c'i 0 'J'!,<:$une, adicu
o ("'lnunitat.e natu1"ali'i; dar nu s-au rnulturnit niC'iod.ata,
TtU't1wi C'it lcgc'i.tura asta naturalct; legitimitatea exist en-
tei lor ca nathme d'i.stinetii a fost de origine 'Teligioasa ;
de a.-.:eerr. evreii sint""POporul ales»... '
- ...Ei bine, in_ unitatea aceasta politiea - re1igioasll,
em'C'!i nu -::i-au gasH niciodatii echilib'rul stabil. Acesta
este Japtul brut i brutal, dacii volti, care eonstituie
ema iudaismului -:;i care II va impiedicave$nic sa "f1i.LC-
tifice" .1i sa "fmplineasca" c'rejtinismul.
Perioada cea mai echilibratd a istoriei lor este desi.-
9u:r ceo inainte de trecerca in dio,sporu. Dar $i at:und
echiIibt'ul este inddielnic. Ciid niciodata aceentul fun-
damental al vietii iudaice nu a cazut in acela$i fel as,:-
pra momentului nationrll i ecIui re ligi 0,<;. Ci intotdea-
wfw?nferesul a 'pendulat intre aceste cloua mornente.
Profetii sint doar 0 dovada cii momentul national fi eel
reZigios, departe de a se contopi, s-au stleeeda.tint.ot.dea-
una; 'Teligio$i in timpuri de nenorocire politic"; ca-
cittori ai legii in vremuri de inflorire natioaala.
Cam 'in aceliz$f feZ se pune problema $1 as-ted. Ciid
i''''CI'r('.ar'ea de solutionare a problemei iudais1n-Europa

Cum am devenit huligan
295
pune, pe rind, accentul pe unul sau altul din cele doua
momente, fa1a sd Ie poata contopi intr-o sinteza uni-
tara, Confesiona1izare-naiona1izare, iatii cele doud
solutii pmpuse de iudaism in conformitate cu dualismul
fiintci lui...
...Parerea mea este ca criza iudaismulu& e perma-
nenta. Continua pendulare de care vorbeam, int1'e pobLl
national i cel religios, nu este nU,mai 0 intimplare
(riguros verificata istorice$te, dar totu$i intimplare f),
ci ncecsitate. Povestea jidovului ratacitor nu estc numai
() poveste, ci insa$i expresia nelini$tii acestei rase care
nu i-a gasit drumul.
o sinteza intre momentul national i eel religios al
iudaismului este imposibUd, pentru cii. aceste doua nw-
mente nu sint omogcne; iar aWa timp cit aceastCi sin-_
te.zc1 nu este posibila, toatii viata iudaica va fi framin-
taUi de osciliirile intre cele cloua centre de polarizare.
latii deci dilcm4 gravii. in care se afla iuclaismul: sau
i.?i pastreaza specificitatea, adiea dublul caracter natu-
ral-national ¥i religios, i atunci criza de oscilatic Entre
cei doi pori este p<?Tmancntd; sau pentru inlaturarea
aeestei crize renunta la unul din elemente - .i otunci-
i sacrifica. viata imai".
Nu am transcris acest lung citat ea sfi-l comentez.
Ci numai ca sa arat ca 0 explicatie a suferintei iudaice
prin propriile ei legi, i numai prin ele, este posibilA.
Nae Ionescu reducea in articolul sau din 1926 intreaga
drama a iudaismului la 0 "pendulare intre momentul
national i eel religios", 0 reducea adicii la 0 antinomje
structuraJA, la un conflict interior.
Acest conflict interior este cu dcsavir:;;ire indepen-
dent de condiiiile istoriee in care traiesc evreii l de ra-
porturile - bune sau rele - pe care, Ie intreiin ei cu
ce1clalte neamuri. Caci - dacfl lnieleg bine scrisul pro-
fesorului - iudaismul estc - sau, mai bine zis, era in
1926 - tragic nu prin rafuielile pc care le-ar avea cu
ccalalta lume, ci pl'in raIuielile pc care Ie are eu sine
Insui. In aeest sens, i numai in acest sens, se poate
spunc di suferinta lui Israel nu este un "f.enomen de
I"cla tie" .

296
Mibail Spbasti an
.
ParZlsincl articolul ""lite perspective'.' j' revenind ]a
pl'('fa<'i, t;'('buie sa obser\'i\m ca aid explientin. dramei
iud<\islTIului se schimbii funJamental. $i anlone, prfn
deplasarea C/:l'ei. sale din shwl imlaismv.lld in aJam lui.
De asUi ddt5, 1'Itdiicina dramei este 7wi'eclm()a,te'l'ea lui
Hristos, :;;i nu pcntru ca aceastii ncn::cul1ot:l:;tere i-ar
cl'ca iudaismului UI'! caz de contiinta, 0 crizn spirittiala
au 0 tr8.gcdie intim;\, eipentru ca ca il pune in eonflict
eu cre$tini.i. 1n conflict eu cretinii, 1111 in conflict cu
sine insl..1:;i.
Bagati de seami\? Chestiunea l..1nica ce 3(' mai po ate
pune, pornind de L:\ ficeast:i'l premisa, fsle daar sa tim
care sint THp()rturile posibi1e dintre crc 9 t\ni ili cvrci.
Haporturi bune ? Evreii VOl' fi fericiti. Raporturi "defcc-
1:uoase" '? Ev1'cii VOl' sufed. Astfd, drama iudaisrnului nu
d!:vlnc nimic. mai mdt d,cit \\11 implu ,;fcnomcn de
)'(']n\1("', ,,(Iidi c{ad :lc(l L'nomen de rebtle pc care
}.H'cfata il (}:dude de 1:'1 inc(p\.lL pentru a reveni totui
101 d 'in decul':ml in.tn::gii sah :\l',;;;umentari.
Am imprc.ia_ dl Iic sta vvic;:lul cd?l" lQ. pagini, ylciu
care i(' UnplfC!ic:a :;[\ mteh::.iga $1, c:n aht m::11 mult, sa cx-
plice dram:l c:e Ie-a 1'03t supusa spre judec;)tI,
Sa fjm bine iJ1te1ei. Nu am c1eloc intel1ia sa m[\
nmestec: in problemcle de tcologic pe care prcfata Ie-a
implicnt sau priJcjuit. Ek sint, n\ra indoialli, foarte l'CS-
pc eta bile, dm' raspund unor intrebil'i ce nu-mi apartin,
Nu a?tcpt de la dczlegarea lor nici 0 lumina. Dc1ar tara
insolcnta, dar ferm di s'int un Ioarte convins laic, (Asta
nu inseanma ca-mi voi ]ua vrcodata trivinla libertate
de a ironiza aceste valori in numelc "libcrei cugetari".)
Cazul De doua mii de ani a avut i un capitol"tcolo-
gic, foarte violent pdn ton i foarte dnrereros prin oa-
menU pc care i-=ainvrajbit *. Timp de vreo doua luni, s-a
discutat eu apl'indcre dcspre mintuirea cvrellcl)', pc CLtre
undc tcxte pareaus-o ::\corc1c, dal' rlltele - .:..,; r(C:dLt-
$ Vl'.i [;l1(;m IX.

Cum am devenit huligan
297
plecate - 0 refuzau rara indurarc. Nu r;>tiu cc declzic
S-(1 lunt pin;) 1.:\ urm5 in aceast.;;'i pdvintL E de Ja sine
intcks insi ell nu din ncest puhct de v('dere, teologic, n,,?
putea urmal'i prefata. Clnd pl'ofesol'ul Nac I()nlscu n-
('cardi sa cxpliee drama iudaismului prin tagiduirea Iui
Hl'istos, eu nu pot intreba ce sens religios a avut acenstil
t/Igaduin i niei ce pc:nalitaii metafizlce 0 ,teapta. Dar
irni pot pune aWl intrebare: in ce masura explicaia
profesol'ului ex,plica ? in ee mlsurii l$i acopcra t'H obiec-
ill} ? nu cumva n la"a descoperit in anumite locu.'i ? nu
cUl11va illasa neexplieat ?
N-a Vl'ea sa par prca categoric in afi,!matii, dar mi
se pare di f,rcfata deschidc <dci 0 serie de dificulta.i
foarte serioase i lasti ffidi ri'ispulls cJtcva obiectii ob1i-
gatorii. Voi formula nurnai doui, pc eele mai simple.
.EVl'cti, spune prefata, sufera pentru ca nu I-au re-
.:unoscut pe Hdstos-Mcsia. Nereeunoscindu-l, ei EC opun
,re'?tinilor i saboteaza aez[l1ile cret;;tine:;;ti. Cre.;;iinii
r'eactioneazi;, lovu,c !;ii, drept urTI.1 cu' (';, evreli suie,'a, Este
<':\tl'em de elm',
De aici decurg Inso. doui conseeinte, pc c:rc bilnulesc
ei'l nu Ie va nega nimcni.
'1) Sufcrinta evreilor ineepc de la venirea lui Hristos.
Ea I1U a exist.;,t Inainte de acetlstfl venir'e.
2) Evreli sdera Dumai a1unci dnd f>int in cont8.ct Cll
(:rc$tinii,
Pentru eel exp1icaia suferint.d iucluice, propUSrl de
7\ac IonE'scu, Sfl fie jm;lH, cu' trd.;ui mD.i intii' ca Hceste
dnu[l consccine ale .ci ii Sl' verinet'o Se vcrific{l? l\l\
tem ca nu.
Inlr-ach.:v8.r, drma i1.lct,ismului nu ia nat('!'e ndaU.
cu Hristos, ci 11 prcc0dl:' - :,;i il precede cu multo
Evreii 'rIU sufera Dumai de 1934 de ani, ci de vreo
5687, at.itia dti aU numi:i.nd ci de la facerea lumii. Toata
istoria lor este un lant de tragcdii. Nl'linl:;;tit, zbuciumat,
:,;t!'abatut de un ctern fim' patetic, iudaismul a fost tot:-
deauna, inalnt.e sau dup:'i Iisus, il1 momenteJe lui de umi-
!inti1 istorid, cZCLi' {it in 1nomente1e de splendoare, 0
drama. Luerul e cunosclt ;i, in oriel: CCJZ, Nae Ionescu
i1 eunoa:;;te. Rc'Citi\L din articolul sau m:1i sus citt 0 s1n-
ura frazu :

293
Mihan Sebastian

"Perioada cea mai echilibrata a is torie i lor (a evre-
ilor...) este desigur cea inainte de trecerea in diaspora.
Dar i atunci echilibrul este indoieln.ic."
D8r dacA ,,$i atunci" echilibrul este tndoielnic, q.aeA
,,$i at unci" evreul sufera, se mai poate oare explica su-
[erinta lui prin faptul mult posterior al venirii lui Hristos
i al nerecunoa9te1'ii sale drept Mesia ?
lata 0 intrebare carda prefata nu-i raspunde.
A doua no astra intrebare rflmine,  ea, tot fara
raspuns. Dadi evreii, refuzindu-l pe Hristos-Mesia, sa-
boteaZa valorile cre:;tine, urmeaza ca ei VOl' avea de su-
ferit rigorile aces tor c1'e:;tini. Foa1'te logic. Antisemitis-
mul cretin se afla astfel explicat. Ce ne facem insa cu
antisemitismul arab? Oare turcii :;i arabii sa fie anti-
;,;emii tot pentru motivul ca evreii nu I-au recun,oscut
pe... Hristos? Ar fi greu. Cel mult le-ar putea repl'oa
di nu I-au recunoscut pe Mohamed, dar atunci, recu-
noa9tej, chestiunea s-a1' complica i mai riiu.
Intirnplarea, 0 tristfl intimplare, a facut ca asta-varA,
putin t,imp dupa aparitia prefetei, sa izbucneasca in Al-
geria, la Constantine, un scurt i cumplit pogrom. A fost
ceca ce s-ar putea numi un "c1asic pogrom de mteres
1ocal", montat, savirit i consumat in ochii politiei. M-am
inlrebat atunci in ce paragraf al prefetei ar putea intra
singele va1'sat lar Constantine, sub ce nuanta a1' incapea
cadavrele evreilor macelariti acolo, N-am gasit ins8.
Old 0 liimurire. Ceea ce inseamna ca, cel putin pe fron-
tuJ arab, suferinta lui Israel riimine ffl1'ij explicatie.
lata dar di explicatia centralfl a suferintei lui Israel
prin tiigiidui1'ea lui Hristos are doua serioase lacune. Ea
nu explica, in primul rind, suferinta evreilor inainte de
Hri.stos. Ea nu explica, , in a1 doilea rind, suferinta lor
in retatiile cu necre:;tinii., Aceste doua spa1'turi' in :;irul
ei dialectic impiedica explicatia lui Nae Ionescu sa cu-
prinda intreaga drama. $i dacfl nu 0 cuprinde intreaga,
nu 0 cuprinde deloc.
Ce ramine atunci In picio8re dupa scoaterea proble-
DJpj luj Mesia din caud ? Ramin faptele.

CUl)l am dcvenit hullgan
299
"Se c-onstata ca intre evrei # popoarde in ,mijlocul
r6:rora triiiesc au existat intotdeauna nepotriviri i ne-
fntelegeri; de pe urma ciirora evreii au fost S'upU:.. la
1I.n regim deosebit, din care pentru ei au izvorit intot-
deauna suferinte". (Prefata, pag. 13)
Nepotriviri i neintelegeri? Nu cumva se mai pot
numi ele i "defectuoase luari de eontact intre evrei J?i
ceilalti oameni?" Nu cumva ne intoarcem aici la "fe-
Itomenul de relatie", pe care I-am indepartat din capul
locului, la pagina 8 ?
Nil tiu i nu starui. Cred insa di de, aici incolo pre-
rata profesorului se angajeaza pe 1J.n inevitabil drum
antisemit. Cad ea nu mai pune problema explicatiei" d,
pur:;i simplu, problema raspunderii :;i a vinci. ,
Lasind deoparte metafizica i psihologia, ea intra di-
rect in politica, ridicind 0 simpHi, scurta i decisivd 1n-
trebare: cine este vinovat? Intrebare impotriva carda
profesorul protesteaza de citeva ori, dar pe care prefnia
$:1 0 impune dircct la fiecare pagina,
"Sil ne amintim, in adeviir, ca ceea ce vrem sa 16-
murim noi' nu e cine e vinovat in conflictul dintr evri
.i celelalte neamuri, ci care este explicatia permaner1tei
suferintelor Zui Israel". (pag. 21)
Dar e inutil i, in oriee eaz, prea tlrziu sne mai amin-
tim acest lucru la pagina 21, cind in toate paginile an-
t.crioare il uitasem. Cu voie sau fara voie, prefata pune
din plin problema raspunderilor. Ba cred cA nu pune,
In ultima analiza, d<!cit problema raspunderilor.
Cine este vinovat? Prefata raspunde fan1 ezitare:
Et;reii 1*,
.. "PM acelai rrlspuns fl dd f romanul d-tale" va sari indig-
r,at criticul piitrunziitor i imi va cita din nou primejdioasa p:agiJ)a
213.
( - Eti abi! dumneata, m-s intrerupt Vie'l'IL. Nu CU'7tWG pen-
tm ca antisemitismul 0 fi etern vrei sii-l scofi inexplicGbil , $i pe
e M:ei inocen ti ?
- -Doamne fe'l'e$te ! Nu numai elf anUsemitismul rm se pare,
explicabil, dar evrl!ii mi ae paT singuTii. v1.novati.)
Sint dezolat, dar nu voi rAspunde acestui zdrobltor el\at. CI'ed
d\ nimic nl! este mai dificil in lumea asta mare, decit sa demOD-
strezi cuiva cii 0 Ironie este 0 ironie.

;;00
Mihail Sebatjan
Iar 0 dan stabilita accastii culpa, sc grab(:te si:Hstu-
dieze elemcntele !;>i circurnstande agravant.c.
",.:t'om sptme ca 0 categorie de oameni nu e l17,cas6. ea
victinul de n!tre agitatori dedI, :
1) Chid ea constituie 0 ymp6. .f1!ndamclI.!:a1, dco,<;ebitii
de masele in mij10eul carora triiie,te ;
2) Oint! deosebi?'Ue aeesteo." devenite cow;ticnl,e .:;i in-
(dese en (ut atitea moth'c de su.pcriorital:e asu1lra neamu-
1'i1oT din Jnr, an ca tlr11WTe un p1:oces voit ele scccsiune,
('(Ire duee 1a izolarea, numit;?,i gl'upe in1dun1:nd chiar til
sodetiifii I'cspecti>..'c ;
.1) Cind. ele pc vrma crcestei izoMri, data Inlcltmtnil
qi'upei ia anwnite forme ezoteric:I!., p1ine dC1ni8iel' pent'Y'u
cd din aJadi ;
4) Cind grupa aceasta repre,:;:intii 0 primejdie perma-
nenta pent1'u onlil1en eclaT din afal'i1, penin( sl.;'uctura
spiritucld, politiciJ., gocial.d S(W economica (! (;.;:ezarii I,or",
{p;:t;. 1:i)
Jbc;'\ nw.i l'ra osibil':i l/1'eo incllJidl{!, f1'agmuntul [:(:(':;\<1
o in1Mul'i'l, El expunc, rezum{r i sistel11nti7.C::izi tot ceea (;('
doctl'in:l ,mtisemil{\ a gindit pin[\ astazi desp1'e judaism I?!
de$pre c\'l'ei. Este un breviar de "blestemr:tii" cvreie;ti,
care, dp. ::1sti'!. data, nu llumai e:tl e:,:plidi mtio:cmiLismul,
dar il i kgitimeazu, Ciki data evreii. dupii cum Bust.In
antiS0l11i1ii :=,;i dup[\ cum afjm1H N ae Ionescu, prin ins{i
fjrca lor reprezinhi ,,0 pl'imC'jdic pcrm,mtilU,", nimlc nu
(>stc Ii18.i firesc pen irll l1CCil11Urile Iprimcjdujt( deelt s[t-i
supl':me :nl cel putin sa il1cei'cn s1\primai"(a lor. NIi sc
pare ca nid antisemi(.ii. nu ]'e,'cndid nltceva,
lata uncI,' ajunge pl'oJcsnnd, H <1e Iorw:,(:u, v('chiul
Vl'etu.itol allul Isr;"el.
/
Sa ir,ce1'c a I'uspundc ce1oi' p:1I1'U pUJ:cL..' cl(' 1'(:chi;.:Lo-
riu ? L::: ee bun? Cit pi C't vnl' a-H; ;'Tl>DF:nklL" [:cJlo
v,de viaa Jl1S2j 11-[l HVl't 11:l:i un rH'q ?
AI' fi poate, eel multo 0 mehn:olicj ;lUs£i.)c1ie sl-i
,-;i;pl1nd pro[esorului <:u pl'opriil(! sn lc icxtc' din t.'\.!C'u t.
:\In pcntru 8-1 pune -- cum lie zicc: - ..in diLcu'L:1tr!"
hI' ['I cutezi:ito1' :i inutil: imi ('uno:;(; pi'(:1 exact slt:bc-

Cum am devenil hullgan
301.
le-mi puted i 1i :;;tiu prea bine cxccptionala fortu dialee-
(.)ell).
Din toat.e obiectiile posibile - i 8int enorm de
multe! - nu voi innitia insa dedt una. V-a rugl
anmne sa va gindii daca cele patru ,.puncte" de mai.
sus, prin care se legitimeaza antisemitismul. sint aplic<l-
bile astiizi numai evreilor i daci1 nu cumva, dimpotrivl,
de nu sint veruicate mult mai exact de orice minoritate
nationalii. De sai, bunaoara.
Sa ineerdim,
1) Constituie saii ,,0 gl'UP\ fundamental deosebiUi d
masele romanel;iti" ?
Cred oa IlU fac niei un abuz raspunzind : da.
2) Traiesc ei ca 0 grupi'\. izolaHi inlauntrul socieliitii
romaneti, contienti de aceste deosebiri i socotindu-se
5uperiori neamurilor din jur ?
Evident. Orgoliul saiJor i l'cfuzul lor de ('ontaet cu
romanii es1.e cunoscut.
3) la viata lor inHhmtrul grupei ,.m1umit( form ez:o-
tcri.:..:e" rnistedo<1se pentru eei din dadi .;i. in twice C;tZ,
iri1penetrabile ?
Desigur. Societa1i riguro.s inchise, organiza(ii politke,
legiuni cu caracter militar,
Daca eVl'eii t!'iliesc sau ntl izol..Ji, dac[l ei se cOl1;;idedi
sau nu superiori *, dndi viata lor estc S:1.U nu misterioasa
S0 mai poate discul:a. Pentru saj. discutia e 1ns[1 inutilii.
Ei conslituie ell ndevi\l'C1t 1?i incontestabiJ 0 insuE\ In statul
i societatea romaneasd'..
Dar <tunci de cc n1.1 cxista 0 misc:,\n an(isi:!seasdi ? De
Cl:' cyreii int, iar sa:;;ii nu sint "ali en -yietime de cf\h.e
agi1atori" ?
· Es ist (tie Tragjkim Du,'wi,/! des JLd(,'i1,-d(IS, (IT zwci Gefhhle
in f('in;,:!' S('tle einigl ; (j.as GeJiihl des V01'l'au[/s und dQS Gefl'hl
(h'l' Bra I1dmarlw,ng, I;! d:nn best.iindi.7i.!n Anprall, in del' ReibwliJ
dirser beitlcn Emfil1dll710str0T11e, mv.ss cr lcben unrI sich zurc£:ht
fin(/en. Rs Iwi s;ch mil' bei fa.t aUen Jgdrn, den en ich bc{]c(ll/.et
hin; be;;liitig/., ,/,11d cs is/. del' Uef.t(!, schwierigste und wichUfJi;te
Tefl d,s jiidischc11 Problems.
Man bes'tied niJcr, einIach unci mensch/.ich betrach/.et, ebensQ,.
1l'eni.g einen Von',.lI(j dadu1'ch dass m.an Jude ist, wi,e man gebra,nd'.
markt ist dadurch dass man J'ude 1st" (Jakob Wassermann: Mein
We!} c1/s DC"\t t.sci) ('j: uml hde).

302
M1hall SebasUan
Foarte simplu, va replica vocea antiscmita. Pentru ei
cvreii reprezinta, iar saii nu reprezinUi 0 primejdie.
"Punctul patm" li se aplica l1umai evreilor Iii numai ei
sint primejdlo 9 i.
Se poate. Dar primejdii prin cc ? Prin "fundamentala
]01' deosebire", prin "izolarea 9i con:;;tiinta superioritatii
lor", prin "fonnele misterioase ale vie1ji lor"? Nu, cate-
goric nu. Cad, prin acelea9i elemente, saii (sau ungurii
sau oricare alti minoritari, de oriunde) nu sint deloc
primejdioi. Nu acestca dcci pot fi eIementele constitutive
ale primejdiei, ci nltele, care ramine sa fie gasite. Pri-
mele trei ,puncte ale rechizitoriului unneaza prin urmare
a fi inlaturate, ca neconc1udente. Ne ramine din acest
rechizitoril1 daar ultimul punct, cel mw greu Insl1 i aban-
donat exclusiv pe l1merii- evreilor,
Evreii "repl'ezjntii 0 primejdie permanen1A..." Ei "sa-
boleaza va10rile i aezarile cre9tine" *.
laHi-ne, in snrit., dupa ce ne-am lovitde atitea
prnbl0.m: inutile, LI1 hta acestei vechi i familiare axiome.
Ev!'C:,ii ::;int clif::trllgatcri, dizolvanti 1;i ofensivi. Ei ataca 01'-
wminndc vii, ci paralizeaza viata statelor, ei subminea:lA
bazele sigurtlntei popoarelor. Este un adevar crucial, la
care se reduc, :in ultima esenia, toate teoriile antisemite,
de orilU1de ar pleca, din economie, din fiziologie, din po-
litica sau din metafizidi. Acolo unde tac cifrele, scarile
graficc, textele i documentele, incepe a vorbiin ultimA
inst.an tii aeasUi "intuitie".
Poate credc profesorul Nae Ionescu in ea? Nu. De 0
suta de ori, nu. E1 9tie bine, tie cu certitudine cli "spi-
ritul dizolvant iudeu" este 0 grosolana 9i sinistrf legends.
· Prefata precizeaza : Ie saboteazii in acela$i mod in care Cl'e$-'
tinismul din- primul veac sabota valorile $i a$ziirile romane.
Analogia e foarte abila, dar putin -abuziva. For dizolvant1i a
cre:,tinismului se datora in primul rind prozelitismului $au activo
El proceda prin convertiri, prin foarte largi i Ildinci c:onvertir1.
Nu cred ca iudaismul a iiicut vreodata prozelitism. Sfera na?une fJ.
sfera religiei se acoperii perfect in sinul lui - ceea ce faee nu nu-
mai inutil1i, dar $1 structural imposibiUi orice raliere in afarA, dln-
cola 4e cadrele iudaice,
DimpotrivA, cre$tinismul era anational $i asocial (dadl ftu de-a
dreptuJ antinational ,1 antisocial), De aicl febra $i eficadt3te lut
diz'olvantii. '

Cum am devenit huligan
303
,\ spus-o Himurit'de nenumarate ori i, indeose\v', intr-un'
artico] al sau de pe vremuri, pc care va sftltuiesc s5.-l
cititi, care se numete "Criza iudaisrnului" i se aHii
tiparit in foiletonul ziarului "Cuvintu1" n1'. 509, de la
L8 iulie 1926 :
"Exista 0 piirere.., dupii care iudeul nu aT fi decit rm
,.docteur de l'incredule»; adicii un spirit dizolvant pur
i;i simplu, «revoltat inniiscut, liberator anarhist' sau, bole-
dc»', element negator .i sterp. 0 asemenea intelegere
c>ste insii dezmintitii de istorie,.. Cu greu sc poate ad-
lIiite ca un popor care traie$te in f01'1nele lui 5pecifice de
cUeva mii de ani, din viata ciiruia a ie$it 'Vechiul Testa-
ment, din rindurile ciiruia s-a Tidicat Hristos-Dumne
eul £ntrupat, nu este deCit un neam de posedati, a Cat'OT
singurii ratiune de a fi e doar dorinta de a zice «nu... .5i
putinta de a dizolva lumea cre$tinu, pregati1d moartea
pdmintului"_
.
Ar trebui sa ne oprim, Recunosc cel dinl- ii cii acpst
lung examen este inutil. Argumente, eontraargumenle,
confruntari'de texte, interpretari - toate sint indiferente.
Vom izbuti poate, in eel mai fericit eaz, sa inliituram
_"problemele". Va ramine ins a semnificatia acc:o;tei prefe\e,
care este mult mai grava i mai dureroasa decit indoielni-
cele ei adevaruri. Dincolo de aluziile sale politice (::,;i slnt
o sumedenie : externe ::,;.i interne), dincolo de parantezele
ce rezolva incidental eu 0 aluzie, cu 0 glum a sau eu un
silogism atitea obiectii obligator ii, dincolo ce aceasta
complicata constructie de idei-sugestii i prejudeciit i ,
va starui mereu actul voluntar de nedreptate, refuzul
lucid de a intelege. Este 0 umbra ce nu eade numai pe
umerii notri.
.
-
Aeeasta este prefata profesorului meu Ntle 10n"'A'Jcu.
A veam eu dreptul sa 0 public ? .
Intrebarea trebuie pusii altfeL Aveam dreptul sa nu
o public?

301:.
Mihaii Sebastian
.'0.0. _._'_ ..___..____.......__._.___.________'_--...---.-
D( cinci luni, toat<1 lumea, pricteni i dumani, cere
,,;.:1, se fad\ lumina" in aceasUi gl'avu chestiune, care a
dat de lucru tutUl'OI' tipogra.fiilor din tara. Dc cinci luni
:;\nt somat de adversari $i rugat de binevoitori sa explic
prin ce "sadL<;m" am consimtit sa tipuresc in fruntea
6r1jj mell.' (I prefata care ma 10vea in primul rind pe
mine. Ati citit mica antologie, l'cprodusa in capitolul
precedent i ati vazut ce' patetice accente capMa pe 0.10-
n.tri nceasta somatic, '
De ce am publicat pl'da1.a ?
10 primul rind, pentru ea am cerut-o. Nu e de ajuns ?
1':u nu cerusem 0 anumitii pl'efala, ci 0 prefata, Am
u:,;'ut-o, mi S-R fa,gaduit i mi s-a dat, 10.1' eu am publi-
(',:d,-o, AcesteR erau regu1iI' jocului - i Ie-am respectat.
In al cloilea rind, pentru ca nLl-mi recunosc in nici
un Iel dl'eptul de a exercita vreo ceozura. Mi se pare
odin3 in g('nel'(: faptul de a 5upl'ima 0 pagina scrisa. Nu
,<;i)i: nici prin tcmpO'8.ment nid prin fon;natie, nici prin
gindij'( llH <'r':.;a!Ol' de ctlrti - ell atH mai putio dnd ele
;ir)l scrkt' ir:",potriva mea. Iar in spf*i £11' fi trebuit sa-1
l'PJ1ZVrez pe.,. Nae Ionescu, Oameni buni, ,ati pi1'dut
simtul proportiilor? Ce sint eu. cine sint eu, pcnt1'u a
iJch'azni sa dispun de 0 scriere a p1'ofeso1'ului Nae 10-
JWSCU ? Sint limite pentru Ol'ice orgoliu, siot, mai ales,
limite pcnll'u orice "indignare",
DL1I', 1{lsinc1 deopal'te aceste considcratii, peste care
nu cred cli un om de bunrl-credinta £11' putea trece, voi
spune Cl, lnainte de Ol'ice, am publicat prefato. pentru ca
publicarea ci mi-el'a.., indifcrenta,
Vedeti, grav pentl'u mine era nu faptlll dl 0 aseme-
nea pl'elati'i apare, ci ca 0 asemenea prefata poate fi
scrisa. I-am spus-o cu slnccl'itatc profesofului i imi iau
libcr1o.tea sa 1'epet aiel: daca prefata am fi cunoscut-o
numai noi doi, e1 i cu mine, daca paginilc ei ar fi ra-
mas numai in miinile noastl'e, do.di am fi ars-o, ,{Iaca
am fi ingropat-o, ea n-a1' fi fost 0 mai mica du1'ere.
Posibilitatea ei ma inspaimintl.'i, l1U publicitatea, Tragic
esfe faptul di a putut sa 0 cugete i sa 0 sCl'ie Nae Ionescu,
nu cii 0 va cunoate Petre Pandrea Iii 1. Ludo. Cc impol'-

Cum am devenit huUgan


305


tanta au toti Pandrii !?i toti Luzii din lume, cit dnt5.resc
insult a, mizHia !?i indignarca lor, cit mai pot lovi ei,
acolo uncle a lovit 0 data Nae Ionescu ?
Nu aveam 1l11potriva acestei prefete decit 0 singura
riizbl1l1a.re, care era, in acela
i timp, 0 obligatie: &a 0
public.
Am publicat-o.




-


ULTIM CUvtNT


IaUl-mil ajuns la capatul aeestei prea lungi pove:;;t1.
Sa-mi fie iertata 0 ultima privire inapoi spre tot ce
inchid aici, pentru a Hl.sa timpului grija sa cieatrizeze

i sa :;;tearga.
De doud mii de ani a fost un aet riscat de sinceritate.
Pe unna lui, ramine 0 casa pierduta, un simbol cazut,
o mare prietenie sagetatit Putin serum, atita tot.
E un mic cataclism, venit poate la timp, did nu e rau
sa-ti clatini din cind in cind locul' tau in lume
i sa-l
scoti cu de-a sila din plasa deprinderilor. Fiecare din
noi traie:;;te pe un morman de adevaruri alterate, pe
care n-a avut timp sa Ie controleze. Prietenii, iubiri, aver-
siuni, idei, judecaU - se string cu trecerea timpului
cum se string ziarele
i hirtiile vechi pe masa de seris,
E destul de greu sA revezi un teanc de hirtii :;;i sa Ie arzi
pe aeelea care nu mai trebuie. E nesfir
it. mai greu sa re-
vezi 0 gramadii de sentimente :;;i judecati. Traim cu ele,
din neglijenta, din oboseala, din grabii
i Ie rabdam sa
se descompuna in umbra noastra, fiira sa :;;tim cind
i
fara sa ne intrebam de ceo Intr-o zi, 0 intimplare, un ac-
cident, 0 coincidenta Ie smulge lenei noastre, nepasarii
noastre :;;i atunci raminem uluiti, gasindu-le pe juma-
tate moarte, sterile, straine...
a asemenea intimplare a fost eazul De doua mii de
ani. El a seos la lumina aversiuni ce moeneau de mLtH
, in umbra, Iovituri :;;i ataeuri sufocate sub un rest de in-
doiala, strigiHe :;;i gesturi care
teptau confuze dineolo
de prea veehi, prea lene:;;e, prea false obi:;;nuinte, El a
z.f
uduit echivocurile amicale, a bruscat eziUirile de sen-
limcnt, a _ grabit sinceritatile
i_v:iolentele de limbaj. Nu




Cum am devenit huligar.
301
.
pot spune pina unde - cit de departe i cit de adinc --:
a mers, nu pot spune cite aezari a cHitinat, cite amintiri,'
cite increderi, cite nadejdi a rupt. E prea greu sa Ie nu-.
mar pe toate, acum, cind ma aflu inca intre ruinele lor,'
intre molozul i pietrele lor arse. 
E 0 numaratoare trista: nu este una deprimant.1:
Imi spun, fara sa bravez pe nimeni i, mai ales, fara sa
ma bravez pe mine insumi, ea nu vom plati vreodat.a
clestul de scump dreptul de a fi singuri, fara jumatai
de amintiri, fara jumatati de afectiuni, fara jumatai
de adev,ll'uri,
Imi spun ca a Ie stringe pe toate la un loc intr-o sin
!,'U1'a flacara i a pai pc urma peste scrumul lor este
singura libertate care ne poate schfmba viata in altceva
decit int1'-o lunga descompunere zilnica.
.
Scandalul De douii mi.i de anieste inca in momentul
in care inchei paginile de fata in plina desfaurare. La
Bucureti. continua sa se anunte i sa apara pamflete
:;;i reehizitorii"'. 1n provincie, se organizeaza "simpozi-
oane" i p1'oeese publice, al Carol' unic aeuzat sint. (Din
VI'eO trei orae mi-au venit convocari pentru a ma p1'e-
zenta "in persoana" in fata acestor instante. Atept man-
date de aducere:)
Menite sa apara intr-un asemenea concurs de ene1'-
'lari, nu-mi fac nici 0 iluzie despre soarta precizaril()r
pc care Ie-am scris aici. Le teapta probabil 0 a doua
serie de fa1suri, 0 noua avalana de insulte, un nou atc
de revo1te morale. Nu :;;tiu daca am scris pentru a Ie pro-
voca, dar in nid un caz pentru a Ie preveni.
E un spectaeol frumos 0 carte intre pietre, Nu vreau
nici 5a-l tuibur; nici sa-l ocolesc.
Pentl'u mine, cazul De douii mii de ani se opre:;;te ire-
vocabil aieL Nu mai am de raspuns nici un cuvint,
Incredintez aceste foi unui om tinar, care Ie ya
primi ell buna-credinta :;;i Ie va citi aa cum ar sta de
vOl'ba eu el insu:;;i. Nu-l cunoscpe acest tinar i nu 1.ju
unde este, Dar sint convins ea este.
N oiembrie-decembrie 1934
---.----
· Vczi anexa X,

ANEXE


I


;,Nu fitil roman
te" cste un vechl strigat care II intimplni\
pe scdtorul evreu in cultura romaneasc:l, Este un "jOB jidanii 1"
evoll.iat,. Antiscl1:Jitul fllolog C 0 spet.;1 mai subth'e de antlsemit,
care de In spargerca gcamurilor a trccut la problemele de sUI.
..Ce maL faci d'ija", "taci mo.", ..buiatul de la It!C" .sint e!.e-
mente' de umor pe care n€mumtirate generatii.. Ie-au ,mo$tenit,.,
Ie-au pastrat
i Ie-au mentinut pina astazi, cu un viguros simt .al
tl'aditiei. Nu !lUU ce driiccasca ironie (fmncmascneria probabH!)
a faetit
otu
i .ea unii din eel mai buni cercetatorl ai limbii ro-
mane

i sa Lie... evrei.
Dal' Gastei', THelin
i 1;)aineanu pe vremuri, Biek .$i Graul'
astAzi nu
i pot lua ultimului antisemit eorigent la limb a roma.na
dreptui de a Ie sh'iga tuturor laolalUi
i fieearuia in parte: ..tad
moi cUja", E strigatul pe eare I-au primit, pe rind,
i Ronetti-
n.oroan,
l Gheren, Iii Ion Trivale, Iii F. Aderc,a, A
 fi fost mthnit
sa nu :Ci impartit eu ei aeeast
 onoare.
Scmnalul a fost dat de d. Petre Pandrea nu prin "Apararea
Nal:iop...'\hi", eum ar fj fost firesc, ei prin ,,Adeviirul Literar".
Inlr-un lung foileton, d, Pandrea a publieat 53 de "erori de
limba" culese din De doua mii de ani, indidnd, In aeela
i timp,
in parantoze, felul exaet de a scrie Iii protesttnt! in riumele limbU
daco-romane impotriva aeestul "oribil jargon".
"Qribilul jargon" era fikut parte din gre$eli de tipar sari-
to.llre in Deh!, parte din expresii juste, prost eunoscute de d. Pan-
drea, N
 spun E!u acest lucru - 0 spune un camarad al sau de
r.cdactie, . d, i:>gdor ygrec, eare,intervenind in dlscutle (..Ade-
:vfit"J.tl"" nr, 15526, din 22 august 1934), a pus lucructle la' punet.
Pi
z ,




Cum am dcvenit huligan
309
"t;;i acest crit'ic literaT crede di-l d'istruge pe Tomancit"r fHndciJ
f.'ar fi gl1sit n 'roman multe, gTe$eZi de limb</..
Astfel a fj.Is!t: nll mai in lac de numai, tal' in aUa parte
numai in lac de nu maio
'l'iriginat in loc d: t[lrilgInat... ; ote/it tn loe de ottit. Umblii
n loe d.e umbli (eu 1m sJnffu'I' i), pHlaginii fI. loe de pat1agin;
IdloJnetrii (eu do-i i) in l,oe de kilometl'i.
DaT eahllea 'i.nd'ignarii cl.itieu1.ui este atunci eind 0 cHit in
roma.n eiiunul din personaje ronde larva d.'in grddina cU sec.urea !
No'l credcm cJ 'uncle (Hn greeme relevate si'nt pUT q'i simplu
greeU,de tipar, altele sint fo-rme dialectale, far alte sint for-me
cu/re t;..\ {Jasesc 101 eel mai de setlmu din scrHtorii nctri.
lar secul'ca, ca're a prot.'ocat indignarea crlticultt'i, cind 0 decrc_
tat co. romancj.erul nu "tie ,J"Omanete trebu!e sa fi fost fn 1nO
nU8cris O'SCCCl'C pe eaiC tipor;raful it prcjacut-o in SectTe".
E limpede i, pC'ltru un om de bunli-eredint!i. fusese !impede
din eapul locu1ui. A Ii putut opri lucl'urile aici. Dar era un prlll:'j
de ..m'.lza.ment lin:;vistic pe care nu .."oiam sa-l pi(>rd. Am luat
<It unci un articol al d-lui Petre' Pandrea din "Viata RomaneasctL"
- primul care mi-a c[:,zut sub oelli - i m-{J,m distrat citindu,.l
cu C1'eionul in mina. Rewltatul: 423 (patru sutc douazecl I}i 1)
de erori de limbii. gramaticil, ort:ografie i stilin numai ia (trci-
I;prczE'C) p::\tini. Nu grc7eli de tipar, l1U banalc neglijente, ci pu-
te111ice, convinc i ritoase ignorantc.
Am pt1blicat aceste obscrvatii intr-un artlcol din rcvlsta
"Vl'emca" (FutinlL gi'a7naHca pentru u.n "m,aaTX'ist". anul VII,
nr. 553 <.Iin 2 sept. 1(34), Rcmllrcam arolo tlezacordurl Intrc 5U-
bkct i prcc1icat, imposibile forme de genitiv i dativ, eonstructii
bctcge de fraza, prepozitli absurd aruncate, pleoMsme grosolane
- in Sfilit 0 antologie de monstruozitati gl'amaiicale i 5tilistice,
c.:uoe, in eon<1itii normalc de bun sirot i deccnta, ar fj luat orici.il
ul'cptul de <l mal avea opioii in accasli:i rnatcric, Orlcu.i, eu ex..
ccptia d-lui Pctre Pa.ndrca.
.
Din miinilc ,,Adcvurului L.lterar", salvarca limbU a trecut In
za 'lvist.ci "Gindirea", care, printr-un domn "Toma Vl5dcsl;:u"
(.'), <l I'cillat eazul. rgret eA nu cunosc ce reprczlntii aeeastti sem-
natura, cad ar fi fost pUicut sa refaeem exercitiul, care diiduse
etit dc 6triiludte rezultate CU pl'oza d-lui Pandrea. Baiatul "Gin-

310
Mihail Sebastian
dirU" are asupra bi'iiatului de la "Adevi1rul Literar" prudenta BU-
perioritate de a nu fl scrls nimic. E un stillst prin abtlnere, Nu
maJ putln un stilist vehement.
;,...nu ne-a fost posibil sa ,.iibdam mat mu!t de 20-30 de file:
am S1lcombat 'ca toata lumea, sub "stilul" ingeni03ului negustor
exotic de ltteraturd autohtona.., Am aplaudat, de aceea, pe croni-
carnl Ute1'4T care a refuzat sd se ocupe de caTte, aTiitind cd nu
este tradusd in Tomdnete $i cd sinta:ra $i limb a in caTe a fost com
pusa nu cOTespund nici unui dietianaT omenesc,
...limba TO'mdneasca a primit in 'aTg011ul wi$ al aeestei earti 0
of ens a C1t nu s-ar putca alta 1I1ai gravel...
S-a comts astfel numai un gTal} delict gramatieal... Ciid dad!
"de doua mii de ani" SUfeTa Iosif llechteT. in oTiee eaz dupa cite
mii de ani va invdta el limba de CaTe atita de impmdent pTetinde /I
se servi." ("Gindirea ", octombrie 19:J.1)
tmi place acest fragment razbunator, vibrant !ii aprig in indig-
narea sa, E 0 inimii de patriot care se zbate aici fara virgule,
inecaUi intr-o ploaic de propozi[ii relative ineoreete, oar bine
simpte.
lVIarturisesc insa ca pc cit inteleg de bine i stimez ,de mult
acest legitim protest impotriva mea, pe aUt ma nedumire!ite i,
intr-un fel, mii intristeazi1 atacul pe care, din senin, zlsul "Toma
Vliidescu" il porne!ito in acel1 artieol impotriva d-lui... Niehifor
Crainic" eminentul director al revistel "Gindlrea", tntr-adevar la
d-sa se refera probabil W'matorul fragment:
,;...in loeul unei meserii mai potrivite cu natuTa lut, ,t-a schtm-
bat numele cu un pseudonim Tomanesc. 0 falsd tdentitate, illsa,
putea ea sd adauge unui om, care singuT se Tu,ineaza de el,mat
mult talent sau mai mult adevdr 'I IatO, ce se poate obttne mai
greu pTln escroeheTia faciza a numeloT impTumutate."
EI bine, publlcate in "Gindirea", aceste rindurl mi se par 0
grosoli1nie, 0 !ipsa de obraz, 0 lovitura pe la spate dati1 omulul
care te-a primit in I)ropria lui revista, Da, e adevarat cii direc.
torul "Gindirii" I-a schimbat numele eu un pseudonlm romfl-
ncse. E adevarat ca numele sau de acasi1, din batrini, era Ion
Dobre. Mai e adevarat cii I-a inlocuit cu pseudonimul Nichifor
Crainie. Ii dau insa aeeste lueruri dreptul lul Vladescu, care nu

Cum am devenit huligan


311


e nimic, sa-l batjocoreascA ina
a hal pe d, Crainic, care oricum e
un poet? Ii dau dreptu1 sA-l acuze de ,,falsa identitate"
i -
Dumnezeule mare! - de "escrocherie", ba inca de "escrocherie
facila", ceea ce este de douA ori infamant? (Ve
i fi de acord Cll
mine cA in materie de escrocherii trebuie preferat€, fAra ezitare
<:eIe opulente, serioase
i greIe, nn cele "facile", care sint ne-
rentabile.)
D. Nichifor Crainic, care se plingea de curind de valul de trivia-
litate ce bintuie azi in publicist1ca romanA, trebuie safi trait un
moment penibil primind aceste injurii Imunde, pe care i Ie arunca
in fata un colaborator poate sincer, dar inconetlent, .__


"'}I...,r


II


D_ Petre ChirfcutA a publicat, in trei numere consecutive din
ziarul "Adevarul", trei foiletoane : "CaTtea d-lut Mihail Sebastian",
(nr, 15527 din 23 august 1934), ,,0 discutie £n continuaTe" (nr, 15528
din 24 august 1934), "Solutia unei pTobleme (JTele" (nr. 15528 din
25 august 1934).
D-sa oferi evreilor 0 solutie radicalii : botezul. Nu am cAderea
sa 0 accept sau sa 0 resping, dar, dupA cite am auzit, evreilo:r Ii
s-au mai fAeut in decursu1 veacurilor asemenea invltatil.
i imi
vine greu sA cred ca nu Ie-au, primit in douA mii de ani anume
pentru a avea astAzi plAcerea sA Ie accepte pe aled-lui ChiricutA.
Dar discutia, cel putin sub acest raport, nu mA prive
te.
D. ChiricutA are insA amablUtatea sa ma denunte drept un
trAdiitor a1 neamului meu. :;;i se serv
te pentru aceasta de citeva
citate. Toate tTucate, Dau un singur exempIu, care mi se pare
decisiv.
La pag. 34, erouI cArtH mele noteazA in jurna1ul sAu ur-
matoarele :


"Seara de familie. S-a tntors vaTa mea, Viky, C'U l5<iTbatul ef,
din voiajul de nuntc'f. Se pare c4 e insarcinatc'f. On unchi se
amuza
e Zntimplare.
- VaT -hamid ati mai fost I ' j
Viky e ru
inata, biirbatul ei gTUV;
- Ehe, biHattLle, acu e acu.! S-a Sf£T$it C'U binele. Vrei, 1IU

ei, oi pofta, n-at pofta, trebuie... $tii povestea cu tTenul ?..

t spune povestea cu trenul. Toata lumeG Tide zgomotos.




3J2
Mihail &;bastian
Dintl'-un coIt, mama mii priv(J;i(! incurca.tli... ,
S-ar tt putut sd fiu ca ci totl, un ne(Jt!&tor o'ras, tnsurat, mu1-
f;!mit, juctnd duminica seam pocher t spunind porciiTit insll?'a-
tcilor tineri. 0 {'tiI, pc ciactt tTcnul ?
Uneori; mil intreb cu spalmii dacei evadaTea mea dintTc ei cste
2ntreaaii u.
Pasajul e 1iimurit. CHat in intl'egimc, nu ingaduic niel un
echivoc, nid 0 riistiilmacire.
D. Chirieuia :;;tie ncest lucru r;;i de accea - pC:ltru a 10 d!1 aIt
gens - rupe ultimcle doua dnduri ale pasaju!ui i Ie citcr..z1 izolat,
ignorind contextul.
"Uneori, ma intTeb cu spa,ima daci1 evadarea mea DINTRE EI
cste hitTeagii."
Pe'htru en abililatea sa fie compkta, cuvintc1e "dintre oi" sint
:,mblinlate de d, Chiricuta. Cine cit0te btt'zGul P:l5aj lic eEl ac"st
"dilltre ei" sc refel'a la nte ,,H;gutori grai, insuratl, mulj.umiti
0tC" elc, ".
Cin\) nu cunoa!;lte insa dec1t fraza citata de d, ChiricuVi II-are
cum ti la ce anume se refera acest "dint1'e ei", Dar d, ChiricutA
!H(iibc:%e i explica : "dintre ei, adici1. din. ncamul lui tsrceUt",
Falsificarea sensulul e brutala, iar procedeul descurajant. Cum
:;;.;: mai poate discuta cu un om care nu czitA in fata unei asemcnea
operatii ? La ce bun sa-i mai spun d-Iui Chiricuta i tovarai1or
s[ll de, pamflet d'i dintr-o carte intr-adins fi1cuta din contl'adictii e
n2ctnstlt sa citczi numai 0 serie de termeni i sa la1 deoparte
t(;1'menli contrari, la ce bun sa intL'ebuintez un asemenea argu-
m('nt pcntru el abstract, cind ei nu se dau inliit1.lri de la cele mal
plate i mal vac1ite violari de text? Ar fj 'naiv sa-i spu.n d-lui
Chiricu!:a ca n-are vole IIi nu e onest sa citeze un fragment de 1a
pagI.na 311 ("Cordialitate ovreiascii, pe care ouriIse"), cind tie
foarl.e bine ca la pagina 39 urmeaza un pasaj ce anuleazii prima
l'c'.uexle. ("Nu sint u.n caraghios cu, care am a.ici, intTe ci, scrupule
criUee t £mi controlez tinuta'" ?... «Decentd, discretie, singurii-
tate... - valori de cinct parale etc" etc. "),
D-nli crban Cioculescu, Pompiliu 'Constantinescu I J, 1. C.
C'unfncuzino au aratat in cronlclle lor cA De' dou4 mit de ani e 0
carc racul4 din trei momente 6ufletetl nu Dumai d1stincte kl tlmp.

Cum am devenit huligan


313


dar structun\1 cont.radictoril, Nu-i pot. cere d-lui Petre Chiricutii sa
pr!ccaI)a acest lucru. Dar i-a
 fl ccrut, pentru virsta
i haina sa -:-
sa pastreze 0 umbra de buna-credinta, ,
, ,
In cazul De douii mH de ani, dint,re toli devast:atorii inte1
ct:1Jali
cu care cartea nerosta a a....l1t de-a face, d. Petre Chiricu[[\ c:;le eel
mai deprimant.


III


In ulita e\Teiasdi, d. J, Lud.o este un reI de Tanasc evrClI, cu
d(
tul hal uneori. Cine-i cere d-lui Tiina&e, excelcntul director ai
teatl'ului Cal'abu
, sa fie serios? Cine il poate invinui ca e tri-
vial? Cine, mai ales, ar avea nastru
nica idee s[\-l tragii la ri15-
pundere pcutru ceca ce c1ntti ?
Tii.nase este cetateanut care ,,!?tie el ce
tie", pe care "nu-l
duci de nas cu una, cu doua", ca pe lac "ii sare mU'!tarul" :;;i-.
i
spune "douft vorbe
i-un cuvint", de
ci "ca ce-i aia ",Tiil1ase esle
gl'osul bun-simt in libertate,
Ml1rturisesc ca genul mft amuzi sincer. tm! place acest om
cheiliu, vesel, cu piU
iria pe ureche- "ce-am avut !?i ce-am pier-
dut" -, care are opiniile lul in toate chestille, sa bate pe burta en
toate ideile, Ii face praf pe toti "grangurii ", Tanase este "boborul"
in persoana. EI are idei !?i solutii in poUtica externa. in teoria lui
Einstein, h1 aviatle. in problema transferurilor, in literatura, in
iubire -
i pe toate Ie rezolva "in doi timpi !?l trei mil;cari ",
sumnr. seurt, ritos: "zit", "vax". ..zexe". Tiinase satisface in fic

cat:e din noi nu
tiu ce naduf plebeu, nu :;;I:iu ce pia cere de a fi
trivial !?i de a sdipa de toate .,fineturile :?i tiriboambe1e", cum spu-
Dea amicul meu Marin Drontu, Pe urma, dupa ce al ris, c!nd
ramii'slngul', ti-e oarecum ru
ine de tine il1su
i.
La C1i.r5.bu
1 in lumea lui. in orizonlul lu!. TanasC' ,es!:e un
erou profund simpatico Lucrurile se complica daar in clipa in cal'
,
<lin grc:;;caUi, a nimerit intr-o salii de concert
i, in mijlocul und
f'onate de Bach. strlgii bine dispus de la galerie: ..dki-te jos din
eorcodu
" sau ..mai las-o, Popescule".
D, I, Ludo exercila in publicitatea evreiasdi din Rom
nia exact
a.ceastti functlune, E un Tanase elrn. dar cu verva, Cupletele sale
Slnt, cum 5e zice, .1rezlst1blle. Familiar cu abstractiile; intim cu




314


Mihail Sebastian


ideile, putin porc cu nuantele,se tutuie
te cu toate probleme}e
din lume, Dinnefericire, spre deosebire de d. C. Tanase, d, Ludo
nimere
te prea des in salile de concert, Incolo, e un umorist savuros,
In cazul De doud mii de ani, d-sa a publicat 0 bro$ura -care
are D6 de pa,Glni, eosn'l lei
O
i se ana in toate librilriik"


IV


"..,$1 EU SINT BURGHEZ"
("Cuvintul" nr, 2449, 15 febr. 1931)


Saptamina trecuta, intr-o dizertatie surnara despre cite va foarte
grave lucruri, m-am trezit facind aeeastii declara
ie, ce-mi serve
te
de titlu : ,,$i eu sint bUTghez '''.
Nu era 0 premeditare, Era ceva mult mai putin $i poate muIt
mai agreabil: 0 gluma. Nu mai tin bine minte locul ei in fraza

i nid locul ei in seria de ide! at unci expuse. Cind am sa capiit
stenograma conferin
ei, am s-o public, :;;i lucrurile au sa fie de-a
binelea clare.
E insa amuzant, ba chiar instructiv sa intil'zii pu
in asupra
consecin
elor pI' care le-a avut aceasta glumii lntimpbtf.I' fll'unca.ta,
Se gilseau intre ascultatorii de la Fundaiie ci
i\1a oamenitmeri,
pentru ca,re problemele de politica liIi structura socialil ce BE discu-
tau in acea conferin
ii erau
i !lint definitiv limpezite, Vorbesc
despre amicii
i ascultatorii mei marxi
ti. In fata unor intl,'ebiirl
pe care noi ni Ie pune111 inca temiltorJ, cu 0 ezitare ce porne$te
din fibrele initiale ale vietii noastre, din cultura, din ohi$l1uintele,
din oboseala noastra, dacii vreti, in fata acestor intreb[,rJ, pentru
care avem uneori indoie1i dramatice, ci deli
 rheia adevarului.
Ei sint pI' drumul cel bun - singurul.
$i dibuirile noastre pe de liituri, intoarc,erile nOf1
tre sp]"e nol
111$ine, diutarile noastre dincolo de orizontul rezolvnt a! rJl"Qb1emei
1i se par aeestor $tiutori de' absolut cretice $i inutile. Poa
,e, l)ina
la urma, criminale.
A$a se face cd la falsa mea "profcsie de bl1rghE'zle" ,,-i au
reactionat cu hotarire: unii pleclnd demonstrativ, a1\H in-cl'un-
tlndu-se $i insemnind intr-un .camet acea.,>ta martl1risil'e,' ce va

edea bine intr-o zi pe masa unul tribunal proletar. Ba unul dintrc
ei - unul dintre eei mal inteUgenti, mal paslonati $i, prin aceasta,
mai dragi - s
a obosit sa urce scarile "Cuvintului" I;>i sA mil puni
In gard
 impotriva propl'lei mele imprudenle.




Cum am d'evenH hulig::m
315
Intimplarea mi se pare tristii - i. de a:,U\ daHl, nu gIU!110SC
deloc, Aadar, oamenU sint condamnati s1\ nu poata crede in ceva
decit cu prctul orbirU lor. adar, faptul sufktesc de a cn:dc" pe
care eu it socoteam fertiI, creator, deschizi"itor de marl drmrmri
interioarc, ramine tot un biet slstem see tar, <.1incolo de care nirn.lc
nu poate' exista. Nu sint nuante de ginc1ir i de expresie, nu sint
rezerve 9i obiectii spirituale. nu sint ocoluri i dSI)iirtiri ee trC'buie
intelese. Nu este nimic dincolo de formula exacta ce eprJ:Ytii ade
vikul - ,Un adevar, fix, sJmplu, precis i comunicabil ca 0 sQcote31i!
de algebra. Asta e tot i de aid mai de,nrte inecpe mourt.ri.
tiu. Un iluminat este. un tip viforns. De aici psjh()!ni:1 lui de
criminal cu sentiment, Revelatia', care pentru un :>1)Pctalo1' u,"utrn
poate semana teribil cu 0 idee fixa, rE'velapa acc'asla il .1u('c, cu
l'e'Vol'verul in mina, pe caile absolutu1ui. Un re\'oln:r C p:x'le
1'i imagJnar, revolver-simbol, pindind [lbalerile de la linia id':.1l;i
:;;1 doborind evadatii de dincolo 1?i diner,ace de ('[l.
Un iluminat este un "pur". Un om ell crilerii ddinilivc, pe
masura carora el tTaiee to(lUi viaf<l, vi;,\,a lui i \'iala :.1 1 (,:'a.
TotuJ e simetric, !impede, centrat !ii dept'l1cknt de un pUllet 1':1:':"('
care se cheama Ideea, Idealu1, Adcvaru1. !levdd\ia (h'Hlt, ell ,'lCi-
juscute). Peste capul acestor cuvinte, trebuie fiicut un m3rc pl!sill.
Ei bine, vor fi tr,iste aceste timpuri ce vin, dacl elc \"or fl.
cum se spune i se pare, ale, celor "puri ", VOl' fi triste, pentl'U di,
viata,. ea, nu este deloc "pura", ci, dimpotliva, invalm5.i?lUi, con-
tradictorie, fantezista. variata. Ea e facuta, din continue abated,
din nesfiite dizidente sufletei}tl" din dezc.\dini, ce fac tragi cui
uman i comicul uman.
In acest sens, i farii cinism, se poate spune cl1 un bun escroc
este preferabil unui mare vlzionar, In orice caz, estc ma] omenesc,
L trebuie oamenilor nu' $tiu ce mica rctlcentli atunei ctnd cunosc
S9.U cred a cunoa$te adevlirul, Ie trebuie nu tiu ce accent de
relativitate, care sA Ie nuanteze certltudinile '1i care 6a Ie impie
dice - pe aceste certitudini - sa devinii nite bestU absolute.
E 0 lectie pe care am invatat-o greu - dupa nu tiu cite raz-
boaie' i revolutii -, dar pe care cel put1n 0 socoteam blne invii4
tata, Ne-am inelat, Ciici iat-o uitata : lata noi procurori ce pornesc
la vinatoare cu carabina idealului 13 umiir. Sa ne pregatim con
fesiile sufletei}ti ca pe nite declaratii fiscale, E mai prudent.
IHAIL SEBASTIAr{

:l.l(J


jiG h:1iI Sella ,linn


v


DUMINICA
("OJvlnlul" nr, 7::i4, 12'deccmbl'ie 1927)
"


,Un!unea StudcnWor CreGlini, .£ntrunit:4 in cong:('!; h Oradea,
a tlevastat CQselc de rugiiciul1c evreiqU, Asta dovedcf.;tc la ce nlvel

piritllal stau tinerii l16;:tl'i,
Nc inchipuiam "U 1111 9 ca1'ca de rcnn1tcre a cre5j;Jnismull.li, c<:ore
,
 un fenomen general In cliltura Inmii de astiizl, se sp:r!jinii pe un
I'enomen de recrudescenta in gencre, Ncmni a
a nO'..il crc;;tinlsm
poate in adevlir sa fie fecund : ell formula optima - (
 flind de
I;l'ansmislune divina - de valorificare Il vietH l'eligioase.
Studcntii VOl' s1'\ ne incredintezc asU/,zl ca ne-am in
elat, 0 recu-
Ivxl::;tem, Dar nu llC-::lm in
d:\t as.\Dl'a fondului in
mf}i a1 probl€-
mei., .ci asupra capacitiitii lor de inle1cgere, asupl'a serio7.iU\tii !;il
:-.dlncimii lor sui1ctc
[j, Stuuen
ii Hrat
1 c{\ pentru d crc:;tjIlism
11
.
 I) fjrmu polcmidi fii politJ.cil - nu 0 l'e-alitate spil'ituaW.,
A devasta 0 casil de ru
:u<:ilm'.; a oricui cste scmm.1.l cc1ei m::ti
Intristi'ltoare secetc :mUct.e
t.i. A ufva:;ta 0 sinagoga in
mneaz

Insrl in specie a nega Vechiul Testament, care este in !imp baza
insii;,;i a cvangheliei, a rupc cOlltinuitatea b!scl'ldi Itli DUI'IUlC7..eU
Iat[\ cc nu int-eleg StlldC.I'1tli
i iatii dl.; cc nu sint ce0
tini. Cilci,
1i:',[;:nd deoparte <lspc<;tul politic al intlmplal'ii : dacil tinaii nof;t.ri
:.1' :fi avut Vl'eo problema na(:lon
lli de l'ilfuit cu cvrcii - putcau
a
') faca lilsind deopartc tcmplul. Ei au ataeat in:;a casa de l'lIga-
dune, Au vrut s-o atace snu au fiicut-o J:ar
i sa-
i dca seama? In
J:Jl'imul caz, nu
tiu cc c crc,
tinism\lI ; in 01 dailea, nu c vie in d
imaginea biserlcii l'ui Dumnezeu. Facat in oricc feI. Piicllt impa-
tl:iva cr
tinismulul, nu numai ca religic a iubirii: ci hnpotriva
l'calizal'ilor istorice ale cr
tinismului. Lege:l vechc cste doar 0
ctapEl neccsara a cvangheUei Iui IIristos, 0 ctapa care face p'al'te
intcgnmta din nceasta evnnghclic.
Pentru noi, cre
tinii, evreH nu sint nccl'et.llncio1;l, ci crcdin- '
cio::;i intirziati pc drumul mintuil'ii: 110i am ajuns la, noWl lega-
tura - el 0 a
tC3pta inca ; a
tellpta pe Mesia cu calul alb, care
vaveni sa-i mintuiasca,
i nu ....or sa aile di Mcsia a venit.
Aska sint s!nagoga, Vcchiul 'I'estament
i iudaismul religios, pe
C:ll'C Uniunea Stuoentilol' Crc
lini Ie-a insulto.t singer os prin dis-
trl1l':crilc de la Oradea.
DomDUor studenti, s!I b1\'atati de aid inainte aceste lucrud

c gl'CU, Schimbntl. dcci. titulntw'o Uniunil.'




Cum am 'dev6nit huligan


317


VI


Era in 1931, pl'in vara, So invalidasera la Camera, sub guvernul
IOL"ga-Argetoianu, eel patru ale.
i comuni
ti, iar dintre el, unul,
Imre Aladar, fuse:>e al'estat, Se vorbea de posibilitatea unui deces
subit. Sa intimpla.
Intr-o dimineatA, navale
te la ,;Cuvintul" tinarul Petre Pandrea
(fost Petre Marcu Bal:;;), fost nationalist ortodox, dar in acelmo-
ment comunist dec1arat.
- Domnule profesor, it omoara. Trebuie sa-l scapam.
- Da' de ce sa-l scapam ?
- Cum de ce ? II omoara !
-,Ef
i ? Voua nu va trebuie un mort?
Intrcbarea ci!;dea obilc, fnsotita de ace a ridicare de sprLncen:

deasupra ocruJor intredeschi
i, care subliniaza intorsaturilc subil_

de r
plidt ale profesorului.
- L1\.Bati-l acolo. Voua va trebuie un mort, pcntru ca rc\'o-
lutia a:;;a se face; lor Ie trcbuie unul, pentru ca
i politia tot a'i:

so face. '


Era 0 g!umA trista, spusa cu multi;. tristete.
Peste citeva zile, Imre Aladal" trecea gran ita teafar; spre Viena.
In scurta vreme, n urma in strainatatenevasta-sa, pentt'u c:[
rc'
i-an gasit bani
i pal13.port. Nu va spun cui i se datorau toatc nec,;-
tea, E cincva care nu mi-ar ierta-o.
Epilog, TinaOlI Pandrea piiras
te citeva luni mal tirziu comu-
nismul
 se tnscrie la national-tal"aniiiti. Noul sau patron, care nu
mai este Karl Marx, ci d. Virgil Madgearu, it angaj€aza la ziarul
"Dreptatea ", unde pc cine credef.i ciH pUl1e sa-l i
jure in chiar
pt'imul lIau articol ?
Ati ghicit. Pe Nae IOl1escu.


A doua intimplare seaman1i uluitor cu cea dlntii. Numai croul
mi se. pare mai pltoresc.
Mii ducearn tntr-o zJ de octombr
 1931 1a Jilava, sa-l vizitez
pc inginQrul Belu Silber, baiat de vlala. (lii1 cal'e 0 inexplic
bilil'
garn a poJjtlei facuse un cpnc1an'1nat pontic. Hotatitl!Jcru, p()Htia
QU e hid de do.!
nl psiholog, Sint ,"allleni pe' caJ:'
 ar 1,reJ>\d siH
la
l liber
 P$1t:ru QOmgroQ1i
rea Q{!.tur
4 a unei cauze;
Be4a Silber, care a devenlt de a
uncl 0 popular5. figuraI)ttcl1;;'
r
teRna. est'e un tinar volubil, care d

uetc la Cor.so cl
pr





313
Mihail Sebastian
poHtica mondi:::la, ar:mjind situatia Europei, apostrofind violent
guvcrnele, zguduind din tem'elii statele i invrajbind contfnentele,
Putin gcnt de siguranta i putin rnartir, are supletea primei
meserii i vehementa celei de a doua, ceea ce d& un aliaj de real
umor, Dadi vi-l amintiti pe Boris Sarasof al lui Caragiale, reali-
zati destul de exact personajul. 11 cred doar pe Silber mai intell-
gent i mai neserios.
Prezenta lui la Jilava era mal mult 0 gluma proasta decit 0
nedreptate, mai mult 0 farsa, decit 0 eroare, -Bietul Miat avea
scolo acrul speriat i confuz al omului care a greit trenul i nu
tie cum sa sara mai repede jos.
Cind m-a vazut, s-a apropiat de mine i, privind cu un aer de-
panica in dreapta i in stinga, cind la sentinel!, cind la ofiterui de
serviciu, cind la clopotul de alarma, mi-a optit printre dinti :
"Vorbete cu Nae Ionescu".
N-am dreptul sa judec un om pentru 0 aUt de legitima spaim6.
Eroismul nu este obligatoriu, Nimeni dintre noi nu tie ce laitati
ar obt:ine viata de la el, dadi. l-ar pune la incercare,' .
Nu-l judcc pc Silber: il inteleg, Multi' sint cei care mor pe
baricade, zac in inchisori. i cladesc pe pamintul aspru al Rusiel.
Intrc acetia i Belu Silber este insa 0 prapastie : poate nu destinul
claseJ0r. Ci altceva: mai molta demnitate, mai mult curaj i mal
mult idealism,
Nu-l judec, Observ doar ca primul sau gind, a fost la acel re.
actionar Nae Ionescu, in care ii punea 0 desperata nadejde.
Eu nu tiu daca in realitate profesorul putea sau nu face ceva
pentru salvarea lui Silber, Nu tiu i nici nu ma intereseazii, ciki
nu despre asta e vorba, Mi-e de-ajuns ca in acel Ceas "revQlutiG-
narul" Silber se indrcpta spre "fascistul" Nae lonescu i ii cerea
o mina de ajutor.
Cu ce drept? Cu ce justificare fata de sineinsui? i, in
fond, cine era acest "hu1igan ", caruia dintre zidurile ,Tilavei i $1-'
putea adresa strigarea lui Silber? Ce era el pentru a primi 0 a'\"-
menea strigare i pentru a-I raspunde ?
Evident, tinarul Belu Silber nu avea in acel moment timpul
de a-i pune astfel de intrebAri. Era ocupat cu problema, recuno:t:,
mult mal urgenUi, de a fei .la luminA, i 0 data ieit la 1I1'dni:i,
ches!iunea nu mai era actual"
Astazi, inginerul Silber publicA regu1at, eam la doua sAptlimnl
o data, murdlU'e atacuri impotriva proesorului Nae Ionescu. Po-
vestea n-ar i ost altfel completa-: ",

Cum am devenit, huligan


319


VII


Nu
tiu cum it cheama pe eroul romanului meu. Nu I-am in'"
trebat pina acum. Totu
i, 0 parte din critidl I-a dcnumit cu de 1a
sine putere, dupa. 0 sugestie a prefetei, losef lIechtcr, Dl. Ion I,
Cantacuzino observ4 foarte just in aceasta privlntA, in cronica sa :
..1n Zegatur4 cu erout, t'rebuie sa notam 0 1IO'Ua dovada. a fortei
cU 8ugestte pc care (I exerdtat-o pretala a-Iut Nac, lo1tcscu. Azj
toata lumea e de acard sd crcada ca erouZ Zui Sef>a.stian. se nu.me,t

l08ff Hechte'l", Or, ntcdtert in roman autorul nu-i dd erouIui st'1u
acest flUme. 1 Z-a dat, insd, 0 data, d. Nae lonescu In prefate'i.. $'
at£t a f08
 de ajuns". (..Crit,erion ", anu1 I, nr. 1, 15 oct. 1934).
Faptu1 acesta nu este un simp1u detaliu, Nici pentru lectura
romanului, niel - mai ales - pentL"U 1ectura polem!cilor c.are au
unnat.
Porn!nd de Ia acest nume, s-a stabilit cnracterul au
obiogranc
a1 cartii. losef Hechter e Mihail Sebastian. Eroul clirtil sc chcamil
losef Hecht8r. Ded, eroul cartH e r.Uhail St'bastian. SllogismuI e
scurt
i identificarea completii, Ea a dus
i la alte descoperiri de-
tective. S-a raspindit zvonul ca, fiind auL0biografic, Dc doua mil
de ani e un roman cu cheie, Pentru ficcare p8rsonaj, s-a gasit cit8
un echivalent in lumea bucure
teanii. Am a.flat astfel cii Abraham
Sulitzer e cutare, Pirlea cutare, Vieru cutare, S. T. Haim cutare,
Drontu cutare...
tmi dau seama c! e inutil sA protestez impotriva unei asHel de
curiozitiiti barbare
i in'ventive. Nu e roman pcntru care sa nu
circule cUeva perechi de "chei", Gust de indiscretie, gust de ini

tiere in culise, gust de mahalagism Uterar.
tn realitate, un roman se scrle totdeauna cu un nliaj de remi';
niscente
i inventie, in care partea rcminiscentelor este cu sigu-
ranti cea mai mica
 mai vag!. ExistA cUeva con!esiuni de teh-
niea "romanescll" prea celei?re ca sa Ie invoc aiel. Toate spun ins!
acelalli lucru : "cheia It e 0 superstitie a eititorului,
i numai a lui.
Oricum, afjrm ca De doua mil de ant nu e 0 carte autob!ogra-
fica, decit, eel mult, prin sensurile ei fii in nici un caz prin fap-
tele
i momentele ei epice, Afirm, de asemenea, ea, cu eXcep
ia
lui Ghi
ii Blidaru, nici un erou al eartii nu ascunde vreun model
anumit din via
A,
Cit despre croul central al romanului, ii refuz nwnele pe care
critica i I-a acordat cu puteri discretionare. Este la mljloc 0
,on-.
fuzte lIi... mai este inca ceva.




:Yi\)


Mihan SI:bns!Jan


,loser Hechtcl' deschid
a pos,biliti'"tti largi de pamflet, pc care
J\'!i
1ail Sebastian J1U ",vea cum 5;\ Ie of:Cl'lJ, Una din arme1cpl'c-
dikcte al'" culturii Imcueei/lcne este ceca ce a
 J1umi, cu vola Gum-
!.e;:woai:tri1, "polemica onorn<lstict\ ".
, Dacil pc advcrsarul tau 11 cheam[\ Gheorghe ClI,tare, ii vei spvne
.Jorj Cutiiridi, sau Cutal'of: sau Cutaridis -
i l
ai. lichidat, Pen-
tru evrei, h:c,l'ul c :-;i mai simplu, ,Ol'ic\!m i-
 chema. Ie vel spw1e
Itk. "Itic" c
;t.c rClumativ, 8curt I?i eHcace. "I
ic" terminl1 radlc<ll
orice cOJ1troversa.
losef Hecht'-'l' a facut in cazul De doua mIi (
e Clni .()Iieht de
It1c. Cu ce umor. Ctl ee subtiiitate, cu ce Eclipitoal'c' LnteJigenta s-a
brodat pe aceast:l kma, susceptibiHi de atltea variante: Josef
S(
bastian, MihnillIechtcr, I(;.ic Sebastian, IVli
u l!ecror..;
Dintrctoate, imi place accst "Hector" de la urmli, care e legat,
in plug, de a duloas5 amlntire person
15,
- Cum te cheama pe d-la? m5 intrcba aC\Jmd
iva ani d.
p\utonier-majo,r Cutofanil,
- Hechtel' losel.
, - Cum?
- Bechter loser.
Se opreli'. se 1.Iita 1;J11g la mine, un ;:!mbet 11 inf10rca mustata
fi),ira :}i. pe urma l'epeta lUll11nat, spl'e bucul'ia generala :
- Aha! Hector.
Dom..'1ulc, plutonicr-major Cotofanll, dumne(1ta nu 1;tiai ca in
bmvul dumit31c timor c$ti un marc pamfletar. Sirit la BucUl'e
ti
nL-;;tc doinni cu carte 1;i condci care tc plagia71l.


. .


....


VIII


,',


D, Tudo!' 'l'eoll(ll'escu-Branll]te a publkat in, "Cl1vllltul Liber lol
nnmai putin de patru articole in cazul De doua. mii de a.ni: "Jida-
mtl" losef lIechtel' $i ,,'Tuman-ul" Nae Ionescu ("Cuvint\.\l Libel'''.
m, 36, 14 iulie 193.J, D. Nae Ionescu se contraztce (m'. 88, 28 iulie
W34). luda sutera'? (nr. 40, 11 august)
i D-nit lose! HecJ
ter. Naa
lonescu,Jl.U'Tcca Elin.cZc $i ltan!l didn (n1'. 44, 9 scptcmbrie).
Nu vrcau sa rcm
c aici dccit 0 !Jinguru "obic<:tie lie loglc5;' pe
care se sprljinli ataCul' d-lui Brani
tc. Nu pentru a-I "nptil'a" 1)8
d. Nae loneseu. {prerrita sa cr fimcritat un at.ac mult mni grav,
intelcgind prin g,a11, mult mai serios,1 Dal' pentru a indka la ce

acmfati n recurs dczbatere





Ct.,;)) am d'2vcn;i: ht.Hgan
2J.
... '"
p, I3ranite- ,cih'<.I7:1\ dil) prd;:!\'a I) "CQntr3zicere": d,oua tex1.e
l'(lrtJ la distanta de cUeva pagini, se LJ.t -- spune u-sa - cv.p fn
c:p, Iatii-.Je:
J) "...drama ittdaic.'t lIU }J<)(,te Ii de,zllgatii ; pent,ru cd Cli mt e 0
p'rob!.emi'i,cl un 1enamen... Daca drama iudaicli al' j)v.tea fi dc::-
legctlJ. int'r-un fel ou ?'e care, ea ar fi un fenomen de relalie; con.
Ilictul :i-ar ie!, dlntr-a d.ft'ctuoasd lu,are de contact inti'oJ c't'rei I
fe-HaIti ormtcili - COli tact cu.re ar put:-:a fi amendat, ajLI,stat. Cum
f'na c(lnJlict,u ac':sta e 1>rm;An€nt, indiferent de timp Iii 10e, saa
1nai exact c!.aca confl.etul acesta e permanent - l).$a cmn constat4
ri)ul ftO(J'U i CUtl 0 cud I}i eu - , ctll,nci trefHtie sli conchtde
€it neces,itate'c.li pricinile C'o1tfUctjj!u sint in evreu... Daca evrciil
tn::bc:ie sa. sufere, /iUfeTina lui trebuie sCi-fi aibii orig;nea in ..
S'nsuL. E1J7eul tf'ebl,te sa fLe substmticl bolnav". (Pag, 3-9)
, 2) "Sii. c/):;ern'i1n intti cit £neoTd-arca dintreevTci i celelalte
neamITt nu e un fcnomcn constnt ; $i cd sint adesea peNoade in
care <lomn('tc lini$t,e <leplina $i in care neamul cvreicsc prosper-Ii.
Cind sv.!era evreii? C-jtd sint cueU - ca sa intrebui1t-li.m 0 ex-
pre sic a lor - pCTsecutat! ? In 1110r:tent.c de crizii, (Pag, 13-14)
Pe aceste dona tcxte, d.Bl'anite st:lbilte 0 contl'aziccre ioane
simplii i loarte ev;denti.
La pagina a, d. Nac lonescu spune c3 sufcl'inta cvrt:ilol' e
constanUi, iar la pagina 14, ca cste 'Antermitenta.
"Cind afirmi data adevli,.rul? La pag. 8, cind spui ca cvre-ul
:ni,/era intotdeauna i'n or,ce lac?...
...Sau poate spui aden'frul la pag, 14, cind afirmt cii e:vre'u;1
aufera din dnd n dad".
i, pe accst ton interogativ, cxtrem de violent, articolul cQnti
nua, rcvine $i insisUi.
Ii invidicz pe (1, Branitc di poate reduce' la atita lucru gin:':
direa lui Nae Ionescti. 11 invidiez c(H}i ponte simplifica intr-atita
dificu!t.aiile intr-o di£cutic. Dad), 3 putea IJi eu inccrcui intl'-O
aUt de gJ:osolana erom'C de logic;l toata personnlitatea profcsorului,
viata ar fi simplii. 11 cred insli din nefericire mult mai complex j
nc-sfirl;it mai primcjdios, dnd vrea s1'l fie primejdios.
Crede d. Br&ni!Jte cu sel'iozitate in fulJninanta, contracere pe
are a dc:>copcrit-o ? Sa nU!Ji de:! oare scan1a d-sa de abilitatea
In'opI"Julul saudenunt? " . '
Ii propun 0 provizorie schimbare de rermeni tn textele, citate
i supul1urmlitoarele douli afirmatii atentieisle :.
1) ]I e suferind de Inimll, ]I e permanent. suferil;1d .de, inlm

322


Mihan Sebastian


2) Cind suferA X 1 In momentele de crizA, Numai in momentele
de erizA,
Contradictle! va exclama d. Branl
te. X nu e logic. 0 dat!
spune ca suferi.\ mereu, iar alU1 datA spune cis sufera numal uneorl.
J: 0 inconsecventa. Din douu una: od e bolnav de inim1i.,
i atunci
trebuie sa sufere permanent, orl nu suferii decit uneori. dar atunci
l'1U mai e \)olnav, Aceasta medicina sumarii, pe care d. Brani
te 0
confronta cu logica prefetei, ajunge astfel la ni
te concluzli dlntre
cele mal vesele, Bietul X se vede in sltuatla d
 a-
i permanentlza
durerea sub sanctiunea retragerii demnltiitll de bolnav. E 0 exige..ntla
orieum exageratli.
, Ii propun d-Iul Brani
te un al doilea
i ultim exemplu, pe care
II impl'umut. propriei sale gindiri politice.
1) Rcgimul capitalist-burghez e bolnav. Reglmul acesta e struc.
tural
i permanent bolnav.
2) Regimul capitalist-burghez suferA numai in perloadele de
erizA.
Contradictle ! ar trebui sA excIame, dar nu va exelama, de astA
data, d, Brani
te. 1?i totu
i nu e niel 0 contradietie, Regimul capi-
talist poate cuprinde intr-adevar in structura lui 0 mala die, eare
insa nu se manifesta decit in perioadele de crizit InseamnA insli
eii aceasta maladie inceteaza odat1\ cu eriza ? Sau cii regimul capi-
talist devine si"matos in momentele de prosperi tate ?
Evident eA nUl De.$i durerea este intermitent1, maladia ramlne
constant<'1,
Acest slmplu lucro it exprlmi "del1ctul de logleli", pe care it
fnfiera d, Branl
.
...
i este tot ce a glsit mal serias de spus impotriva prefetei I


IX


Despre mintuirea sau nemintuirea evreilor, despre ieMarea sau
'osinda lor dupii moarte, au dlscutat, in leglitura cu prefata la De
dau4 mii de a.ni, d-nii Mireea Eliade, G. Racoveanu
I Mireea
:Vulcanescu,
Primul
i ultimul ered cli textele, biserica
i splritul ei ingaduie
rnintulrea iudeilor, D. Racoveanu 0 contestii, invocind alte texte,
dlldl. nu aWi bisericii
ialt spirit,
Toatii greutatea era de a
ti dadi evrell sint, cum spunea pro-
lesorul Nae Ionescu, 0 data ni
te ,;credincio,i l.ntfrziafi pe drumul




Cum am devenit huligan
323
mintuiTii" sau dadi sint, cum crede d. Racoveanu, nite necre-:
dincioi, care "VOT agonist paTtea l'udeii !Ii a dTacilOT".
BibUografia dezbaterii este impl'esionanta.. 0 indic pentru cine
se intereseaza direct de problema.
MiTcea EHade: Judaism i Antisemitism, PTeliminarif la 0
discutie (,;Vremea ", anul VII, nr. 347, 22 iulie 1934).
G,Racoveanu: 0 pToblemd teologicd eTonat Teolvatd? sau
Ce n-a inteles d, MiTcea Eliade ("Credinta", anul II, nr, 195, 29 iu-
lie 1934),
MfTcea Eliad: CTetiniitatea latd de iudafsm ("Vremea
nr, 349, 5 august 1934),
G. Racoveanu: CTetintsm, iudaism ,i indTazneald I ("Cre';
dinta" nr, 215, 22 aug.),
G, Racoveanu: CTe{ltinism, iudaism {Ii indTdzneald II ("Cre
dinta" nr, 215, 23 aug.),
G. Racoveanu: CTe,tinism, fudaism {Ii indTazneald III ("Cre
dina" nr, 217,25 aug.),
MiTcea Eliade: 0 ultimd liimuTiTe, (Vl'emea" nr, 352, 26 au-
gust 1934).
G. Ra,coveanu: CTe$tinism, iudaism # indTiiznealii, Dincolo
de texte ("Credinta" nr. 221, 29 august 1934),
MiTcea Vulciinescu: 0 pToblemii teologicd eTonat Tezolvatd?
sau Ce nu a spus d, GheoTghe Racoveanu. ("Credinta", 2 septem-:
brie),
G, Racoveanu: Pentru MiTcea Vulciinescu, noul blagoslav.
("Credina" nr, 227, 5 septembrie 1934).
.
Nu-mi recunose nici un drept sa spun vreun cuvint in aceasti
dezbatere, care, in plus, in fondul el, imi este profund i total
indiferenta. Am 0 vaga impresie ca, dupa moarte, nu voi fi judecat
eu textele d-lui Racoveanu, Iar daca ma inel, faca-se voia lui
Dumnezeu.
Ma intreb doar cu ce justificare Intima mJnulete d, Raco-
veanu trasnetul i sabia credintei.
o licenta in teologie atrage oare dupli sine neaprat 0 viatli
l 0 contiint8 de cretin 7 Cunotea In It Racoveanu un bun
gazetar, un amuzant polemist, un bine djspus arnie, un iubitor de
ceasurl placute, un Inchinlitor a1 Bce1el frumoase vorbe nemtel}tij
dupli care lucrurlle bune In lurnea asta slnt trel la numlir... Nu
banuiam insa in d-sa arzlitoarele fliclirl IDistice ne Slr" J", "..,...

J24


Mihail Sebastian


oS,tazi in funetlune III Diei ou,.1 ghiceamsufletul ins
tat de intran.
slgel1tEi, cu care retrai
te - putln earn tlrziu IIi dupil prea multe
"pogol'aminte" - canonul 11 a1 Sinodulal VI r-:Curnenlc.
"...nid sa se imprteteneased cu ovreit, nict Ia booZe sii-i chem,e

 dojtCTfi de la di1'!.$H sl! primeasca, niei in biB nicidecum sa. se
scalde fmpreund cu ovre'ii". ,
A
 alatura accstul citat teologic 0 veehe vorba profana a unul,
mare ,laic de pe la 1830, daca mi 8-at' tngMui 0 asemel1ea impiclate. '
"Cc (l.'u'H y a de pla'izant c'est de voir cct air de C01lt'ictfon
pTotondea un Ilomme qi.i est habitueHemcnt en etat de pecM
mortel. "
"Pilcat mortal"e prcamult spus pentru d. Racoveanu, care'
este, il1ainte de orice, un inclifercnt. Crc
til1ismul sau este' strict
tehnic. D. Racovoanu este un tehnician, un spcc1alist, un exp&t;'
ItitTQ d-sa I;i vlata erelitina siut exact raporturile dintre,un meeanic

i principiul electrlcitatii sau dintre Un avocat lJi simtul de drep-
tate. Raparturi de profcsilme.
rfu
tiu ce valoare canonica, teologica, bisericcascA
i ortodoxii
au teA't.ele sale. $tiu insa ce sens uman se aflii dincolo de ele,
atund dnd acolo se aHa d. Racoveanu.
i e de ajuns.


x


In uHimul moment, tocmai cind prlmesc penultimele corecturt
a1e aces tor pagini, iau cuno
tinta de lungul denunt public at de
revista "Azi" impotriva mea, Semnatarul documentului este un
(lomn Nicolae Ro
u.
lmi pare sincer diu ca d-s3 vine aUt de tirziu. I-a.1J fl rezervat
tin lac de onoare In "antologie" (vezi infra, pag. 286-290), aliituri
de confratele d-sale nearian, dar la fel de violent l,1i deopotrivii de
pE'rsplcace, I. Ludo

, ,
Aid nu
i pot oferi decit un grilbit comentar. Sint eel dint1i care
regret aceasta silitli lIpsa de ospitalitate.
D. Ro
u, care este prin pre.ocupAri un subcomisar cult; 1m!
vorbe
te despre "tevlzulrea PaJlapoartelor"
i ma aslgurii cA, dac4
i-ar vent blne, n-al' mai sta de vorbii, ci ar ,inlocul "conflictul de
id
 " cuo "rezolvare imediati1 ".
IJ,nI place aceasta declaratie de bA.tau
 lolal, devenlt [ntelec-
tual numaipriil imposibilitate materials de a-1,11 exercita adev4-
.f!lkl Y.QCa\J.e. Dar ai avem r
b"are. Sa sperarn c4 intr-o zi d. Ro
u




Cum :-en' devenit huligan
3:5
va putea rlbuJ'nj, i nu mii 1ndoiesc ca <Itunci f,,bf;} :m J'cvolllV_D_c
narf! va inc{:pe CI1 mine, care fill am de.cit un coudd in mll1 i
cum spunea ClI preftmd dj3Pr.C d. Pandrea - "nici un ban i£l
buzunar". A5C1 incep maril rcvolutii.
Critica d..lui Rou {ste -.ctlrat politieneasca. D-sa imparte cmii
clt.rtii sub doua l"'UbI'jdi {upii- nationalitat.e, religie !ji semn.."llmlOnte
particulare: l'omlmi i evl'ci. AccJai lucru il fe.cuse inaintcn sa
un aJt subeomignr {u1tUj'al. eVl'2.tI--insa, pc nume 'I'h, LUweoslcin,
('fed, intr-o gazet" sio::dslil de dreapta, Metoda e aceea:;:i, sph"Hul
identic, rJumai, rc;mltatcle rlifel'ite, Intr-adevar, d, RO!ju gase:;le ('11.
toti eroii end ai romanului slnt simpatici. in tlmp ce toH eroii
remani- sint antipat:ici - de ur..dc rcicse dl romanul cste miti-
romnnesc.
,,1n c!mcltLzi prcctzez: {'vreii d-i.n r.omanullui Mihail SebasticHI
liint mutt, ceasupra. rom-ilntlor." ("Azi", anul IiI, m'. 5, p, 1.316).
Co1cg'..:l sionist al d..lui RO$u <\cuza romanul de un prlcat eAD.ct.
contrariu,
..lntr-adcvar, fiiJIH'i s!:tnpatiee nt7'c evrei nu gilsint... tn schlm".
GMtd B1idaru ,clmine maestru IJind la 1tTmiL. eu cU,i simpatie de
'vorbete de Pi.rlec...." (..nenaterea Noastra ", ol'gan natio!a1
(:vreiesc, anul Xl, nr, 1O, 26 aug, 1934).
Dadi mai ex1sLl in l-..:mea asta mare tm rest de ridieol, ercd
cli aici s-n rcfugiat, in aeeast5 inWni!'e de opinii, in Ilceasla in\'o-
luntara friitie intl'c d-nii Rou rji Lowenstein, amlncloi puri, amin-.
doi intransigcnp, amindoi pcrspicaci.
Nu pot intil'2:ia astipra "filozofici" d-lui .nou. 'in accastu 111:1-
{('rle, ma adrescz mai bucul'oS d-lui Cuza, care estc amuzant, sail
rl--Iui J\laurrdS, care este inteligcnt. Mcditatiile antisemite din ,;A;r.t'"
t;int i-nsa dc 0 platitudine p-e. carc numai irczistibila 101' informatie
o mni salveaza din dnd in cind.
Va recol11aml ciHduros pasajul de la snitul paginli 1312 t;:i
inccputul celci urmutoaI'e, w1dc e vorba desprc Philon, Maimmlidcs.
Averroes, Spinoza i Renan, E 0 sintcza de ignorante viguroasc i
£renetice. Jum1Hate din g!ndirca lumii il1cape in buzunarul 111ic 1.11
d-Iui Nicolae Rou, (Ii atrag in treadit compatimitor atentia asupra
unei mici gafe : l1umitul Averroes este ei c1 nearian, eel putin. dlipa
unul din parinti. Pe viitor, mal atent cu laudele, domnule Ro:;;u.
Controleaza bine paaponrtele, in prealabil,)
De ce se straduieete domnul accsta sa fIe un "antisemit cu pro-
blemo". dod e aa de uor sa 'fii un "antisemit pur fii simphll" 'I

326
Mihan Sebastian
Uite a ti compU oamenii extstenta. Ce nevoie are d, RO$u de'
Philon, Maimonldes ,i Spinoza, totl trei ni.!jte ovrei perfizi, care ti
vor tulbura entuziasmuI ptin dne $tie ce obiectii tal mud ice ? De-
ce se las11 prins d-sa ir\ asemenea curse de eruditie, in care risdl
sa-i lase prestlgiuf. Un1lJtea ,1 seninAtatea?
D, RO$u ar trebui sA evite pe viltor drumurtle neslgure. 0 con-
,Hinta sanatoasa nu are nevoie de multe adevaruri. CUeva, dar
solide: omorul ritual, cahalul, Protocoalele Sionului. D, Ro:;;u sa se
intoarca acolo I nu va cunote difjcuIta1 de iniormape filozoflca.
.
..
Nu c singura imprudenVl a denuntulul din "Azi", Tinarul poll-
tist atadl - se putea aItfel? - $1 problema limbii romanc:;;t.i.
"Necu.'noa$terca limbii 7'omdnc$ti este escnt'iald evreilor,"
Tare pe acest adevar, d, Ro;u sa avinta inr-o serie de atentate
stilistice, la care originea sa exc1usiv daco-romana il dii dreptul.
"Clle! - j-o fi spunind d. Rou - nu e limba mea? nu am
dreptul Si'L fac ce vreau cu ea ?"
Ba (13, desigur, !;iI, in consecina, 0 calc! cu picioarele I cu
sliloul, de 0 face tot una. leI 0 fraza fiirii cap, cola un predicat pus
la colt, dincolo un pronume fantezlst ortografiat, pretutindeni 0
nic1aiall\ scriitoriceasca in care "Ideea" inoatA cit poate i pe
urma se da la fund, de nu mai tii niel ce-a vrut, nlel de unde
venea, nici unde se ducea,
D. Rou nu se multumete numai cu aUta I, pentru a ne dovedl
drepturile sale de latin, 0 dil. putin I pe limba lui Virgillu, pentru a
r.e oferi in trel cuvlnte 0 monumentalA. gatA: Tertius non dcit7'
(psg. 1309, rindul penult1m), Acest "te7't'ius" IndicA., pe de 0 parte,
profunda cultura umanlsta a preoplnentului nostru, iar, pe de a1tl
parte, gustul sau legitim de a ultragia 0 limbA a carel necunoal;tere
nu tiu daca-i este "esential!" dar pin! una alta e evident!.
I
Mil opresc. Cele 15 pagini mll.runt tiplirite ale d-lui Rou ar fi
In stare Sa ne tie de vorba pinil la ziuA, dad\ am sta sa Ie comen
tlim rind pe rind, Exercitiul ar f1 agreabil, dar prea lung,
SubUniez 0 ultimli frazA, singura care m-ar indigna dacii
d. ROlju m-ar putea indlgna : aceea in care e vorba despre "cohor.

Cum am devenit huligan
3::7
tele mele de prieteni" I des pre "revistele care imi stau la in-
demlna",
"Cohortele de prieteni" s-au V3zUt cred In acest caz De do,,!!
mii de ani, in care am primit cele mai desfrinate injurii, din cere
maifelurite iocuri, fara ca cei pe care d. Rou iI nume:;;tc "pl'iet.e-
nii" mei sa se ii simtit obligati, nu pentru mine, dar pentru ei
inii, la un cuvlnt de dreptate.
Crt despre "revistele care iml stau la dispozltie", e de ajuns
sa spun di in cinci luni, de cind sint tinta tuturor atacurilor posi-
bile, n-am izbutit decit 0 singura data sa public un articol de
raspuns, i acela dupa 0 intirziel'e de cinci saptamini. tn schimb,
d, Rou poate tipiirl pe 15 pagini mari un imund i vesel pamf1et,
in paginile unei reviste, la a carel formare am Juat parte i unde
scl'isul meu a fost de nenumarate ori cerut cU 0 obositoare in-
sistenta,
Miine, d, Ro;u sau oricare aItul va putea scrie despre mine ca
am furat, am incendiat i am ucis, fara ca sa am unde tipari doua
cuvinte de aparare, .
Acesta este "trustul de presa" pe care mi-l atl'ibuie !uriosul
meu adversar, intr-un moment In care unica mea ann,1 :;;1 bucurie
este singuratatea.

TABEL CHONOLOGIC
1907 - S'2 Lit;:!::! 1a Eri'\i.!a, 1a 18 octombrie, lose! M. Hc"
c1J: :';', cd care, l:;\i Ul'zil.l, va deveni cunoscut Ct
Cl'.::':.'H' i publicist sub pseuclonimul Mihail Sc..
b:,. i;ll,
1920 bC'.::::care de traducere a Herodiadei lui Mu1larmc.
1921 PJ';r[\'.\l cont;:!.ct' cu lumea teatrulu.i; i1 vede pe
N0L"ra ju6.nd in Hnt'ina Blanduziei.
1923 - Adolc3ccntul pkaca la Bucurc:;ti, pentru a
viziona spcctacolele de teat1'u ale tl'upei PitoUff
(intimplare relatata. in Oral C'U salctrni.
1925 - Examenul de bacalaureat. Teza sa despre poezb
liridi romfmeasdi atrage aten1ia profesorului
Nae. lonescu.
1927 Sprijinit de Camil Baltazar, evadeaza din atmos...
£01'a sufocanta a provincid, stabilindu-se la
Bucure:;;ti. Colaboreaza la ziarul "Cuvintul" al lui
Nai:! lonescu, aliituri de Perpessicius, Ion Vip..c,
Cc1mil Petrescu, Mircea Eliade. Ulterior, va dev(:ui
redactor al ziarului, pina 111 1933. Traduce. in
cdbborare cu Andrei Tudor, din Francis Jam:):,.:;;
public! eseuri i articole. Incepe 0 bogata 1, Li-
vi tate la "Universul Literar" (1927-1929), v;le
publica eaeuri, cronici, publicisticA i traduce;! de
p.oezie i prozii din Proust, Andre Frcncau. i
Francis J ammesr-

"330
Tabel cronologic
1928 - Incepe sa eolaboreze la "TipClrnii;:J LiLcI'arii"
(pinii in 1931).
1929 - Ii ia licenta la Facultaica de Dl'cpt din Bucurcti.
1930 - 1931 - Se afla la Paris pentru pr(g[rLil'ea doeto-
ratului in drept, Paralel, face bogate lecturi din
Gide, Proust, Balzac. Scrieromanul Acddentul,
al dirui manuscris ii este furat. Publica, in ziaruJ
"Cuvintul", un cicIu de reporiaje i note din
Franfa-, Scrisori din Paris, fragmente de jur-
nal etc..
1932 - Incepe sa colaboreze la "Romfmia Literar:'i" (pintl
in 1933) I?i "Azi" (pina in 1936) eu cronici, rccenzii,
impresii literare, eseuri din: cultura. t.n colcctin
"Cal'tea cu semne" a Editurii tipogmfiei "Bti-
covina", apare primul sau volum, Frag1MJlix!
dint-r-un carnet gasit,
1933 La 'Editura Nationala Ciomei apare 8 dou;) carte
a sa, Femei. tncepe colabOl'arca la "Ikporter"
(pina in 1937) I?i "Viata Romfmc:1sca" (pina in
19':ffi).
1934 - La aeeea:;;i editura, apare De dmla mH ell! ani...,
volum care va decIana 0 polemidi de amploarc,
am datcrita continutului sau, eit i prdetei sem-
nate de Nae Ionescu. Colaboreaza 1« .,Revista
Fundaiilor Regale", fondata in aecl (:n.
1935 - Scriitorul raspunde atacurilor i crilicilor tcnden-
tioase, iseate de volumul anterior, cu lucrare
Cum am devenit huZigan. Texte, fa.pte, oameni,
aparuta la Editura CuI iura NationaJi:i. La Editura
Universala Alcalay apare Ora9uZ cu sa.1.cimi. Co-
laboreaza 1a "Rampa" i "FacIa" (pina in 1936),
"L'Independance Roumaine" (pin la 1937).
1936 - Se angajeaza la redactia "Revista Funda1f1lor R
gale" (pina in 1940). '

Tr.bel cronologi c
331
1938 - Sustine cronica tcatraHi 1a "Viata Romancasa".
Are primul succes ca dramaturg: Jocul de-a
vaeanta.
1939 - Publicii, la Fundatia pentru litcratura $i arta,.
studiu1 Corespondenta lui Marcel Proust.
1940 - Reconstituit cu mari eforturi, romanul Accidentul,
scris la Paris, apare 1a Fundatia pcntru litcra-
tura i arta.
1941 - 1942 - Practidi, 0 scurta perio:1d;l, nctivitatea
de profesor de romana la 0, coa1a con!C'jionaH\
pentru copiii e\Tci.
\ '
1943 La Corcova, pc moia lul Antoine Eib?sco, serie
Steaua fiira nume, jtcnta in pl'emit.T1 1a 1 l11ar-
tie 1944.
1945 - La 1 februarie este numit consillcr de prcsu la
Ministerul Afacerilor Externe. Scrie plcs.c1e
Insula i Ultima o1'a, ale carol' premiere VOl' avca
loc postUIn. Co1aboreaza 1a "Cortina".
La 29 mal, in drum spre prima sa' ora de curs
(fusese numit conferentiar de literaturii univer-
sala la Universitatea muncitoreascii liberii), este
accidentat mortal in pUn centru al Bucuretilor.


','
 ., ;'"
I"
"
.;
"l!

CUPRINS
Pl'cfata de Nae Ionescu ; r    ..  7
. . .. .. . .
DE DauA IVII! DE ANI...   ..  ;  - ,- ?;-,'
. . . . . .
Partca in t1i ., . "  ..  " .. '" - <)
. .. .. . . .. . . . .
Parte a a doua   '" .. .. " A .. ..  .f" .""
. . .. .. . .. . . .. . u,J
Partea a treia " ; .. ; .. .. .. " N . 103
. . . . .. . . ..
Partea a patra " "I ; '" " : .. '. . .. 159
. . . .. . . . .
Partea a cineca  - .. .. .. . .  " l(G
. . .. . .. .. .. .. ..
P artea a :;iasca .. " ;  . ... Ii 30!:)
. . .. .. .
CUM AM DEVENIT HULIGAN. Tcxtc, fapte, oameni 227
Capitol in care e vorba dcsprc riJte Insulc Hebride 229
Un dosar cu.probleme ;  "  ... . 235
. . . .. ..
"Primul roman rasist romanesc' ... .. .. " 2'12
.. .. .. ..
"Iuda tl'ebuie sa sufere"  .. .. .. : 247
. . .. .
Despre arta de afiin a;celai tlmp reactionar :;;i
boll}evic - ., .. - 255
, , ., .
"Cuvintul" "  .. .. .. .. .. " .. 262
. . . .. . .. " !I .
Nae Ioncscu  .. .. " .. .. 238
.. . . . . .
N ac I(;'.1l'JCU i iudaismul " ... .. .. .. 275
, .. . . . .
a antologie .. ,.. " . .. "  236
. . . . . . . .
Prefata  .. .. .. .. ...  01 ; 291
.. . .. . . .. . .
Ultimul cuvint .. to .. .. .. .. .. .. .. 306
. It . . . . . .  ,

334 Cuprins
..-- .. -.--.
ANEXE
I  r 308
. ,.
II = " r, .'  - r . . . 311
. . . .. . .. . .. .
III "  .  . ;. . .. .. 313
. .. . .. "' .. .. "' .
IV .' r ,,. " :. ,..   314
.. .. .. .. .. .. . .r .
V .. ,  . r .' "   316
.. .. .. .. .. .. .. . .. ..
VI " " 0 " . . . ; 317
.. .. . .. "' .. .. . .
VII I': . .' ;. r  . 319
.. .. . .. .' .. ..
VIII " . , . ; . . 320
.. . .. .. .. .. .. ..
IX ," ';. :. " .  .. .. - ; 322
.. .. .. .. .. .. ..
X ., . ..    .' .. . " 324
. . . . . . . ., . ., ..

 ,'
, ... ........
,",--.....
"
Reperele originalitatii prezentului volum sint de
dutat in armonizarea recesiva a partilor care il
compun, in stradania productiva a dialogului
- aspru citeodata, amar de foarte multe ori -,
in disciplina intelectuala care il plamadete
intr-un tot
ISBN 973-28-0199-9
Lei 72
.